Rezultatele bancii, facute publice vineri, au depasit
asteptarile analistilor indicand inca o data ca sectorul bancar si
economia isi revin. JP Morgan Chase a anuntat de asemenea,
miercuri, profituri in crestere.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Rezultatele bancii, facute publice vineri, au depasit
asteptarile analistilor indicand inca o data ca sectorul bancar si
economia isi revin. JP Morgan Chase a anuntat de asemenea,
miercuri, profituri in crestere.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In primul trimestru, compania a marit numarul angajatilor cu 800
de persoane, a facut achizitii si si-a marit fondul de cheltuieli
ca urmare a expansiunii pe publicitate si pe segmentul telefoniei
mobile.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
O asa-numita “taxa pe profiturile excesive” – aplicabila, de
fapt, cifrei de afaceri, dar fara a exclude dreptul guvernelor de a
taxa ulterior si profiturile – reprezinta metoda prin care Fondul
Monetar International (FMI) considera ca s-ar putea reduce riscul
aparitiei altei crize financiare precum cea din 2008.
Daca s-ar preleva o taxa din totalul veniturilor, bancherii ar
fi descurajati sa se mai angajeze in acumularea excesiva de active,
dintre care multe s-au dovedit a fi “toxice” (credite
neperformante).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romanii nu sunt nici pe departe la fel de familiarizati si
dependenti de asigurari precum sunt alte natii europene, iar cei
mai multi se rezuma la asigurari cat mai simple, in care riscurile
sunt limitate. Sau la cele obligatorii, precum polita de raspundere
civila auto ori asigurarile obligatorii de locuinte, care ar urma
sa fie introduse in piata de la 1 iulie. Practic, vorbim de o piata
cu un grad de penetrare foarte redus in ciuda potentialului
teoretic enorm. In prezent, ponderea primelor brute subscrise in
raport cu produsul intern brut este sub 1%. Prin comparatie,
Germania, spre exemplu, are peste 3%.
Anul trecut, cand riscul sau investitiile de orice fel
devenisera subiecte tabu si toata lumea era sfatuita sa “stea pe
cash”, asigurarile traditionale pareau singurele care mai puteau
atrage clienti si, de altfel, erau si mai usor de inteles. Cu toate
acestea, datele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) arata
o reactie surprinzatoare – in timp ce volumul primelor brute
subscrise pe clasa de asigurari de viata traditionale a scazut cu
aproape 22% fata de anul 2008, politele legate de fonduri de
investitii au inregistrat o crestere neasteptata de 8,59%, cea mai
mare crestere dupa asigurarile de accidente.
Rezultatele bune pe care le-a inregistrat acest segment anul
trecut au dat curaj asiguratorilor, care s-au grabit sa lanseze
oferte cat mai atragatoare. “Revirimentul treptat al acestei piete
va fi sustinut, in plus, de lansarea unor noi tipuri de produse de
acest fel, care ofera clientilor mai multe garantii. Acest lucru se
intampla deja cu mai multi jucatori din piata ce lanseaza astfel de
produse. Noi, spre exemplu, ne pregatim sa lansam in curand un nou
produs cu componenta investitionala, cu garantii”, spune Cornelia
Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.
Aceasta categorie a produselor de investitie a cumulat 12% din
portofoliul de asigurari incheiate anul trecut la ING. In
dezbaterea care dureaza inca de cand au fost introduse in piata,
despre beneficiile produselor cu componenta investitionala,
comparativ cu cele traditionale, asiguratorii au incercat de
fiecare data sa militeze pentru primele, principalul argument fiind
flexibilitatea acestora. In primul rand, clientul poate alege
contributia pe care doreste sa o investeasca, nivelul rezultatului
asteptat si al riscului investitional, iar ulterior poate modifica
parametrii produsului. In al doilea rand, are control direct asupra
investitiilor, iar beneficiile obtinute la sfarsitul contractului
sunt neimpozabile.
Potrivit unei prezentari a lui Dragulin, ROE (rentabilitatea
capitalului) a fost in luna ianuarie de 1,3% si a urcat in
februarie la 5,3%. Concomitent, ROA (rentabilitatea activelor) a
crescut de la 0,1% in prima luna a acestui an la 0,5% in
februarie.
Dragulin a aratat ca inceputul anului a fost mai dificil in ceea
ce priveste profitabilitatea, dar ca in prezent exista in mod
evident o tendinta clara “de consolidare a miscarii pozitive”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Stiti cumva vreo firma care vrea sa cumpere niste vaci cu
lapte?” Astfel de intrebari isi adreseaza intre ei angajatii din
banci care lucreaza cu intreprinzatorii din domeniul agricol, mai
ales cu cei care au accesat fonduri europene si vin la banca pentru
cofinantare.
Pentru a-si ajuta clientii care se confrunta cu probleme in
rambursarea creditelor, dar si pentru a avea un portofoliu curat de
“raportat” la Banca Nationala, bancherii incearca sa isi sprijine
clientii inclusiv cu diverse sfaturi si consultanta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Dupa un an de declin cu aproximativ 20%, in care afacerile lor
cumulate au ajuns la 180 milioane de euro, cele patru mari lanturi
de magazine de tip fast-food de pe piata romaneasca, Mc Donald’s,
KFC, Spring Time si Pizza Hut se pregatesc sa revina in forta.
Oficialii retelei KFC Romania au anuntat ieri ca estimeaza
pentru 2010 o cifra de afaceri de 162 milioane de lei (aproximativ
40 milioane de euro), in crestere cu 10% fata de anul trecut.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cititi mai multe pe www.mediafax.roRaiffeisen
In conditiile in care multe farmacii independente au intrat de
mult timp in faliment, marile retele se descurca tot mai bine. Daca
in ianuarie 2008, o unitate Sensiblu vindea lunar medicamente in
valoare de 52.000 de euro, in decembrie 2009 cifra de afaceri medie
a depasit pragul de 80.000 de euro. Pe langa faptul ca au ales sa
isi amplaseze farmaciile in spatii cu vad si au adoptat masuri de
reducere a costurilor, unitatile si-au diversificat tot mai mult
oferta, dinspre zona medicala, inspre cea a produselor cosmetice si
dermatocosmetice.
Sensiblu, cea mai extinsa retea de farmacii sub un singur brand
din Romania avand 225 de farmacii, a raportat in segmentul de
retail, pentru anul 2009, o crestere anuala cu 23% a vanzarilor
Sensiblu ajungand la 190,8 milioane Euro, fata de 154,8 milioane in
2008. Optimizarea si restructurarea retelei de farmacii Sensiblu a
dus la deschiderea a opt noi unitati, relocarea a patru unitati si
inchiderea a patru unitati pentru a consolida pozitia Sensiblu ca
lider pe piata retailului farmaceutic.
La nivel de grup, A&D Pharma, compania olandeza care detine
cea mai mare activitate integrata de distributie clasica, retail,
vanzari si marketing din Romania, din care face parte si Sensiblu,
a raportat o crestere anuala cu 3% a vanzarilor consolidate in Euro
ajungand la 514,3 milioane Euro.
In valoare (in euro), piata farmaceutica a scazut anul trecut cu
1,7%, dupa ani la rand de crestere. In functie de vanzarile din
2009, primele cinci retele de farmacii din Romania sunt Sensiblu,
Dona, HelpNet, Catena si Centrofarm.
“Exista o presiune in zona provizioanelor pentru creditele
companiilor mari”, a spus Rasvan Radu, apreciind ca o plafonare a
cresterii provizioanelor se intrevede abia incepand din trimestrul
al treilea, cand vor aparea si primele semne de revenire a
economiei. Pentru 2010, cresterea economica a Romaniei asteptata de
UniCredit Tiriac se situeaza la 0,4%, mult sub estimarea FMI,
insusita si de autoritatile romane, de 1,3%.
UniCredit Tiriac Bank a incheiat anul trecut cu un profit net de
329 milioane de lei (78 de milioane de euro), in scadere cu 8% fata
de 2008, si cu un nivel al activelor nete totale de 20,4 miliarde
de lei (4,8 miliarde de euro), in crestere cu 17%. Profitul
operational s-a majorat cu 11%, la 668 de milioane de lei, in
conditiile in care pe ansamblul pietei bancare s-a inregistrat o
scadere de aproape 7%.
Portofoliul de credite al bancii scazuse la sfarsitul anului
trecut cu 2% fata de anul precedent, la 12,1 miliarde de lei,
neincluzand soldul imprumuturilor externalizate, in valoare de
aproape de 1 miliard de euro (nivel similar cu soldul de la
sfarsitul anului precedenta.
Provizioanele nete constituite de UniCredit Tiriac Bank au
crescut anul trecut cu 84% fata de sfarsitul lui2008, in conditiile
in care profitul operational acopera de 2,6 ori provizioanele nete.
Pe parcursul anului trecut, ponderea creditelor la care platile au
intarziat peste 90 de zile a urcat de la 1,61% la 6,52%, iar banca
a restructurat peste 3.000 de credite restante. Rata solvabilitatii
era, la sfarsitul lui 2009, de 11,67%, potrivit standardelor
contabile romanesti (respectiv de 13,11% daca se ia in calcul si
profitl pe 2009), raportat la pragul minim de 10% cerut de BNR.