BusinessMagazin

Tag: munca

  • De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari

    În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tânărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce?

    Pentru că nicio companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai târziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.

    Cum a apărut ideea pentru WhatsApp?

    În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii. Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.

    Povestea lui Acton este una a norocului, persistenţei şi este foarte probabil să le creeze anxietate recrutorilor şi managerilor deoarece angajarea persoanelor potrivite este un exerciţiu al şansei.

    În septembrie 2017, Acton a anunţat că părăseşte Yahoo pentru a înfiinţa o fundaţie. 

  • Povestile infioratoare ale victimelor SCLAVIEI MODERNE si cat de greu le este sa se integreze in societate dupa ce scapa

    Cei care reuşesc să scape trebuie să îşi revină de pe urma traumelor fizice dar suferă şi de afecţiuni ca stres post traumatic sau atacuri de panică. Majoritatea victimelor sclaviei moderne sunt terorizaţi de ideea de a discuta cu poliţia sau chiar de a accepta ajutor caritabil. 
     
    Unul dintre cei care au evadat, relatează reporterul BBC, este Peter, care lucrează într-un supermarket; acolo îi place totul – şeful, colegii, locul de muncă. Face chiar planuri să meargă într-o vacanţă în Spania. El este doar unul dintre cei 12 care au absolvit un curs organizat special pentru victimele sclaviei moderne. Peter debordează acum de optimism, atitudine cu atât mai impresionantă dacă este luat în considerare trecutul său.
     
    A ajuns în Marea Britanie în 2014, povesteşte el, „ca să muncesc, ca să fiu fericit”. A lucrat mai întâi ca muncitor necalificat şi ca ospătar, înainte ca „un prieten” să-şi ofere un job plătit cu 50 de lire sterline pe zi. Muncea 12 ore pe zi fără pauze, ud şi înfrigurat, iar în curând avea să descopere că nici nu era plătit pentru asta.
     
    Dar ce era mai rău abia urma să vină. Locuinţa în care era cazat era păzită de doi bodyguarzi care nu îi îngăduiau să meargă decât la muncă. „Nu am avut nicio şansă să fug, mereu erau 2-3 bărbaţi puternici care ne păzeau”. Nu avea nici telefon, nici alte bunuri. Şansa lui Peter s-a ivit într-o noapte când cei doi paznici erau beţi şi el a putut să fugă la poliţie.
     
    Printr-un program special, a obţinut ajutor.Kristy este un coordonator din cadrul acestui proiect şi, poveşte ea, sprijinul pe care îl oferă victimelor sclaviei moderne pentru a-şi găsi un loc de muncă este un fel dramatic de a le influenţa viaţa. „Învaţă iar să viseze”.
     

  • Atenţie: modificări legislative la concedii medicale!

    Certificatul de concediu medical, obţinut online:
     
    De acum încolo, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, asiguraţii care vor să beneficieze de concediu medical şi de indemnizaţia aferentă pot obţine certificatul de concediu medical online.
     
    Medicii curanţi – pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport de hârtie, cât şi electronic şi le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. Prin urmare, hârtia de concediu medical va putea fi primită şi pe mail de către pacient, doar dacă medicul are semnătură electronic.
     
    Asigurări facultative pentru concedii medicale:
     
    În prezent, există posibilitatea ca orice persoană interesată să-şi facă o asigurare facultativă pentru concedii şi indemnizaţii medicale la stat, în baza unui contract de asigurare facultative, al cărui model nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare. Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi  indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice, în afară de angajaţi şi de cei care sunt şomeri cu acte în regulă. Modelul unui astfel de contract de asigurare facultative  nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare.
     
    Prelungirea concediului medical:
     
    După cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă şi indemnizaţia aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire. De precizat este faptul că referirea se face  la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente şi boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca. Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist care,  poate să propună fie pensionarea pentru invaliditate a bolnavului, fie prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile.
     
    Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile. conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare, scrie în OUG nr. 158/2015. Un act normativ care se referă la modul în care se acordă prelungirea concediului medical, este Ordinul Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017, care se aplică deja.
     
    Ppropunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcţie de situaţia pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii cel puţin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
     
    Următoarele documentele trebuie depuse în copie: biletul/biletele de ieşire din spital; rezultatele analizelor de laborator; investigaţiilor funcţionale şi imagistice ce susţin diagnosticul; evoluţia şi prognosticul de recuperare şi tratamentele efectuate; referatul medical întocmit de medicul curant; adeverinţa ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni în original; referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
     
    La final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, care vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este conform Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, în procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Pentru acest tip de concediu, la fel ca şi pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie.
     

  • Ţările unde angajaţii lucrează cel mai mult

    Organizaţia Pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) din care fac parte 35 de ţări, dezvoltate sau în curs de dezvoltare, situează Mexicul pe primul loc în privinţa numărului de ore lucrate, la pol opus aflându-se Germania.

    Astfel, în vreme ce mexicanii petrec 2.255 ore pe an la muncă, în jur de 43 ore pe săptămână, nemţii merg doar 1.363 ore/an, cu aproape 900 de ore mai puţin.

    La mijloc, între cele două extreme se află S.U.A., cu aproximativ 1.800 de ore de lucru anual.

    În urma Mexicului vine Grecia, cu cel mai lung program de lucru din Europa, având o medie de aprox. 2000 de ore. Pe locul trei se situează Coreea de Sud, unde o perioadă s-a impus un program mai lung de muncă pentru a stimula creşterea economică. Totuşi, ca urmare a scăderii natalităţii şi a productivităţii diminuate, preşedintele Moon Jae-in vrea să reducă programul de lucru.

    O surpriză vine din partea Japoniei care, deşi cunoscută pentru populaţia foarte harnică, are o normă de aproape 1,700 de ore/ an, sub media OCDE. Din această cauză, s-au înregistrat cereri de impunere a orelor suplimentare de lucru.

    Cu toate că Germania are cel mai scurt program de lucru, are, de asemenea, şi un nivel mare de productivitate, cu 27% mai ridicat decât cel al Marii Britanii. Olandezii, danezii şi francezii au la rândul lor un program „aerisit”, cu mai puţin de 1.500 de ore de lucru/an.

    Diferenţele culturale şi factorii socio-economici sunt elementele care influenţează cerinţele angajatorilor, de unde diferenţa majoră de la o ţară la alta.

  • Omul care munceşte o singură zi pe an şi câştigă 340.000 de lire sterline

    Chef-ul în cauză trebuie să lucreze în bucătăria restaurantului casinoului Caesar Entertainment o singură zi pe an, iar acesta este plătit cu 340.000 de lire sterline pe an, scrie Daily Mail.

    Gordon Ramsay merge o singură zi pe an la Las Vegas atâta timp cât restaurantul îndeplineşte obiectivul de vânzări stabilit, se arată în documentele judiciare.

    Potrivit acordului dintre Caesar Entertainment şi Ramsay, celebrul chef îşi împrumută numele şi dezvoltă meniurile restaurantelor. El trebuie să stea cel puţin 24 de ore la restaurant şi trebuie să fie dispus să se lase fotografiat.

    Astfel Ramsay primeşte 5% din vânzările restaurantului care ajung undeva la 7 milioane de lire sterline, ceea ce înseamnă 340.000 de lire sterline pe an. Caesar poate întrerupe contractul dacă restaurantul nu atinge anumite obiective.

    De asemenea, Gordon Ramsay primeşte 57.000 de lire pe an de la un restaurant din Atlantic City, pe care nu trebuie să-l viziteze, dar ar trebui să considere anumite vizite dacă sunt cerute.

  • Cel mai bogat bucătar din lume NU VREA să îşi lase AVEREA copiilor săi. Nu ii lasă nici măcar să mănânce în restaurantele pe care le deţine

    Ramsay a declarat că le va da copiilor săi doar 25% din banii pentru un apartament pentru că îşi doreşte ca aceştia „să lucreze din greu“ pentru lucrurile lor. Chef-ul, în vârstă de 50 de ani, a mai spus: „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”.

    „Ultima dată când am fost la Royal Hospital Road, restaurantul din Chelsea, a fost la ziua fiicei mele Megan, când a împlinit 16 ani. A fost prima dată când am mâncat aici împreună cu copiii. De asemenea, nu au stat niciodată cu noi la first class. Nu au muncit până acum atât de mult încât să îşi permită asta, iar acestea sunt nişte lucruri pe care le apreciezi altfel după ce ai muncit pentru ele”, a mai spus acesta.

    Domnul Ramsay s-a născut în Scoţia şi a avut un tată violet şi alcoolic, după spusele sale. La 42 de ani s-a căsătorit cu Tana, iar cei doi au patru copii împreună. „Nu pot spune că stau şapte nopţi pe săptămână acasă să gătesc cu copii. Ce am încercat să îi învăţ şi pe ei este, însă, munca etică. Aşadar, timpul nostru împreună este limitat, dar este de calitate”, a declarat chef-ul.

    În 2016 a câştigat la fel de mult ca Beyonce, anume 54 de milioane de dolari, ambii clasându-se pe locul 34 al celor mai bogate 100 de vedete din lume.

    Acesta câştigă zeci de milioane de dolari din cele 25 de restaurante pe care le deţine. 7 din cele 25 de restaurante au stele Michelin. Ramsay a creat un imperiu şi în televiziune cu ajutorul a trei hituri- Hells Kitchen, MasterChef şi MasterChef Junior. Cele trei show-uri au ratinguri mari, iar Ramsay are un salariu de 400,000 de dolari per episod (51 de episoade pe an înseamnă o sumă importantă). De asemenea, acesta a scris mai multe cărţi de bucate care se vând foarte bine. 

     

     

  • Oraş care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.


    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me

  • Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună

    În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.

    Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
    De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.

    Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.

    Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.

    Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări

  • Un nou tip de job unde nu ai program, munceşti când vrei şi cât vrei. Această femeie a câştigat 1 milion de dolari într-un an

    Iniţial, Pocek făcea câte 10- 15 dolari pe oră, dar cu ratingurile pozitive ale clienţilor şi cu o nouă certificare, a început să perceapă  preţuri mai mari. Între timp,  şi-a permis să renunţe la slujba ei cu normă întreagă şi să-şi ofere serviciile prin Fiverr, unde pentru un pachet de CEO încasează până la 800 de dolari. În prezent este singura femeie freelancer şi singurul american de pe Fiverr care câştigă până la 1 milion de dolari cu ajutorul acestui site.  „Auzi mereu că primul milion este cel mai greu de făcut. M-a făcut să-mi doresc să fac şi mai mult”, declara aceasta.

    Aproape jumătate din câştig l-a realizat în 2016, când profitul câştigat prin ajutorul Fiver a ajuns la 445.000 de dolari, iar pentru că cererile sale nu sunt constante, venitul pe lună poate varia între 26.000 şi 43.000 de dolari. Cifrele în creştere nu se datorează creşterii volumului de muncă, ci faptului că mizează pe experienţa sa pentru a impune tarife din ce în ce mai mari. Aceasta munceşte, în funcţie de cereri, între 25 şi 60 de ore pe săptămână.

    „Fiver îţi oferă un cadou preţios – timpul. Poţi alege dacă azi vrei să munceşti, să faci bani sau să îţi iei o zi liberă, să stai cu familia ta. Pentru asta sunt foarte mulţumită”, adaugă aceasta. 

  • De ce tot mai mulţi oameni din ţările dezvoltate preferă să muncească după vârsta pensionării

    Interpretarea semnalelor schimbării este esenţială pentru a ţine pasul cu clienţii aflaţi într-o continuă schimbare. Găsirea modalităţilor de diseminare şi analiză a acestor semnale va ajuta companiile să anticipeze mai bine nevoile şi aşteptările dinamice ale clienţilor.

    “România se înscrie în rândul tendinţelor la nivel global şi înregistrează o creştere accelerată a comerţului online, reuşind să adopte rapid tehnologii noi în toate tipurile de comerţ şi în principalele fluxuri operaţionale: achiziţie, logistică, vânzare. Aceste optimizări cresc avantajul competitiv şi începem să vedem jucători locali, care nu numai că obţin o creştere la nivel naţional, ci şi se extind treptat la scară regională. Nu în ultimul rând, devine mai uşor pentru producătorii români în ansamblu să se adreseze direct pieţei globale sau, cel puţin, pieţei europene. Pentru a facilita procesul, Comisia Europeană a propus noi măsuri practice în cadrul pachetului privind modernizarea TVA pentru tranzacţiile online transfrontaliere dintre întreprinderi şi consumatori. Noi, ca profesionişti ai fiscalităţii, ne implicăm în aplicarea unor astfel de măsuri benefice,” afirmă Ramona Jurubiţă, Deputy Senior Partner şi Head of Tax & Legal, KPMG în România.

    Noua abordare a KPMG Global Customer Center of Excellence şi KPMG Innovation Labs evidenţiază motivele preferate care deschid şi închid portofelul clienţilor – de la generaţia „millennials” la generaţia „baby boomers”

    Un cadru distinct care valorifică relaţia dintre cei 5 „Mys”, portofelul clientului şi navigarea între generaţii oferă mediului de afaceri o înţelegere mai profundă şi de actualitate asupra comportamentului consumatorului, contribuind la furnizarea unei viziuni care să consolideze cursa pentru clienţi

    KPMG International a dezvăluit un cadru nou şi distinctiv privind interacţiunea cu clientul, menit să ajute mediul de afaceri să înţeleagă factorii din ce în ce mai complecşi şi multidimensionali care influenţează procesul decizional şi preferinţele consumatorului de azi, dar şi ale celui de mâine, care se află într-o permanentă schimbare.

    „În fiecare zi, noi influenţe au impact asupra comportamentului, consumului şi motivaţiei consumatorilor, iar aceste forţe sporesc factorii predictivi convenţionali: când, de ce şi pentru ce îşi deschide clientul portofelul”, afirmă Willy Kruh, Global Chair of KPMG’s Consumer and Retail practice şi Partner, KPMG în Canada. „Datele de tranzacţionare, studiile de piaţă tradiţionale şi profilurile demografice se dovedesc a fi inadecvate când vine vorba de a explica nu numai ce fac clienţii, ci şi de ce.”

    „A sosit timpul unei resetări a industriei care să ne reorienteze spre înţelegerea factorilor care impulsionează interacţiunea cu consumatorul în prezent. În acest sens, este necesar un model nou, inteligent şi multidimensional, care să utilizeze informaţii predictive pentru a ajuta companiile să înţeleagă călătoria clientului şi cine sunt clienţii lor cu adevărat.”

    Raportul KPMG, intitulat „Me, My Life, My Wallet”, reprezintă o analiză globală a modului în care influenţele sistematice generate de schimbările socio-politice şi economice, de adoptarea accelerată în masă a noilor tehnologii, precum şi de mobilitate, spulberă convingerile fundamentale cu privire la ce anume stimulează comportamentul consumatorului. Având constatări surprinzătoare, rezultate dintr-un sondaj realizat pe un eşantion de 10.000 persoane din SUA, Marea Britanie, India şi China, raportul se bazează pe o metodologie de cercetare orientată spre client a KPMG Global Customer Center of Excellence şi KPMG Innovation Labs, şi incorporează o abordare pentru inovarea modelului de afaceri concentrată pe factorul uman.

    Modelul cu 3 dimensiuni privind modul în care consumatorii iau decizii: cei 5 „Mys”, portofelul clientului şi navigarea între generaţii

    În baza a ceea ce KPMG numeşte „cei 5 ‚Mys’, portofelul clientului şi navigarea între generaţii”, cadrul presupune o abordare care excede analiza datelor dintr-un singur unghi. De la generaţia „millennials” la generaţia „baby boomers”, acesta ajută la evaluarea stimulilor care determină procesul decizional al consumatorilor prin urmărirea mai multor factori care influenţează vieţile de zi cu zi ale oamenilor. Împreuna, cele 3 dimensiuni ale modelului – comportamentală, financiară şi demografică – ajută la oferirea unei imagini mai cuprinzătoare a consumatorului.

    În ziua de azi, clienţii au mai multă putere ca niciodată, iar afacerile din toate sectoarele sunt într-o luptă continuă pentru creştere. Pentru a vă diferenţia afacerea, fie prin produsul sau serviciul dumneavoastră, fie printr-o experienţă planificată oferită clientului – în cele mai multe cazuri, o combinaţie între cele trei – este necesar să existe o înţelegere profundă a compromisurilor pe care clienţii sunt dispuşi să le facă, precum şi a forţelor care au impact asupra deciziei lor de a deschide şi închide portofelul.

    “Strategiile de creştere a afacerii au evoluat în timp de la un focus pe lansarea unui produs pe piaţă la un focus pe atragerea clienţilor prin oferte personalizate şi o mai bună înţelegere a nevoilor lor. Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă de evoluţie, în care avantajul competitiv este dat de capacitatea de a acţiona anticipativ. Se diferenţiază cei care pot anticipa nevoile clienţilor şi încep să acţioneze chiar înainte ca însuşi clientul să fie conştient de acea nevoie,” afirmă Richard Perrin, Partner şi Head of Advisory, KPMG în România.

    Cei 5 „Mys”

    Cei 5 „Mys” se axează pe 5 dimensiuni esenţiale, sau factori comportamentali: motivaţia mea, atenţia mea, conexiunea mea, ceasul meu şi portofelul meu. Fiecare din cei 5 ”Mys”, privit individual, spune doar o parte din povestea clientului. Împreună, aceştia permit companiilor să navigheze prin complexitatea procesului decizional al consumatorului şi să construiască o înţelegere mai complexă a factorilor care afectează preferinţele şi nevoile schimbătoare ale clientului.

    Kruh afirmă: „Să considerăm doi bărbaţi născuţi în acelaşi an, ambii desfăşoară activităţi independente şi ambii sunt foarte bogaţi. Ambilor le plac vinul şi maşinile şi ambii au fost căsătoriţi de două ori. Ar trebui ca o afacere să îi trateze la fel pe cei doi clienţi? Multe companii ar face acest lucru. Unul este un membru proeminent al familiei regale din Marea Britanie, iar celălalt este o vedetă a muzicii rock – sunt în lumi diferite dacă vorbim despre gusturile şi preferinţele lor. Acest exemplu ilustrează că profilul demografic, privit individual, nu reprezintă un factor predictiv precis al nuanţelor comportamentale. Aplicarea tuturor celor cinci ,Mys’ poate oferi o înţelegere mai bună a consumatorului.”

    “Internet of things ajută companiile să adreseze în mod anticipativ nevoile clienţilor şi să răspundă printr-un pachet în cadrul căruia experienţa şi interacţiunea devin gradual la fel de importante ca şi produsul în sine. Noile tehnologii remodelează inclusiv fluxurile operaţionale în companiile de comerţ, nu numai maniera de abordare a clienţilor. În plus, acestea contribuie la creşterea accesibilităţii produselor şi serviciilor la nivel naţional, contribuind şi la creşterea calităţii vieţii în ansamblu mai ales în economiile în curs de dezvoltare,” afirmă Adela Ciucioi, Audit Partner KPMG în România şi Lider al CEE Shared Service Center, KPMG Audit Delivery Academy (ADA).