BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • FMI transmite Romaniei ca un nou imprumut „nu este cea mai buna solutie“

    Daca statul roman va decide ca are nevoie de ajutorul FMI si
    dupa ce actualul acord va fi incheiat, acest ajutor ar fi mai bine
    sa se rezume la implementarea reformelor si nu la un nou
    imprumut.

    Concluzia ii apartine lui Mihai Tanasescu, reprezentantul
    Romaniei la Fond, care a explicat ca, in cazul unui nou acord cu
    FMI, guvernul are la dispozitie trei posibilitati, dintre care una
    nu este buna, respectiv cea care implica un acord nou similar cu
    cel vechi, adica cel de acum.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Boagiu: PSD si PNL vor denuntarea acordului cu FMI ca sa fim debitori ai Rusiei si Chinei in UE

    “PSD si PNL vor denuntarea acordului Romaniei cu FMI pentru a
    transforma tara noastra in debitorul Rusiei si Chinei în Uniunea
    Europeană”, se arata intr-un comunicat al Ancai Boagiu remis,
    duminica, agentiei MEDIAFAX.

    Ea spune ca a luat act cu dezamagire de pozitia “incapatanata” a
    presedintelui Senatului, Mircea Geoană, de a refuza “chiar si in al
    doisprezecelea ceas sa intre in legalitate prin convocarea
    regulamentara a Biroului Permanent al Senatului sambata, 12 iulie,
    ca prim pas in convocarea Birourilor Permanente reunile ale
    Parlamentului” .

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Blaga: Avem nevoie de un nou acord cu FMI, ceea ce presupune un nou imprumut

    “Personal, cred ca Romania are nevoie de un nou acord cu FMI. Un
    nou acord cu FMI presupune si un nou imprumut “, a precizat Blaga
    la
    ProTv    .

    El a aratat ca acest lucru nu a fost discutat in Guvern, dar ca
    este convins ca la nivelul Ministerului Finantelor si al BNR
    discutiile au fost purtate in acest sens.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Un pas mic pentru pietele financiare, un salt urias pentru UE

    Ministrii de finante ai zonei euro (Eurogrupul), reuniti la
    Luxemburg, au convenit luni seara sa modifice regulile de
    functionare ale comunitatii, astfel incat sa previna crize de genul
    celei grecesti, unde lipsa de supraveghere a finantelor nationale
    de catre celelalte state si de catre Bruxelles a permis si
    falsificarea datelor, si depasirea grosolana a limitelor de deficit
    si de datorie publica. Mai recent, judecand dupa declaratiile
    oficialilor din Bulgaria si Ungaria, o astfel de supraveghere a
    devenit necesara si pentru tarile UE din afara zonei euro.

    “In fiecare primavara, planurile bugetare nationale vor fi
    prezentate Comisiei Europene si celorlalte state membre”, a
    declarat Herman Van
    Rompuy    , presedintele Consiliului European, iar atunci cand un
    stat vine cu un plan care prevede un deficit mare, va trebui sa se
    justifice in fata celorlalte 26 de state si a Comisiei. Planurile
    nu vor fi examinate cifra cu cifra, ci vor fi verificate datele
    privind cheltuielile, veniturile si balanta finala a bugetului.

    Decizia Eurogrupului va trebui totusi adaptata specificului
    unora dintre tari, in special al Marii Britanii, dupa ce aceasta
    s-a opus ferm cedarii catre Bruxelles a prerogativelor nationale de
    stabilire a bugetului intr-un fel ce ar prevala fata de cuvantul
    parlamentului britanic.

    Rompuy a adaugat ca va fi creat si un
    mecanism de sanctiuni     care vor fi aplicate mult mai devreme (nu
    ca acum, cand avertismentele si procedurile de incalcare a
    regulilor UE sunt aplicate post factum). “Acum esti sanctionat cand
    treci pe rosu, adica atunci cand ai trecut de limita de 3% din PIB
    a deficitului bugetar. De acum inainte, o sa fii amendat si daca ai
    trecut pe galben si inclusiv daca ai depasit limita de 60% din PIB
    pentru datoria publica”, a spus Rompuy. Ramane de vazut daca
    aceasta va necesita modificarea tratatului de functionare al UE,
    asa incat sanctiunile sa mearga pana la suspendarea pentru statele
    indisciplinate a dreptului de vot in cadrul Uniunii.

    Decizia de marti va fi prezentata spre aprobare Comisiei
    Europene saptamana viitoare.

    PRINDE FORMA PACHETUL FINANCIAR DE APARARE A EURO

    La aceeasi reuniune, ministrii de finante au definitivat forma
    juridica a institutiei (special purpose vehicle) prin care se va
    derula facilitatea preventiva de creditare a tarilor cu probleme
    din zona euro, in valoare de 440 de miliarde de euro, aprobata la
    data de 10 mai. Este vorba de o
    societate cu raspundere limitata    , supusa legilor din Luxemburg,
    care va obtine resurse financiare, in functie de necesitati, de pe
    pietele financiare si va administra pachetul de resurse disponibile
    in numele si cu garantia statelor membre ale zonei euro, dar in
    afara bugetelor acestora, beneficiind deci de
    cel mai inalt rating     posibil. Orice imprumut va fi acordat doar
    sub conditii stricte fiscale impuse tarilor beneficiare.

    Facilitatea de creditare va deveni functionala in aceasta luna,
    imediat ce tari reprezentand 90% din actionariatul Bancii Centrale
    Europene vor fi aprobat participarea la initiativa, prin
    intermediul parlamentelor nationale. Un CEO si un presedinte al
    consiliului de administratie ai institutiei urmeaza sa fie numiti
    in urmatoarele zile, a afirmat seful Eurogrupului, Jean-Claude
    Juncker.

    Facilitatea de 440 de miliarde de euro este unul din elementele
    pachetului financiar de sustinere a increderii in zona euro,
    anuntat la 10 mai, alaturi de o linie de credit de 60 de miliarde
    de la Comisia Europeana si de credite de pana la 250 de miliarde de
    euro cu care ar urma sa contribuie Fondul Monetar International.

    Dominique Strauss-Kahn    , presedintele FMI, a descris mecanismul
    drept “foarte important pentru stabilizarea zonei euro”.

    Formalizarea mecanismului de credite anuntat la 10 mai, ca si
    inasprirea supravegherii fiscale in randul tarilor UE, ar trebui sa
    fie de natura sa amelioreze perceptia pietelor financiare asupra
    monedei euro si a coeziunii blocului european.

  • Exista viata dupa acordul cu FMI; Guvernul a lucrat cu pistolul la tampla

    “Sigur ca va exista viata si dupa acordul cu FMI, in mod sigur
    nu se va termina aici. E clar ca nu ne putem opri, era singura
    masura imediata, care producea efecte imediate. Orice alta
    propunere pe care a facut-o Guvernul, ca se reduce evaziunea
    fiscala, se reduce contrabanda, se colecteaza mai bine impozitele
    si taxele, erau doar promisiuni care le facuseram si acum un an, si
    acum doi ani, si de care nu s-a putut tine. (…) Guvernul a lucrat
    cumva cu pistolul la tampla, n-a avut altă solutie” , a declarat
    Rohan la emisiunea “Dupa 20 de ani”, transmisa duminica de ProTV.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Oficial BNR: Suntem cu ceasul in mana. Daca „problema“ nu va fi rezolvata, pierdem o transa de la FMI

    Guvernul nu si-a asumat inca raspunderea in Parlament pentru
    reducerea de salarii si pensii desi a anuntat ca masurile vor intra
    in vigoare la 1 iunie. Daca va trimite prea tarziu scrisoarea de
    intentie catre FMI pentru a primi aprobarea boardului, programat pe
    28 iunie, atunci Romania pierde o transa de la FMI si totodata de
    la Comisia Europeana si Banca Mondiala, avertizeaza Adrian
    Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

    Cititi mai multe pe
    www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Investitiile nete in publicitatea radio au scazut, anul trecut, la
    25 de milioane de euro, fata de cele 35 de milioane in 2008, scrie
    Gandul, care prezinta si un top al radiourilor care au atras
    cea mai multa publicitate. Numarul proiectelor de investitii
    straine directe din Romania aproape s-a injumatatit anul trecut, in
    vreme ce volumul locurilor de munca nou-create a scazut cu 44%,
    constata acelasi ziar.

    Solutii pentru a scoate din colaps sistemul de pensii: reducerea pensiilor de lux,
    penalizarea mai dura a pensionarilor anticipate, dar si
    interzicerea majorarilor inainte de alegeri sunt cateva dintre
    propunerile Societatii Academice, citate de Evenimentul
    Zilei    . Ziarul scrie si ca leafa presedintelui Eximbank, Ionut
    Costea, cumnatul lui Mircea Geoana, presedintele Senatului, ar urma
    sa scada cu 65% la 30.218 de lei, fata de nivelul actual de 89.062
    de lei fara alte stimulente.

    Pretul mediu al locuintelor a atins, in luna mai, un nou minim, cu exceptia Bucurestiului si a
    Constantei, unde s-au inregistrat scumpiri, informeaza
    Adevarul. Tot despre locuinte: numarul caselor si
    apartamentelor date in folosinta in primul trimestru a scazut cu
    aproape 25%, asa incat daca in urma cu doi ani, in primul trimestru
    din 2008, in Romania se construiau 10.900 de locuinte, acum, in
    aceeasi perioada din 2010, au aparut mai putin de 8.000 de
    case.

    Bugetele companiilor de stat vor fi reevaluate, ca prim pas spre reducerea
    salariilor, dar unitatile care au efectuat deja restructurari,
    precum CFR, nu vor fi supuse acestei reevaluari, anunta Romania
    Libera    . Cotidianul incearca sa explice discrepantele uriase
    intre salariul afisat de personalul din ministere si veniturile
    nete obtinute de respectivi angajati – de pilda, cazul cand la
    Ministerul Economiei, un consilier personal al ministrului a
    incasat 22.092 lei in luna aprilie, desi avea un salariu de
    incadrare de 2.769 lei.

    Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia
    Europeana au trimis recent o scrisoare Guvernului in care ii recomanda sa
    nu micsoreze contributia la fondurile de pensii private obligatorii
    (pilonul II), dezvaluie Ziarul Financiar. S-au scumpit din
    nou tranzactiile cu actiuni Fondul Proprietatea: pentru transferul
    a 15 milioane de actiuni, investitorii vor plati 96.000 de lei,
    fata de 7.500 de lei pana in prezent.

  • Vladescu: Era foarte usor sa mintim in continuare si sa ne mai imprumutam vreo sase luni

    Vladescu a sustinut, la dezbaterea motiunii simple initiate de
    PNL, ca guvernantii stiu ce fac si ca in niciun caz in acest moment
    cuvantul “incompetent” nu are legatura cu acest Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vasilescu: Declaratiile lui Strauss-Kahn despre majorarea taxelor au fost electorale

    “Cererea de revenire in jos de la 8,3% la 6,8% din PIB implica o
    scadere a deficitului bugetar. (…) Ea poate fi facuta prin
    cresteri de taxe. Este o alternativa. S-a discutat despre ea, s-a
    referit la ea si seful FMI (foto), dar seful FMI a facut-o intr-un
    context pe care indraznesc sa-l numesc electoral. Oricum, a fost un
    context politic. Realitatea este alta, altfel s-a discutat aici.
    Iar la unele masuri chiar expertii FMI si-au pus semne de
    intrebare”, a spus Vasilescu la emisiunea “Dupa
    20 de ani    ” difuzata de ProTV.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro