BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Raplata jertfei patriotice

    In ciuda tuturor asteptarilor, SUA au decis sa vanda avioane militare F-16 Pakistanului, ca o recompensa indelung solicitata de Islamabad pentru rolul sau de aliat al Americii in lupta contra terorismului.

    Secretarul de stat Condoleezza Rice a afirmat ca nu exista nici o contradictie intre incurajarea de catre SUA a democratiei in Pakistan si vanzarea avioanelor. Lucrul e greu de crezut, avand in vedere ca guvernul generalului Pervez Musharraf n-a venit la putere deloc in mod democratic, ci in urma unei lovituri de stat. Si mai important e insa faptul ca vanzarea unor avioane de lupta unui Pakistan care poseda deja arma nucleara tensioneaza si mai mult relatiile cu India vecina.

    Ca sa impace si India, Washingtonul a oferit in schimb guvernului de la New Delhi licenta de productie a unor avioane de lupta similare, dupa ce multa vreme a refuzat sa ofere Indiei tehnologia respectiva.

  • Sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic

    Germania si Franta au reusit sa-si impuna punctul de vedere si sa modifice Pactul de Stabilitate si Crestere pentru Europa. La reuniunea de la Bruxelles a sefilor de state si de guverne ai UE, de saptamana trecuta, regula deficitului bugetar de maxim 3% din PIB a fost relaxata, in beneficiul tarilor care l-au depasit sistematic in ultimii ani. 

    In speta, sanctiunile pentru depasirea pragului de 3% nu vor fi aplicate tarilor care au cheltuit in plus pentru cercetare-dezvoltare (cerinta, in fond, a Agendei Lisabona), reforme structurale, investitii de interes public sau ajutoare pentru dezvoltare (de genul cheltuielilor Germaniei cu reunificarea). In plus, drept concesie pentru noii membri ai UE, liderii comunitari au acceptat ca tarile unde reforma sistemului de pensii duce la cresterea deficitului fiscal sa beneficieze de o perioada de gratie de cinci ani, pentru a nu le impiedica aderarea la euro. 

    Va fi interesant de vazut daca sub incidenta scutirii de sanctiune va intra si Grecia, tara cu cea mai mare depasire a limitei de deficit (6% din PIB), motivata de investitiile in infrastructura cu ocazia Jocurilor Olimpice. Cum era de asteptat, Banca Centrala Europeana, ca si fostul ministru de finante german Theo Weigel, unul din initiatorii Pactului de Stabilitate, au dezaprobat toate concesiile aprobate la Bruxelles, prevestind vremuri de dezordine fiscala si o crestere generala a dobanzilor in Europa.

    Tot Germania si Franta au avut castig de cauza la blocarea „Directivei Bolkestein“ de liberalizare a pietei europene a serviciilor (initiativa e numita asa dupa Frits Bolkestein, fostul comisar UE pentru piata interna). Daca nevoia liberalizarii n-o contesta nimeni, dat fiind ca ea ar impulsiona cresterea economica (in sectorul serviciilor lucreaza 70% din forta de munca din UE), argumentul impotriva ei e ca un val masiv de lucratori din tarile mai sarace ale UE ar insemna dumping pe piata muncii, fiindca ar trage in jos salariile si protectia sociala pe ansamblul Europei. 

    Presa favorabila Directivei l-a ironizat in special pe presedintele francez Jacques Chirac, pe motiv ca ideea lui despre conservarea Europei sociale e motivata electoral, adica de teama ca francezii sa nu respinga Constitutia europeana la referendumul din mai. Dar nu e numai problema lui Chirac: o respingere a Constitutiei in Franta ar atrage o criza a Uniunii, care ar intra intr-o serie de dispute ideologice si birocratice pe termen nedefinit.

  • Ce-a fost s-a prescris

    Presedintele rus Vladimir Putin a incheiat in stilul sau afacerea Iukos, promitand ca de acum inainte, investigatiile care ar duce la anularea unor privatizari nu vor mai putea fi facute decat in termen de trei ani, nu de zece ani, cum fusese pana acum. Promisiunea, facuta intr-o intalnire cu un grup de importanti oameni de afaceri, ii face sa rasufle usurati si pe oligarhii care si-au dobandit actualele proprietati in anii ‘94-’96, dar si pe investitorii straini, speriati de amenintarile diversilor oficiali rusi ca dupa incursiunile fiscului la Iukos vor urma altele, la alte firme. 

    Presa a speculat ca bunavointa lui Putin vine dintr-o subrezire a pozitiei sale, in contextul protestelor de strada fata de reforma sistemului de compensatii pentru pensionari si militari. Dar imaginea presedintelui in ochii pensionarilor nu poate fi imbunatatita prin concesii pentru oligarhi: scopul liderului de la Kremlin este de fapt impulsionarea investitiilor in economie, fara de care obiectivul de dublare a cresterii economice a Rusiei pana in 2010 este imposibil. Anul trecut, iesirile de capital din tara s-au apropiat de 8 miliarde de euro, in buna parte bani scosi de oligarhii tematori de mana lunga a fiscului.

  • Echilibristica monetara a Estului

    Ca sa limiteze fluxul de capital strain care a dus in ultimele luni la aprecierea puternica a monedelor din Europa de Est, bancile centrale din zona (inclusiv BNR – foto) reduc ratele dobanzilor. Cu exceptia Republicii Cehe, dobanzile de referinta ale bancilor centrale est-europene sunt cu cel putin un punct procentual deasupra celei a Bancii Centrale Europene, remarca Business Week. In plus, cresterea productivitatii si costurile scazute de productie atrag investitii de ca-pital din strainatate. Productivitatea fabricilor ungare, de pilda, a crescut cu 11,2% anul trecut. Rezultatul a fost aprecierea monedelor nationale din zona, care au ajuns la niveluri record fata de euro. 

    Pana acum, aceasta evolutie a avut un impact minim asupra exporturilor din tarile respective, tocmai ca efect al costurilor reduse de productie. Bancile centrale au reactionat insa din timp, intervenind pe pietele valutare si reducand ratele dobanzilor, pentru a limita atractivitatea monedelor nationale pentru capitalul strain. Interventiile bancilor centrale est-europene au si un obiectiv pe termen mai lung, acela al controlului inflatiei: pentru prima parte a anului, autoritatile monetare se tem de o crestere a inflatiei, atrasa de ieftinirea importurilor. Pe de alta parte insa, reducerea prea brusca a dobanzilor ieftineste creditele si alimenteaza o crestere a cererii de consum care poate impulsiona si ea inflatia. 

    Tine de inteligenta bancilor centrale sa poata face echilibristica intre aceste pericole. Daca politicile autoritatilor monetare est-europene se vor dovedi corecte, inflatia si dobanzile vor „ateriza lin“, fara ca economiile din aceste tari sa aiba prea mult de suferit.

  • Economia, de pe azi pe maine

    Eforturile autoritatilor, dar mai ales criticile analistilor economici s-au indreptat saptamana trecuta cu precadere spre ceea ce lipseste din strategia actuala a guvernului: o viziune a economiei pe termen mai lung. Cu o rectificare bugetara impinsa spre sfarsitul lunii aprilie, pana dupa negocierile cu FMI, care la randul lor urmeaza sa fie influentate de statistica incasarilor la buget pe primul trimestru, combustibilul discutiilor publice a devenit viitorul, pur si simplu – viitorul inca destul de imprevizibil. 

    Fostul ministru de finante Daniel Daianu (si avut in vedere la un moment dat pentru aceeasi functie in guvernul actual) a reflectat ca Romania ar fi trebuit sa aiba o programare bugetara multianuala, in speta pe trei ani, cu care ar fi putut sa se prezinte mult mai convingator la negocierile cu FMI. Pe de alta parte, Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, face iarasi aluzii la viitoare emisiuni de obligatiuni (pentru inceput externe) pe termen mai lung, de 5-10 ani, ceea ce reprezinta o incercare a autoritatilor de stabili niste repere cu bataie mai lunga pentru evolutia dobanzilor. Ministerul incearca si sa separe problema datoriei publice de ciclurile electorale, promitand ca anul acesta va fi infiintata o agentie de management al datoriei publice.

    Pana la proiectarea viitorului insa, cel mai neplacut ramane prezentul. Membrii Grupului de Economie Aplicata (GEA) s-au alaturat corului presei ingrijorate de o crestere a inflatiei. Daca presa a insistat in special pe scumpirile atrase de majorarea accizelor si a tarifelor la utilitati, de la 1 aprilie, perspectiva GEA e legata insa mai mult tot de viitor: economistii au calculat ca deficitul bugetar al Romaniei va creste la aproape 2,5% din PIB in jurul anului 2007, din cauza cheltuielilor mari legate de aderarea la Uniunea Europeana (infrastructura, investitii pentru standardele de mediu, contributii la bugetul UE). 

    Deocamdata, prima reactie a venit din partea BNR, prin anuntul viceguvernatorului Cristian Popa ca banda de variatie a ratei inflatiei pentru acest an ar putea fi mai elastica in jurul obiectivului de 7%. Declaratia vine in contextul in care guvernatorul Mugur Isarescu a sugerat ca acolo unde austeritatea bugetara nu va mai functiona ca bariera in calea inflatiei va ramane tot sarcina BNR sa completeze eforturile autoritatilor, prin armele sale traditionale – cursul de schimb si volumul creditarii.

  • Felicitari pentru dl. presedinte

    In cele din urma, Uniunea Europeana a acceptat candidatura americanului Paul Wolfowitz, adjunct al secretarului apararii, pentru functia de presedinte al Bancii Mondiale. Numirea unui specialist in politica si a unui teoretician al razboiului preventiv la conducerea unei institutii economice responsabile, printre altele, si de problemele lumii a treia a starnit o furtuna de controverse, care insa par a se fi epuizat deja, o data ce liderii europeni au acceptat discursurile lui Wolfowitz despre combaterea saraciei si adeziunea sa la multilateralism (?). 

    E drept ca e si vorba de conjunctura; in urma cu doi-trei ani, ar fi fost greu de crezut ca numirea durului Wolfowitz, un „uliu“ al administratiei Bush, ar fi putut fi bine primita de Uniunea Europeana. Acum insa, a inceput sa se lase tacerea: nici europenii (inclinati sa uzeze de orice fel de punte ca sa-si imbunatateasca relatiile cu SUA), nici tarile sarace (tematoare ca, daca ridica glasul, isi vor atrage mania noului sef al Bancii Mondiale) nu mai obiecteaza. Sau nu obiecteaza fata de numirea lui Wolfowitz, caci marul discordiei s-a mutat in alta parte, la alegerea de catre noul presedinte al Bancii Mondiale a adjunctului sau. Europenii preseaza acum pentru ca Wolfowitz sa-l desemneze drept adjunct al sau pe francezul Jean-Pierre Jouyet, seful Clubului de la Paris al tarilor creditoare. Paul Wolfowitz n-a dezaprobat, dar nici n-a aprobat ideea.

  • Vesti bune de la Renault

    S-a lasat cu decoratii: seful grupului Renault, Louis Schweitzer, a primit de la presedintele Traian Basescu Ordinul National Steaua Romaniei, in grad de Comandor. In afara de plecarea din functie a lui Schweitzer, care va fi inlocuit de luna viitoare de Carlos Ghosn, actualul sef al grupului Nissan, decoratia e justificata prin cateva noutati favorabile pentru Renault, dar care au legatura cu Romania.

    Masina Logan a fost lansata pe inca o piata, cea a Republicii Moldova; Schweitzer a declarat ca Renault va depasi in 2010 pragul de investitii de un miliard de euro gratie succesului comercial al Loganului; in fine, la Bucuresti a fost deschis cel mai mare centru de export de componente al grupului Renault. Centrul CKD (Completely Knocked Down – seturi complete de subansamble) are o suprafata de 35.000 mp, urmand sa se extinda la 60.000 mp, si va furniza colectii de piese si componente catre uzinele Renault din Rusia, Maroc, Columbia, Iran si India.

  • Doua tranzactii in trei zile

    Cea mai productiva saptamana din istoria pietei romanesti de IT a consemnat doua preluari de companii, ambele de catre grupuri straine. Unul din cele mai mari grupuri tehnologice din Europa, Siemens, a ajuns pe pozitia a treia pe piata autohtona a furnizorilor de servicii IT, dupa HP si IBM, dupa ce a cumparat compania de solutii informatice Forte Company. Tranzactia este estimata la 10 milioane de euro. 

    Forte Company, care a realizat in 2003 o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, urmeaza altor doua achizitii facute de Siemens in Slovacia, ceea ce confirma intentia grupului german de a se extinde in estul Europei. Pe piata romaneasca, filiala Siemens care a realizat preluarea, Siemens Business Services, a avut in anul fiscal 2003 vanzari de 3,9 milioane de euro, iar oficialii ei spera ca pana in 2007 sa ajunga filiala cu cea mai mare crestere din regiune.

    Cealalta tranzactie a vizat compania ieseana Radix, furnizor de servicii si echipamente informatice, achizitionata de grupul american de solutii IT Ness Technologies, pentru 4 milioane de euro. In functie de performantele financiare ale Radix in urmatorii doi ani, Ness va mai plati inca 3 milioane de euro. 

    In 2004, Radix a avut o cifra de afaceri de peste 12 milioane de dolari. Pentru Ness Technologies este prima achizitie de la listarea pe piata Nasdaq, anul trecut, operatiune in urma careia a obtinut 90 de milioane de dolari, necesari pentru programul sau de achizitii, inclusiv in Europa Centrala si de Est. Anul trecut, Ness a realizat venituri de peste 300 de milioane de dolari.

  • Italienii se lasa greu

    Dupa eforturi si presiuni de luni intregi, inclusiv din partea Uniunii Europene, pare sa se apropie momentul istoric cand niste banci italiene se vor lasa pe mana strainilor. Daca guvernatorul Bancii Italiei, Antonio Fazio, va aproba tranzactia, Banca Antonveneta va fi preluata de grupul olandez ABN Amro, iar BNL (Banca Nazionale del Lavoro) va fi integrata in BBVA (Banco Bilbao Vizcaya Argentaria), a doua mare banca spaniola. 

    Banca centrala, care multa vreme a rezistat cu inversunare ideii de intrare a unor banci straine pe piata autohtona, are la dispozitie o luna ca sa studieze ofertele – 6,3 miliarde de euro pentru Antonveneta si 6,4 miliarde de euro pentru BNL. Daca le va aproba, va fi pentru prima oara cand niste institutii straine cumpara banci italiene, pe o piata care are mare nevoie de consolidare, dar nu e dispusa sa accepte ideea de fuziune transfrontaliera, mai ales din cauza reticentelor de ordin cultural. Exista totusi si posibilitatea, avansata de unii comentatori, ca Banca Italiei sa caute intre timp niste ofertanti autohtoni capabili sa faca eventuale contraoferte. 

    Deocamdata, ABN Amro detine 12% din capitalul Antonveneta si 6% din actiunile altei banci italiene, Capitalia, dar nici o banca straina nu detine pachetul majoritar al unei institutii de credit din aceasta tara.

  • Guvernul ceh prefera strainii

    Cand LG Philips Displays a anuntat, la sfarsitul lunii trecute, ca a oprit productia de ecrane TV la uzina sa din Cehia din cauza lipsei fondurilor, Michal Mika, directorul general al principalului competitor – Tesla Ecimex – nu a parut surprins, scrie Prague Post. „Declinul industriei era inevitabil, din cauza importurilor ieftine din Asia“, a comentat atunci Mika, adaugand ca el insusi a intampinat aceeasi problema cu un an inainte.

     

    Dar Mika a fost de-a dreptul socat la trei zile dupa ce LG Philips Displays si-a facut publica decizia, cand guvernul ceh a oferit companiei un imprumut de 300 de milioane de coroane cehesti (13 milioane de dolari) pentru a nu inchide fabrica. In urma cu un an, Mika ceruse asistenta guvernamentala pentru a compensa pierderile suferite, dar nu a primit nici un raspuns.

     

    Mai mult, in timp ce LG Philips Displays a primit pana acum stimulente guvernamentale in valoare de 1,3 miliarde de coroane cehesti (54 de milioane de dolari), Tesla a trebuit sa investeasca, din 1998 incoace, in jur de 900 de milioane de coroane cehesti in uzina sa din Rounov pod Radhoötem. Marimea si capacitatea de productie ale celor doua fabrici sunt comparabile.

     

    Exemplul nu este singular. Mai multe voci din mediul de afaceri ceh sunt nemultumite de grija fatisa a guvernului pentru companiile straine de dimensiuni mari din Cehia, care primesc nenumarate stimulente si subventii, in timp ce IMM-urile sunt, practic, ignorate, desi cele din urma sustin, in cea mai mare parte, cresterile economice din tara.

     

    „Sistemul este bizar nu doar prin faptul ca favorizeaza in exclusivitate companiile straine, ci si pentru ca firmele cehesti, prin impozitele datorate statului, sunt fortate sa finanteze stimulentele oferite investitorilor straini“, spune Jaromír Drábek, presedintele Camerei Economice a Cehiei. Potrivit biroului Administratiei Sociale din Cehia, numarul afacerilor de mici dimensiuni din aceasta tara a scazut cu 81.000 fata de 2003, la  un total de circa 917.000. 

     

    Desi dupa aderarea tarii la UE, IMM-urile ar fi trebuit sa aiba acces la fondurile structurale, acestea se plang ca procesul de aplicare este mult prea complicat, fiind ingreunat si de procedurile birocratice.