Tag: romania

  • CREŞTERE în turism: 5,5 milioane de înnoptări în primele cinci luni, mai multe cu 9,9%

     Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în mai 77,3%, restul revenind turiştilor străini, cu cea mai mare pondere (74,6%) din Europa, iar dintre aceştia 84,6% au fost din ţările UE, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Durata medie a şederii a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în mai de 24,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu trei puncte procentuale faţă de mai 2013.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna mai 2014 s-au înregistrat la hoteluri (31,5%), vile turistice (15,1%) şi pensiuni turistice (14,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A făcut ASE şi a muncit 11 ani în aceeaşi companie. Acum are CEL MAI DORIT JOB DIN ROMÂNIA

    Cu o experienţă de aproape 11 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, Nicoleta Eftimiu coordonează activităţile pentru întreg portofoliul de produse al companiei, consolidat atât de brandurile carbogazoase (Coca-Cola, Coca-Cola Zero, Sprite sau Fanta), cât şi de portofoliul de băuturi necarbogazose (Nestea, Cappy Pulpy, Cappy Pulpy bucăţi de fructe, Illy etc.) şi de cel de ape minerale naturale, Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri.

    Anterior, ea a ocupat poziţia de sparkling soft drinks senior activation marketing manager la Coca-Cola România şi Moldova. Nicoleta Eftimiu s-a alăturat echipei Coca-Cola în 2003, în funcţia de category manager pentru portofoliul de băuturi necarbonatate din cadrul sistemului Coca-Cola Hellenic România.

    Doi ani mai târziu, devine parte din echipa de brand manageri a Coca-Cola România, unde deţine diferite poziţii. A coordonat numeroase proiecte care au fost implementate în opt ţări din regiunea sud-estică a Europei.

    Începând din 2010, ea se alătură departamentului franchise operations al Coca-Cola România, în calitate de senior marketing activation manager core pentru brandurile carbogazoase.

    Absolventă a ASE, Nicoleta Eftimiu a ocupat în trecut diferite poziţii în cadrul agenţiei Mercury Promotions, deţinând conturi precum P&G, SAB Miller, NestlŽ, Beiersdorf sau Kraft Foods.


    Nicoleta Eftimiu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiat în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

     


    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

  • Teodora Burz

    Teodora Burz le administrează pe piaţa locală din toamna anului trecut afacerile Orkla Holding în România, de 2,6 milioane de euro, care sunt generate de şapte magazine.

    Teodora Burz a lucrat anterior în Italia, China şi Turcia pentru grupul turc specializat în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv tween şi Damat (segmentul mediu plus) şi D’S Damat (persoanele cu venituri medii).

    Teodora Burz ocupă funcţia de country manager în România şi a preluat din toamna anului trecut şi funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, o afacere de 140 milioane de dolari, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional.

    Teodora Burz urmăreşte pentru piaţa locală expansiunea, respectând însă modelul pieţei: “Credem că în România este loc de un total de 14-15 unităţi sub cele trei branduri. Anul acesta vom deschide trei magazine şi vom termina 2014 cu zece unităţi. Vrem un magazin stradal, însă restul vor fi în malluri, pentru că românii fac shopping în centre comerciale”. 

  • A inventat o afacere pe care nu poate să o concureze nimeni: “Sunt singurul care vinde raci în România”

    Paul Nicolau şi-a dorit o afacere şi, pentru că nu avea nicio idee, a căutat-o pe Google. A găsit astfel un business la care nimeni nu s-a mai gândit: utilizarea unei resurse care creşte singură în bălţile din România – racul. În prezent, racii se vând ca pâinea caldă în restaurantul său, dar şi în reţelele de hipermarketuri şi la export, aducându-i venituri de peste 100.000 de euro.

    “Eu îmi numesc restaurantul locul cu cele mai multe dorinţe din România pe metrul pătrat: racul este printre produsele cel mai rar mâncate până acum la noi şi pe care din ce în ce mai multă lume vrea să îl încerce. Or, când mănânci ceva nou, îţi pui o dorinţă”, îşi descrie antreprenorul Paul Nicolau, în vârstă de 27 de ani, taverna cu 130 de locuri în care îşi vinde o parte din producţia de raci. Tânărul a intrat pe o nişă neexploatată în România şi a pornit, în urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, o crescătorie de raci, într-un lac din localitatea Izvoarele din judeţul Giurgiu. În prezent, afacerea Premium Raci este formată, pe lângă crescătorie, dintr-un restaurant, contracte cu hipermarketuri şi cu o firmă din Belgia, care i-au adus venituri de peste 100.000 de euro.

    Rulota sa rustică din lemn vopsit în alb, în care se află câteva mese asortate, cu obloane la ferestre, căreia i se adaugă o terasă împrejmuită de un gard şi o bucătărie unde personajul principal – racul românesc – poate fi văzut viu, înainte de a fi servit -, şi-a găsit loc chiar printre clădirile de birouri din zona Piaţa Victoriei. ”Grecia sau casa bunicii, avem aici un loc în care fiecare intră în filmul lui”, spune Nicolau. Atmosfera de familie este completată deseori de prezenţa părinţilor: mama, contabilul firmei, şi tatăl, principalul său sfătuitor.

    După ce a renunţat la trei facultăţi şi o perioadă de cinci ani în care a coordonat echipe de vânzări în servicii de telecomunicaţii pentru RCS-RDS, Romtelecom, Nextgen şi UPC, Nicolau a simţit chemarea către antreprenoriat. Singurul lucru pe care îl ştia despre afaceri era că îşi doreşte una, prin urmare a început să se documenteze ca oricine, cu o căutare pe Google: ”Când scrii «idei de afaceri» pe Google, primeşti foarte multe rezultate din zona agricolă, care de care mai ciudate şi care îţi spun cum să te îmbogăţeşti miraculos peste noapte”.

    Dintre toate rezultatele primite, afacerea cu raci a fost singura care i s-a părut fezabilă şi care i-a atras atenţia, pentru că se lega de o amintire din copilărie: ”Când eram mic, tata mi-a adus de la pescuit un rac pe care l-am ţinut câteva zile în casă”. Fără să mai vadă între timp vreun alt rac, Nicolau s-a documentat timp de trei zile pe internet şi şi-a structurat un business plan pe o agendă pe care o mai are şi acum. Primul pas, chiar înainte de a-şi fi construit firma, a fost testarea pieţei: ”Am găsit contactul reprezentanţilor Metro, care îşi cumpărau pe atunci racii din Armenia cu un preţ de 60 lei/kg şi păreau foarte încântaţi de oferta mea”.

    A trimis apoi e-mailuri către alte firme din Europa, în urma cărora cererea de crustacee a ajuns la câteva tone. Avea să afle ulterior că specia de rac care creşte natural în bălţile din România, ”racul nobil” (Astacus Leptodactylus), este printre cele mai căutate de către europeni. Dacă la noi este interzisă popularea artificială a bălţilor, pieţele vestice sunt dominate de racii de fermă, crescuţi artificial şi care, eliberaţi în natură, sunt invazivi şi nocivi pentru cei crescuţi natural şi capturaţi ulterior, motiv pentru care specia de raci de la noi este pe cale de dispariţie în restul Europei. ”Era o resursă care creşte singură şi pe care nimeni nu a speculat-o”; prin urmare a încercat să afle mai multe despre aceasta de la Ministerul Agriculturii. ”Căutam un manual, o sursă de inspiraţie, dar nu ştiau nimic despre racii din România.”

    Nu a găsit ajutor, aşa că a plecat să fure meserie în Anglia şi Belgia, unde a petrecut câte trei zile la ferme de raci ale unor jucători renumiţi pe acestă piaţă, care au fost bucuroşi să îi împărtăşească secretele afacerii: ”Atât în Anglia, cât şi în Belgia am văzut interes pentru potenţialul României la acest capitol, ştiau despre Delta Dunării şi despre apele noastre curate”. La întoarcerea în ţară, a investit 80 de milioane de lei pentru startul afacerii. ”Mai existau două-trei bălţi propice creşterii racilor care nu erau concesionate. Am participat la o licitaţie şi am reuşit să închiriez una dintre acestea”, explică antreprenorul, care plăteşte 3.000 de euro/an pentru cele 10 hectare de baltă de unde aduce majoritatea racilor de pe mesele bucureştenilor.

  • Vodafone România REDUCE tarifele de roaming în UE. Care vor fi preţurile de la 1 iulie

     “Începând din 1 iulie 2014, Vodafone România modifică tarifele standard de roaming în conformitate cu Regulamentul de Roaming Internaţional impus în Uniunea Europeană. Astfel, prin serviciul de roaming Vodafone World, clienţii Vodafone vor beneficia de un mod de tarifare avantajos. Utilizatorii vor plăti 0,24 euro/ minut (TVA inclus), pentru un apel efectuat, 0,06 euro/ minut (TVA inclus) pentru un apel primit, 0,07 euro (TVA inclus) pentru trimiterea unui mesaj text. Şi traficul de date este redus la 0,25 euro/MB (TVA inclus)”, se menţionează în comunicat.

    Începând de la 1 iulie, tarifele pentru serviciile de roaming din Uniunea Europeană vor fi reduse cu 20-55% faţă de cele aplicabile în prezent, astfel că utilizatorii vor plăti maximum 0,19 euro/minut (fără TVA) pentru un apel efectuat, 0,05 euro/minut (fără TVA) pentru primirea unui apel şi cel mult 0,06 euro (fără TVA) pentru trimiterea unui mesaj text (SMS), cea mai mare reducere fiind înregistrată în cazul serviciilor de date (inclusiv accesul la internet), pentru care tariful maxim va fi de 0,20 euro/MB (fără TVA), a anunţat în urmă cu două săptămâni ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • McCEO – povestea şefului McDonald’s România şi planurile lanţului american de restaurante

    Daniel Boaje este de patru ani responsabil de activitatea McDonald’s în România, dar cariera sa a început în urmă cu 20 de ani. La un moment dat a încercat aventura antreprenoriatului, s-a specializat apoi în domeniul financiar, dar a ales în cadrul reţelei de fast-food. El povesteşte care au fost momentele cheie din drumul către fotoliul de CEO al McDonald’s în România.

    “Sunt foarte ambiţios, mă bazez foarte mult pe echipă, sunt foarte preocupat de dezvoltarea oamenilor din jurul meu, încerc să schimb, nu mă mulţumesc cu un lucru bine făcut, care mâine poate fi făcut mai bine; sunt atent să nu fac aceeaşi greşeală de mai multe ori”, spune despre sine Daniel Boaje, care a fost invitat, în cadrul întâlnirii Meet the CEO, să-şi facă analiza SWOT. La capitolul defecte crede că „sunt workahoolic, temperamental, încăpăţânat, dar câteodată – rar – accept un punct de vedere diferit atunci când este bine argumentat; mai am lucruri de învăţat”.

    Daniel Boaje, director general al McDonald’s România, a preluat conducerea companiei în urmă cu patru ani, dar s-a angajat în cadrul companiei americane în urmă cu aproape 20 de ani. Îşi aminteşte limpede toate datele importante din cariera sa, făcând referire nu doar la ani, ci chiar la o anume zi dintr-o lună. Spune despre sine că este „un om normal”, că împlineşte anul acesta 44 de ani şi povesteşte că a început să lucreze la McDonald’s în 1994, după ce a văzut un anunţ în ziar. Chiar dacă la acea vreme apăruseră câteva firme de recrutare, nu era încă vremea lor şi foarte populare erau anunţurile de angajare, care ajungeau şi pe o jumătate de pagină de ziar. „Cred că anunţul suna: «McDonald’s România angajează manager de restaurant», orice ar fi însemnat acest lucru, pentru că nu îmi era clar”, spune acum Daniel Boaje.

    Faptul că a dobândit experienţă încă din vremea studenţiei s-a dovedit de mare folos, iar domeniul în care a activat se leagă cu precădere de vânzări. Odată cu terminarea facultăţii, îşi aminteşte, „am avut şansa să lucrez la Ministerul Comerţului, în 1993, vreme de doar două luni, pentru că apoi am plecat în armată, la Sibiu, la o unitate de intendenţă; iar la întoarcere se restructurase postul”. Spune că nu-şi mai aminteşte exact salariul, dar estimează că se plasa în jurul a 25 de dolari pentru slujba care i-a fost oferită după armată, bani care nu-i erau suficienţi pentru a se descurca; i s-a spus: „Rămâi, s-ar putea să ai şansa să pleci la post, în minister”. Numai că ar fi trebuit să se însoare, „lucru care nu era posibil”. Prin urmare, s-a angajat la o firmă care vindea produse Colgate-Palmolive, iar în perioada de probă, de patru luni, mergea cu tramvaiul sau pe jos; a primit apoi maşină, „lucru pe care l-am considerat o mare promovare, şi am bătut sectoarele 5 şi 6, butic cu butic, magazin cu magazin, aşa cum erau la vremea aceea”.

    Un moment de cotitură în cariera sa a fost cel în care a văzut anunţul dat de McDonald’s şi s-a gândit că n-are nimic de pierdut dacă îşi trimite CV-ul. Dar la acea vreme lucrurile erau mai complicate decât acum: CV-ul a fost trimis prin poştă, cu un număr de telefon de acasă. „Am avut cred şase sau şapte interviuri pe parcursul a jumătate de an”, şi a fost angajat de la 1 noiembrie 1994. Primul restaurant McDonald’s în România s-a deschis în urmă cu 19 ani, pe 15 iunie 1995, şi de atunci, spune Boaje, „s-au întâmplat multe lucruri”. Mai intrase în contact cu marca de fast-food, pentru că fusese însoţitor de bord în 1991 şi una dintre primele ţări pe care le-a vizitat a fost Irlanda, unde a mers la un McDonald’s, pentru că auzise că acolo poate mânca cu bani puţini. „Ne-am uitat la meniu de sus în jos şi ne-am oprit la cafea, pentru că era singura pe care mi-o permiteam la acel moment.” Dar, completează el, prima sa experienţă cu McDonald’s i-a lăsat o impresie plăcută, pentru că era „curat, bine organizat şi personalul foarte amabil, într-o vreme în care în restaurantele din România chelnerii se comportau de parcă erau mai importanţi decât clienţii”.

    La primele interviuri de recrutare a aflat că într-un restaurant McDonald’s sunt mai mulţi manageri, lucru pe care mărturiseşte că nu l-a înţeles de la bun început. „Astăzi avem în medie nouă manageri pentru fiecare restaurant din România; unul dintre ei este şeful.” Pe parcursul celor şase luni în care s-au derulat interviurile, îşi aminteşte că auzea mereu două lucruri: „Unu, este extrem de importantă echipa, oricât de valoros eşti; doi, nimeni nu este de neînlocuit, în sensul că menirea unui manager este să pregătească alţi oameni. Mai mult decât manageri, eram traineri sau formatori”. Iar determinarea cu care şi-a clădit cariera era vizibilă încă de la acele momente: i s-a părut că este important să întrebe, după fiecare etapă, cum s-a descurcat şi când este următoarea etapă, pentru că nu putea fi contactat decât pe telefonul fix, ceea ce limita mult comunicarea: „…nu puteam sta lipit de telefonul fix”.

    Cea mai importantă etapă a procesului de recrutare a fost o probă de lucru pe care a susţinut-o la un restaurant din Ungaria. În ultima fază, din 25 de oameni au fost aleşi doar 14. Îşi aminteşte că vreme de trei zile a lucrat câte 12 ore; că s-a ars, a greşit, a învăţat, a fost certat şi felicitat, dar şi că dormea foarte bine după 12 ore de muncă. Apoi a avut loc interviul final, în urma căruia a fost angajat şi a urmat, în 1994, o perioadă de pregătire de şase luni, tot în Ungaria. Despre nivelul salarial de la acea vreme nu dă detalii precise, dar crede că avea cam acelaşi venit ca şi tatăl său. „Pentru un începător era un salariu foarte motivant şi îl comparam cu venitul pe care îl aveam ca agent de vânzări, când nu câştigam chiar puţin.” Făcea parte din prima echipă de oameni a McDonald’s pe piaţa din România, care avea ca misiune să înveţe cât se poate de mult, pentru că trebuia ca la întoarcere să recruteze angajaţi şi să-i pregătească pentru deschiderea primului restaurant. „Era multă responsabilitate şi cred că McDonald’s este compania care are cel mai complet program de pregătire”, spune Boaje. Din exterior poate părea banal: la un moment dat, când spunea că a absolvit Hamburger University – sunt cinci astfel de istituţii în lume – părea o glumă.

    „Când explic ce înseamnă asta, oricine îşi schimbă părerea”, afirmă el, iar în sprijinul ideii stă faptul că Hamburger University este un campus în adevăratul sens al cuvântului, cu profesori, lectori şi cursuri. „Orice director de restaurant în McDonald’s trebuie să fie absolvent al unei asemenea universităţi şi să aibă o diplomă pe care să scrie «Barchelor of Hamburgerology». Acest lucru spune că noi luăm afacerea asta foarte în serios.” Face asocieri interesante: „«McDonald’s este în industria de entertainment, oamenii trebuie să plece zâmbind şi să încerce să fredoneze lucrul pe care ai încercat să i-l transmiţi în ziua respectivă». Este o perspectivă destul de interesantă, McDonald’s este mai mult decât hamburgeri, Happy Meal, cartofi prăjiţi sau îngheţată”, spune Boaje.

  • Subway deschide primul restaurant drive-thru din România, într-o benzinărie din Sibiu

     Noul restaurant este deschis în cadrul staţiei Petrom Veştem de la intrarea în oraşul Sibiu şi este a doua unitate deschisă în oraş şi primul de tip drive-through din ţară.

    “Din dorinţa de a simplifica drumurile clienţilor noştri şi a economisi timpul petrecut în trafic, ne-am gândit să le oferim o gustare, la pachet cu alimentarea cu combustibil a autovehiculului. Personalul restaurantului a fost selectat în urma unui proces riguros de testareşi este pregătit să onoreze un număr mare decomenzi într-un timp record, pentru a veni în sprijinul celor care îşi petrec o mare parte din zi în trafic”, a declarat Andrei Trifan, într-un comunicat development Agent Subway Romania.

    Restaurantul are o suprafaţă de 160 metri pătraţi şi are capacitatea să asigure servirea a peste 64 persoane zilnic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANT: România va avea în doi ani peste 50 de clustere în turism, faţă de şase în prezent

     “În România sunt acum 52 de clustere, dintre care doar şase sunt în domeniul turismului. Noi sperăm ca în următorii doi ani să avem minim 50 de clustere în turism”, a declarat agenţiei MEDIAFAX vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Turism (ANT).

    Matichescu a spus că se aşteaptă ca numărul clusterelor să crească după ce autorităţile au început să promoveze acest sistem de asociere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România nu poate utiliza fondurile de coeziune pentru că nu are Master Plan pe Transport

     “România are o mare problemă în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor din exerciţiul bugetar 2014-2020, pentru că până la această oră utilizarea fondurilor de coeziune nu este posibilă pentru că Master Planul pe Transporturi nu a fost încă adoptat, aprobat de CE”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, înainte de plecarea la Consiliul European.

    “Să sperăm că schimbările de la Transporturi vor face mai eficientă această abordare”, a mai spus şeful statului.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, la 16 aprilie, că ministerul de resort a redactat Master Planul pe Transport, care include la acest moment 530 de proiecte, iar documentul va fi lansat în dezbatere publică, procedură la finalul căreia se va cunoaşte exact care sunt proiectele prioritare care pot fi finanţate din fonduri UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Am cerut pentru listarea Electrica să mărim cota acordată retailului la peste 20%

     “Obiectivul privind subscrierea a fost depăşit. 200% subscriere. Azi am cerut sindicatului de intermediere să analizeze posibilitatea, ţinând cont de oferta de pe retail, creşterea procentului acordat retailului, care era de 15%. Intenţia este de a acorda retailului din România peste 20%. Sindicatul de intermediere analizează această propunere. Vorbim despre cea mai mare intenţie de listare de pe piaţa de capital din România petrecută vreodată. Este prima privatizare pe care vrem să o realizăm folosind exclusiv piaţa de capital. Mă satisface nivelul de subscriere, unul confortabil. Majoritarea investitorilor instituţionali provin din România, Polonia, Anglia şi SUA”, a spus Nicolescu.

    La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, directorul general al Direcţiei Generale de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, a declarat că IPO-ul Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în derulare 22 de IPO-uri, din care unele au eşuat, cum ar fi Wizz Air, care nu a primit răspuns suficient de la investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro