BusinessMagazin

Tag: romania

  • Dosare penale pe numele şoferilor care încearcă să aducă în România maşini cu numere provizorii

     Potrivit poliţiştilor de frontieră, de la începutul anului s-au înregistrat peste 50 de dosare penale întocmite pe numele unor şoferi care au încercat să intre în ţară la volanul unor maşini care aveau numere provizorii ori de probă, emise de autorităţile germane sau ungare.

    “Din cazuistica înregistrată la nivelul punctelor de trecere ale frontierei rutiere s-a constatat că sunt cetăţeni care se prezintă, pentru a intra sau a ieşi din ţară, la volanul unor autovehicule care au montate plăcuţe cu numere de înmatriculare provizorii sau pentru probă, atribuite de autorităţile din Republica Federală Germania, cât şi cele de tip ‘P’ eliberate de Ungaria, cazuri care atrag răspunderea penală a conducătorilor auto”, se arată într-un comunicat emis de Poliţia de Frontieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maxi Toys intră pe piaţa din România. Primul magazin va fi deschis în Militari Shopping

     Magazinul are o suprafaţă de 300 metri pătraţi şi va cuprinde peste 2.000 de jucării, din care peste 30% branduri proprii.

    Nicoro Trading deţine drepturile de francizare pentru România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Prezent pe piaţa din România din 1994, Nicoro Trading este unul dintre cei mai importanţi distribuitori de jucării la nivel naţional, reţeaua de distribuţie incluzând hipermarketuri, benzinării şi magazine specializate.

    “Investiţia în lansarea unei noi reţele de retail în jucării vine ca urmare a experienţei de 20 de ani în acest domeniu pe care o are echipa Nicoro. Credem că părinţii au nevoie de mai multe opţiuni atunci când cumpără jucării, iar noi venim cu un concept de succes, care a trecut testul timpului în pieţe extrem de competitive”, a declarat, într-un comunicat, Mihai Frangulea, director general şi proprietar al Nicoro Trading.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 14.000 de turişti din Republica Moldova au ajuns în acest an în România, în creştere cu 6,6%

     Pentru ca acest trend de creştere să se menţină, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism prin Autoritatea Naţională pentru Turism a anunţat că va intensfica acţiunile de promovare a României ca destinaţie de vacanţă pentru turiştii moldoveni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Debenhams revine în România, la un an după ce a închis magazinele

    “Debenhams reintră pe piaţa locală şi negociază un contract de închiriere cu proprietarii Bucureşti Mall (unde a fost deschis şi primul magazin Debenhams în 2007 de către compania RTC Holding, care deţinea franciza la acea vreme, n.r)”, au spus sursele citate.

    Debenhams a închis cele 6 magazine pe care le deţinea în România, iar retailerul britanic a anunţat o pierdere contabilă de 3,8 milioane de lire sterline (4,4 milioane euro) în urma închiderii acestora, care funcţionau în franciză, precizând că francizorul local “a eşuat” în contextul condiţiilor “foarte dificile” de pe piaţă.

    Omul de afaceri Octavian Radu, care deţinea în perioada de boom peste zece francize ale unor branduri internaţionale de modă, a anunţat anul trecut că renunţă la afacerile în domeniu şi închide magazinele Debenhams.

    Radu acuza atunci scăderea puterii de cumpărare în contextul crizei, dublarea suprafeţei mall-urilor în perioada 2008-2012 şi dezvoltarea agresivă pe piaţa românească a unor branduri competitive precum Zara şi H&M.

    Ultimele magazine Debenhams din România au funcţionat în centrele comerciale Plaza România şi Bucureşti Mall.

    Reţeaua Debenhams cuprinde peste 240 de magazine, în 28 ţări, şi comercializează articole şi branduri în exclusivitate, sub semnătura unor designeri internaţionali.

    Bucureşti Mall, primul centru comercial din România, deţinut de Anchor Grup din Turcia, se află în proces de remodelare a spaţiilor de retail, program de investiţii care a început recent. Compania intenţionează să mute supermarketul Mega Image de la parter la subsol, unde a fost deja relocat magazinul Intersport, în această parte a centrului urmând să fie realizată o zonă dedicată serviciilor. Celelalte magazine vor fi grupate pe categorii de clienţi cărora li se adresează.

    În centrul comercial au mai fost deschise în ultima perioadă mai multe magazine printre care Time Out, Tom Tailor şi urmează LC Waikiki.

    De asemenea, magazinul H&M de la parter este în proces de extindere şi la etajul 1 al centrului comercial, astfel că suprafaţa ocupată de brandul suedez va creşte cu aproape 70%.

    Bucureşti Mall are un grad de ocupare de circa 85% şi o suprafaţă închiriabilă de circa 37.000 metri pătraţi, după extinderea din 2007, cu 9.000 de metri pătraţi, iar măsura de remodelare şi modernizare a centrului comercial vine în contextul în care în Bucureşti urmează să mai fie deschise încă trei centre comerciale, Mega Mall în Pantelimon, ParkLake în cartierul Titan şi Veranda în zona Obor.

  • O delegaţie BERD vizitează România timp de 4 zile şi va avea întâlniri cu preşedintele şi premierul

     “Vizita face parte dintr-o serie obişnuită de consultări, ce permite Consiliului de Administraţie al BERD să înţeleagă priorităţile economiei şi să menţină un dialog strâns cu autorităţile, sectorul privat şi societatea civilă din România”, se arată într-un comunicat al BERD.

    Directorii CA ai BERD şi directorul pentru România al instituţiei financiare internaţionale, James Hyslop, se vor întâlni cu preşedintele României, Traian Băsescu, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de importantă este ţara de fabricaţie a maşinii pentru clientul român: obsesia pentru germane

    Ţara de origine a mărcii sau unde sunt asamblate automobilele reprezintă un plus sau un minus în ochii clienţilor, care iau în calcul toate aspectele în momentul achiziţiei. Nu contează întotdeauna preţul, ci şi încărcătura emoţională, istoria sau cultura furnizorului.

    Criteriile de achiziţie pentru maşini diferă într-o oarecare măsură, cel puţin în pondere, atât între segmente de cumpărători cât şi între regiuni, dar în general sunt legate de factori obiectivi cum ar fi calitatea sau preţul de achiziţie, costurile de operare, aspectul, service-ul, funcţionalitatea, motorizarea, dotările sau siguranţa. Poate fi ţara de origine a fabricantului un criteriu de selecţie?

    Se pare că da. Mărcile germane, care au cartierul general pe bătrânul continent sau care sunt deţinute de grupuri germane, au înregistrat o creştere puternică în cotă de piaţă între 2007 şi 2014, de la 30,5% la peste 38%.
    „Ţara de origine a mărcii este mai des corelată cu criteriile obiective de cumpărare, iar ca exemple am putea menţiona mărcile germane, care au o reputaţie bună pentru calitate, precum şi mărcile japoneze, în general recunoscute pentru fiabilitate“, spune Bogdan Belciu, partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Profilul clientului român doritor de automobil german este confirmat şi de un importator ce comercializează un brand coreean, cum este Kia, cu toate că în prezent aproape toate maşinile mărcii sunt produse în Europa. „România este ţara unde majoritatea covârşitoare preferă maşinile germane. Cei care aleg alte branduri o fac din câteva motive, cum ar fi faptul că nu conduc ei maşinile respective, fiind achiziţii pentru firme, din raţiuni financiare sau sunt clienţi tradiţionali ai unui anumit brand, fiind mulţumiţi de la început de maşină şi servicii“, subliniază Dan Chitaru, directorul Kia Romauto, importatorul mărcii Kia pe piaţa locală, care în 2007-2008 reuşea cu modelul Cee’d să concureze direct cu VW Golf.

    Şeful importatorului Kia spune că printre avantajele coreenilor în piaţă sunt îmbunătăţirea constantă a modelelor, dinamica revizuirii acestor, lansând modele restilizate la fiecare doi, doi ani şi jumătate, dar şi modele noi la trei ani de la ultimul facelift, mult mai repede decât nemţii. Un alt avantaj ar fi şi garanţia de şapte ani, de asemenea cea mai lungă din piaţă, sau livrarea rapidă a automobilelor.

    „Ţara de origine a mărcii şi ţara în care au fost asamblate maşinile nu sunt în general criterii directe, dar pot avea influenţă, legată atât de percepţie cât şi de date analitice, asupra criteriilor obiective menţionate mai sus“, crede Bogdan Belciu. El a subliniat că în cele mai multe cazuri „ţara în care au fost asamblate maşinile este mai puţin vizibilă clienţilor, în multe cazuri, dar atunci când este, poate influenţa o decizie de cumpărare, fie că este vorba de patriotism, fie că este vorba de percepţia de calitate. Continua globalizare a economiei mondiale face ca locaţia în care se face asamblarea să conteze din ce în ce mai puţin“.

    În opinia şefului reprezentanţei Kia, imaginea mărcii este importantă, dar achiziţia depinde mult de destinaţia autovehiculului. Decizia este puternic emoţională, atunci când maşina este pentru uz personal, sau mai pragmatică, impusă de reguli suplimentare. „Preferinţele clienţilor sunt legate de posibilităţile financiare de achiziţie şi de imaginea de brand. De aceea, piaţa second-hand, care nu este corect manageriată la nivel de instituţii ale statului, permiţând încă importante abuzuri şi evaziuni fiscale, va avea un rol extrem de important în vânzările către persoanele fizice în special“, a subliniat Chitaru.

    De partea cealaltă, şi Germania este în topul ţărilor care cumpără maşini fabricate în România, piaţa germană fiind în ultimii ani pe locul secund în topul destinaţiilor de export pentru marca Dacia şi inclusiv pentru Ford B-Max, produs la Craiova.

  • Investiţiile străine au depăşit un miliard de euro în primele cinci luni, în creştere cu 13,9%

     Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională.

    În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile şi numără 4 milioane de euro

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • Măsuri pentru relansarea economiei de la Ivo Kalik, director general Provident Financial România

    România traversează al doilea trimestru consecutiv cu cea mai mare creştere economică anuală din UE. Produsul Intern Brut al ţării a crescut cu 3,8% în primele trei luni din 2014 comparativ cu perioada similară a anului precedent, urmând unei creşteri de 5,1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Pentru următorul deceniu, o serie de măsuri guvernamentale ar putea sa sustina în continuare devoltarea economică sustenabila a României.

    • Dezvoltarea infrastructurii publice, fie că vorbim despre autostrăzi şi drumuri publice sau despre informatizarea administraţiilor de stat, prin folosirea la maximum a oportunitatilor de finantare prin fonduri europene

    • Profesionalizarea administraţiei publice este deopotrivă importantă. Sectorul public are potenţialul, prin proceduri simplificate de interacţiune cu cetăţenii, dar mai ales cu mediul de business, să devină un partener pentru mediul privat. Introducerea unor criterii de performanţă la nivelul administraţiilor publice, cu obiective măsurabile în economia reală pentru funcţionarii publici, realizarea permanentă a unor analize de impact economic pentru masurile care afecteaza mediul de afaceri, folosirea instrumentelor de consultare publică ar putea creste productivitatea sectorului public cu impact imediat si in relatia cu sectorul privat.

    • Promovarea şi susţinerea antreprenoriatului, având la bază o strategie de competitivitate la nivel naţional, măsuri fiscale de sprijin, facilitarea accesului la fonduri europene şi un sistem de taxare avantajos pentru micii antreprenori pot asigura o creştere sustenabilă a economiei din România. O cercetare realizată la finalul anului trecut de compania de cercetare Novel Research, cu susţinerea Provident Financial România, relevă faptul că unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri şi că aproximativ 10,4% dintre români declarau că au în plan să pornească o afacere în 2014, în timp ce alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare pentru înfiinţarea propriei firme. Mai mult, interesul pentru antreprenoriat este foarte ridicat, peste un sfert dintre participanţii la studiu declarând că sunt de asemenea înteresaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, deşi nu cred că vor realiza acest lucru în decurs de un an. Astfel, asemenea măsuri de susţinere au un rol esenţial în dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, de atragere de fonduri în creştere la bugetul de stat.

    • Încurajarea dezvoltării de structuri asociative în industrii cheie din economie pot asigura de asemenea o creştere economică. Agricultura, de exemplu, oferă numeroase oportunităţi de dezvoltare atât la nivel local, cât şi regional, România având potenţialul să devină un exportator important în regiune. Sunt însă necesare măsuri pentru creşterea veniturilor fiscalizate ale agricultorilor, în contextul nivelului ridicat al populaţiei la nivel rural care ar putea susţine dezvoltarea agriculturii.
    • Dezvoltarea prin parteneriat public-privat a unor proiecte strategice din domenii unde există în continuare mult loc pentru eficientizare la nivelul sectorului public. Domeniul sănătăţii sau educaţia sunt doar câteva exemple.

    2 Dincolo de măsurile legislative şi guvernamentale care ar răspunde întrebării de mai sus, care sunt ideile/măsurile/strategiile pe care le pot aplica în acelaşi sens managerii de multinaţionale şi antreprenorii pentru a genera creştere economică?

    Sectorul privat are o cultura orientata spre dezvoltare, de aceea credem ca poate fi un furnizor puternic de know-how la nivelul mediului public şi poate avea un impact benefic prin implicarea managementului privat în instituţiile publice. Totodată, poate deveni un partener de încredere în consultarea publică şi analiza impactului economic pentru diferite iniţiative guvernamentale.

    Mediul de business trebuie privit ca un partener şi un investitor strategic pentru sectorul public, prin dezvoltarea de parteneriate public-private pentru proiecte ample de dezvoltare.

    Din punctul de vedere al industriei financiar bancare şi, mai precis, din perspectiva Provident, creşterea economică poate fi susţinută din mediul privat prin acordarea de finanţări pentru antreprenoriat şi afaceri mici care să susţină dezvoltarea României. Avem numeroase exemple, în rândul clienţilor noştri, de mici antreprenori care au solicitat un împrumuturi pentru a porni o afacere şi a-şi transforma pasiunea într-o sursă de venituri şi, prin relaţia pe care o avem cu clienţii noştri, am putut urmări realizarea cu succes a mutora dintre aceste planuri de business.

    Nu în ultimul rând, consider foarte importantă alinierea proiectelor de responsabilitate socială cu priorităţile anunţate de guvern. Pentru a susţine măsurile considerate de Provident oportune pentru creşterea economică a României, dezvoltăm şi susţinem diverse proiecte de responsabilitate socială – programe de educaţie financiară, protecţia mediului, sprijinirea grupurilor defavorizate – în care am investit până acum peste 700.000 de euro. Proiectul cel mai important din acest an este platforma program SigurantaFinanciară.ro, sub umbrela căreia desfăşurăm acţiuni ample de educaţie financiară şi antreprenorială pentru români, cu scopul de a-i sprijini în luarea deciziilor financiare potrivite pentru ei şi în informarea corectă pentru dezvoltarea şi creşterea unei afaceri.

  • “Planeta maimuţelor: Revoluţie”, cel mai aşteptat film al anului, a ajuns în cinematografele din România

    “Planeta maimuţelor: Revoluţie” este cea mai recentă producţie din franciza lansată în anul 1968. Filmul este regizat de Matt Reeves (“Let me in”, “Felicity”) şi îi are în rolurile principale pe Andy Serkis (“Prestigiul”, “Stăpânul inelelor”) şi Gary Oldman (“Cavalerul negru”, “Un spion care  ştia prea multe”).
     
    Povestea celui mai nou film este că maimuţele, conduse de Cezar, sunt ameninţate de un grup de oameni care au supravieţuit virusului din urmă cu zece ani. 
     
    “Planeta maimuţelor: Revoluţie” a avut un buget de peste 100 de milioane de dolari şi a fost filmat, în marea parte, în Statele Unite. Franciza “Planeta maimuţelor” a avut, pînă în prezent, încasări totale de 926 milioane de dolari.