BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Marks & Spencer închide magazinele din România şi iese de pe piaţă

    Retailerul britanic Marks & Spencer va închide cele şase magazine din România, piaţa locală fiind alături de alte nouă ţări pe lista celor unde compania renunţă la operaţiuni.

    „Marks & Spencer propune închiderea tuturor celor 53 magazine aflate integral în proprietatea sa pe zece pieţe, inclusiv zece magazine în China şi şapte în Franţa, precum şi a magazinelor sale din Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia, Olanda, Belgia şi România”, spun oficialii companiei.

    Pe piaţa locală compania a intrat în anul 2000, fiind unul dintre primii retaileri care şi-au pus România pe hartă. Iniţial britanicii au venit în sistem de franciză pentru ca ulterior să vină direct. Acum compania are şase magazine, patru în Bucureşti şi câte unul în Iaşi şi Constanţa. În total acestea angajează 101 persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ofensiva chifteluţelor suedeze. Unde şi când se vor deschide noile magazine IKEA în România

    An după an, suedezii de la IKEA au oferit cu greu orice detaliu legat de alte investiţii pe piaţa românească. Acum anunţă nu numai detalii despre al doilea magazin pe care îl vor deschide în Bucureşti, dar şi câte vor să aibă în toată ţara până în 2025: încă trei, în Timişoara, Cuj-Napoca şi Braşov. Stefan Vanoverbeke, country managerul IKEA pentru Europa de Sud-Est vorbeşte despre planurile pe termen mediu şi lung ale companiei în România, despre modul în care este văzută piaţa locală de către conducerea grupului suedez, cât şi despre interacţiunile sale cu Ingvar Kamprad.

    „Am avut un an fantastic şi am înregistrat al doilea record în materie de vânzări pe piaţa din România“, descrie rezultatele retailerului suedez de mobilier şi decoraţiuni interioare pentru 2016 Stefan Vanoverbeke, country manager al companiei pentru Europa de Sud-Est. Dacă în 2007, anul intrării pe piaţă, IKEA a vândut în România de 195,8 milioane de lei (58,7 mil. euro), în anul financiar 2016 (septembrie 2015 – august 2016) vânzările companiei au ajuns la 514,6 milioane de lei, fără TVA (115,4 mil. euro). Comparativ cu perioada anterioară, creşterea a fost de 21,25%, reprezentând un ritm de creştere maxim de la intrarea pe piaţă. 3,2 milioane de clienţi au vizitat magazinul din nordul Capitalei şi, potrivit statisticilor IKEA, ei au cumpărat 17,3 milioane de produse. Cifrele din online arată şi ele plusuri: numărul comenzilor a crescut cu peste 140%, la peste 103.000.

    Potrivit lui Vanoverbeke, cele mai multe comenzi din afara Capitalei au venit din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. Responsabil şi de Croaţia, Serbia şi Slovenia, Vanoverbeke se arată cel mai fericit de modul în care funcţionează lucrurile pentru magazinul din România. Originar din Belgia, şi-a început cariera ca angajat temporar în depozitul magazinului IKEA Zavantem, în perioada studiilor universitare, apoi a fost director de magazin în cadrul aceleiaşi companii în Italia şi retail manager al reţelei în Polonia. Anterior funcţiei actuale, a fost retail manager la IKEA Franţa. România este „motorul“ pieţelor pe care le coordonează acum, motiv pentru care nu ezită să ofere detalii despre strategia de pe piaţa locală: deschiderea celui de al doilea magazin din Capitală, în iarna lui 2018, şi construirea a încă trei până în 2025, în Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

    „Piaţa din Bucureşti este mare din punctul de vedere al numărului de locuitori şi suntem încrezători că, în timp, vom reuşi să dublăm veniturile companiei“, spune Vanoverbeke, fără să ofere un orizont exact de timp referitor la amortizarea investiţiei de 80 de milioane de euro în magazinul din Capitală. Magazinul, ce urmează a fi construit pe bulevardul Theodor Pallady, este al treilea spaţiu de vânzare pe care suedezii le construiesc acum: în Belgrad (care va fi inaugurat în vara lui 2017), în Ljubljana (vara lui 2018), apoi în iarna lui 2018, în Bucureşti. Potrivit country managerului IKEA, magazinul din Pallady va fi cel mai mare construit de companie în regiune, cu o suprafaţă de 36.000 de metri pătraţi; spre comparaţie, cel deschis în Băneasa are 22.600 mp.

    Magazinul va fi construit pe niveluri, iar la baza sa se va afla o parcare. „În Bucureşti locuiesc patru milioane de locuitori, este centrul economic al ţării; oamenii au bani de cheltuit şi nevoi pe care putem să le acoperim – avem nevoie de un al doilea magazin şi trebuie ca acesta să fie mare“, descrie el motivele pentru care au luat decizia de a construi spaţiul fanion aici şi nu în Zagreb, Ljubljana sau Belgrad. „Dacă te uiţi la numere, puterea de cumpărare din România este un pic mai scăzută decât în Slovenia. Dar este o piaţă formată din mult mai mulţi oameni; asta compensează.“

    e termen lung, compania şi-a propus să ajungă la nouă magazine în România, astfel reţeaua va ajunge la 13 până în 2025 în regiunea Europei de Sud-Est. Executivul nu oferă detalii legate de terenurile pe care vor fi amplasate magazinele din afara Bucureştiului, dar spune că echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou. Şi enumeră, în rândul celor mai importante condiţii: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş.

    Potrivit belgianului, cheltuiala pentru inaugurarea unui spaţiu din reţeaua retailerului suedez variază în funcţie de dimensiuni, de la 40 la 100 de milioane de euro. În afară de magazinul ce urmează a fi deschis în Capitală, investiţiile s-ar putea plasa între 280 şi 700 de milioane de euro, fiind încurajate de previziunile legate de piaţa locală. „Dacă ne uităm la ultimii ani, economia României a crescut extrem de repede, ce este uimitor; desigur, în mare parte creşterea a fost generată de consum, dar putem vedea de asemenea investiţii mari în industrie. Am lucrat în Polonia înainte şi observ că România începe să ocupe rolul Poloniei de acum 10-15 ani în Europa, de hub industrial al Europei. Acest lucru, combinat cu educaţia excelentă a românilor, oferă mult confort investitorilor; dacă următorul guvern poate să continue reformele pentru a face investiţiile mai uşoare şi să îndepărteze birocraţia, vom avea doar de câştigat.“ 

    În ceea ce îi priveşte pe clienţii din România, observă deopotrivă asemănări cu cei din toată lumea, dar şi particularităţi. „Asemănările se bazează pe anumite nevoie pe care le au în viaţă: când începi să locuieşti împreună cu cineva, să ai primele piese de mobilier, când începi să ai copii – aceste nevoi sunt aceleaşi peste tot în lume. Apoi, când ne uităm la clienţii din România, în afară de pasiunea lor pentru prăjitura Almondy, vedem că în ce priveşte mobila, spre exemplu, preferă culorile mai închise; cred că acest lucru se bazează pe preferinţele istorice, deşi mai recent observăm că începe să le placă şi mobila mai deschisă la culoare.“

    Din toate ţările în care compania este prezentă, prăjitura Almondy este cel mai bine vândută în România, lucru datorat şi faptului că numărul de clienţi care vizitează departamentul IKEA food a crescut cu 7,4%, generând 6,3% din afacerile totale ale retailerului, în condiţiile în care anul acesta spaţiul a fost închis timp de trei săptămâni pentru reamenajare. „Suntem fericiţi că vine lumea, indiferent că vin pentru restaurant, să cumpere şerveţele sau bucătării complet echipate. Este misiunea noastră să îi convingem pe oamenii care vin la restaurant să şi cumpere ceva din magazin. Cred că nu este atât de uşor pentru majoritatea vizitatorilor să părăsească IKEA fără să cumpere ceva.“

  • Legumele şi fructele urâte, în prim-plan

    Dominaţia fructelor şi legumelor conforme în magazine nu este încă ameninţată, dar şi cele nu la fel de aspectuoase încep să atragă cumpărători şi nu neapărat pentru că ar fi mai ieftine, scrie Wall Street Journal.

    După ce multă vreme fructele şi legumele mai puţin arătoase au fost ţinute departe de consumatorii din vest, ele ajungând în suc, conserve sau în hrana animalelor, ori forţând fermierii să găsească soluţii ingenioase, aşa cum a fost cea de tăiere şi aranjare a morcovilor urâţi pentru a crea morcovi micuţi vânduţi ca atare, preocuparea din ultimii ani pentru limitarea risipei alimentare a dus la încercarea de a convinge publicul să cumpere şi astfel de produse.

    Se caută aşadar mere urâţele, chiar şi cele bătute de grindină, morcovi cu două sau trei vârfuri, cartofi sau roşii cu forme ciudate ori prune cu „nas“ şi nu numai, ele ajungând în diverse reţele de magazine şi apărând chiar şi companii dedicate găsirii fructelor şi legumelor cu defecte care să ajungă apoi la vânzare, cum ar fi Imperfect Produce.

    Pentru promovarea acestora se folosesc fotomodele sau tot felul de nume amuzante, ori reţele de socializare online, pe care utilizatorii care vor să atragă atenţia asupra faptului că fructele şi legumele mai puţin aspectuoase sunt bune de mâncat postează imagini cu defecte interesante cum ar fi mere îngemănate, dovleci cu pete care seamănă a ochelari ori roşii cu „urechiuşe“.
     

  • Cum arată primul mall subacvatic. Vizitatorii vor trebui să meargă pe apă pentru a intra -GALERIE FOTO

    Un mall futuristic va transforma faleza din West Palm Beach începând cu 2018: pentru a ajunge la magazine, vizitatorii vor trebui să meargă pe apă.

    Nu se vor uda, desigur, pentru că întregul complex se află pe o bază flotantă inspirată de tehnologia folosită la submarine.

    Mall-ul Currie Park va ocupa o suprafaţă de 19 hectare în Lake Worth Lagoon, Florida. Pe lângă restaurante şi magazine, uriaşul complex va oferi şi apartamente cu o vedere spectaculoasă. În timpul liber, norocoşii chiriaşi pot sta în piscina circulară din mijlocul oceanului.

    Designul a fost realizat de către firma de arhitectură Carlo Ratti, ce are birouri la Torino, Londra şi Boston. Lucrările se vor încheia până în 2018, iar mall-ul va fi deschis în cursul acelui an.

    Sursa: Daily Mail

  • GHID pentru a găsi oferta cea mai bună de Black Friday, cu preţuri începând de la 1 leu. Cartel al magazinelor online care iau STARTUL!

    Citeşte continuarea articolului pe Mediafax
     

  • Asociaţia Distribuitorilor cere Guvernului sprijin pentru a rezista concurenţei marilor retaileri

    Comerţul tradiţional, practicat de micii distribuitori, este ameninţat de marile reţele de retail, astfel că a devenit necesară „configurarea urgentă a unei strategii de dezvoltare” prin care Guvernul să-i sprijine pe comercianţii autohtoni, apreciază reprezentanţii companiilor de distribuţie.

    Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) a constatat că, ân 2016, comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională „datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine în piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale”.

    Potrivit datelor prezentate vineri de ACDBR, opt concerne de retail internaţional deţineau, în 2015, circa 50% din totalul retailului alimentar, în timp ce 11 concerne deţineau circa 50% din totalul piaţă retail. „Semnalăm că, în ceea ce priveşte comerţul modern, adică reţelele de retail internaţional, acestea s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la o cotă de piaţă de 41% în 2008 la 55% în 2015 în special folosindu-se de abuzul de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diferitelor taxe comerciale de la aceştia, inclusiv taxa-suport pentru deschiderea noilor magazine”, a declarat preşedintele ACDBR, Eduard Radu, într-o conferinţă de presă.

    Această consolidare a retailului internaţional în România „a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost uzitate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica împreună cu Guvernul urgent instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă a producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele internaţionale de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate”, a mai spus liderul patronal.

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

    Cifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • Mega Image ajunge la 500 de magazine şi lansează o campanie promoţională

    Retailerul Mega Image, aflat într-o continuă expansiune, ajunge 500 de magazine, motiv pentru care va sărbători printr-o campanie promoţională desfăşurată în luna noiembrie, în toate magazinele sale.

    „Cele 500 de magazine reprezintă un moment de referinţă în dezvoltarea companiei noastre, în această continuă expansiune care ne-a transformat într-o echipă solidă şi competitivă şi ne-a poziţionat în topul retailului modern. Este ceea ce ne confirmă cel mai bine în acest moment drept cel mai mare lanţ de supermarketuri din România. Şi, nu în ultimul rând, este dovada a tot ceea ce facem pentru clienţii noştri, să le asigurăm produse proaspete în fiecare zi, să le aducem noutăţi şi să le fim astfel sursă de inspiraţie”, a declarat Vassilis Stavrou, General Manager al Mega Image România.

    Pe lângă deschiderile de noi magazine din ultimul an, Mega Image a avut proiecte precum: dezvoltarea conceptelor speciale de magazine (Wine Gallery, Equilibrium, concept store Baneasa), dezvoltarea şi lansarea mărcilor proprii (Gusturi Româneşti, Mega Apetit), campaniile de loializare (vivo I Villeroy & Boch, SuperFlizz) şi alături de serviciile special create pentru consumatori, în magazine (echipele “Red Team” de consultanţi la raft). 

  • TOPUL celor mai puternice judeţe din ţară. Adevărul despre România. Care sunt cel mai puternic şi cel mai slab judeţ

    Se remarcă însă, comparativ cu anul 2008, o re­ducere a depen­denţei de Capi­tală, care mai asigură 37% din busines, faţă de  63% în urmă cu opt ani. 

    „În general, se observă o tendinţă sănă­toasă de participare la creştere pe mai multe paliere: pe orizontala unor industrii-cheie, cum ar fi componentele auto, sau pe palierul de IMM-uri care activează în comerţ, precum şi cele care sunt prezente pe piaţa de servicii“, spune Codruţ Pascu, ma­naging partner al companiei de consultanţă în management strategic Roland Berger Strategy Consultants.

    Totuşi, diferenţa între judeţe este extrem de puternică. 
     
     
    Click pe imagine pentru a mări harta
     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.