BusinessMagazin

Tag: acord

  • Fed mentine pentru cel putin doi ani masurile de stimulare economica

    Este insa neclar daca decizia, care nu implica un angajament
    privind noi fonduri pentru cumpararea de obligatiuni, va fi
    suficienta pentru a oferi un punct de sprijin bursei din Statele
    Unite, dupa ce acestea au pierdut 15% in ultimele doua saptamani.
    Cresterea economica a SUA se dovedeste considerabil mai slaba decat
    asteptarile, indicand ca inflatia, care s-a temperat recent, va
    ramane sub control in viitorul previzibil, mentioneaza Fed. “Fed
    anticipeaza ca situatia economica, incluzand o rata redusa de
    utilizare a resurselor si o perspectiva pentru inflatie temperata
    pe termen mediu, va garanta, probabil, un nivel scazut al ratelor
    la fondurile federale cel putin pana la mijlocul anului 2013”, se
    arata intr-un comunicat al Fed.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile americane au lichiditati record, de aproape 1.000 miliarde de dolari

    Depozitele la bancile americane ar putea sa creasca in
    continuare, daca investitorii retrag fonduri din Europa, ca urmare
    a crizei, pentru a-i plasa in institutiile de credit americane,
    noteaza Bloomberg. Aceste fonduri nu vor fi binevenite. Din cauza
    oportunitatilor reduse de a imprumuta profitabil, bancile din SUA
    ar putea fi nevoite sa impuna taxe la depozite. Bank of New York
    Mellon a anuntat, saptamana trecuta, planuri de a taxa clientii
    institutionali pentru depozitele foarte mari, de peste 50 de
    milioane de dolari. Intr-o scrisoare catre clienti, banca a
    explicat ca ia masuri pentru a transfera costurile suportate din
    cauza cresterii depozitelor in dolari.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch: Fundamentele care sustin ratingul “AAA” al SUA raman solide

    Congresul american a aprobat un plan care permite majorarea
    plafonului de indatorare al SUA, in prezent la 14.300 de miliarde
    de dolari, cu 2.100-2.400 de miliarde de dolari in trei trepte
    succesive. Noua limita de indatorare este considerata suficient de
    ridicata pentru a acoperi necesarul de imprumuturi al statului pana
    in 2013. Totodata, programul prevede si reduceri de cheltuieli de
    circa 2.400 de miliarde de dolari pe o perioada de zece ani.
    “Majorarea plafonului de indatorare si acordul asupra planului
    pentru reducerea cheltuielilor sustin opinia Fitch ca, in pofida
    intensitatii discursului politic de la Washington, exista vointa si
    capacitatea politica de a lua masurile necesare. In opinia Fitch,
    acordul este un prim pas important, dar nu si sfarsitul, unui
    proces de a ajunge la un plan pentru reducerea deficitului bugetar
    la un nivel care asa asigure ratingul «AAA» al SUA pe termen
    mediu”, se arata intr-un comunicat al agentiei de evaluare
    financiara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania si Elvetia vor semna un acord pentru banii ascunsi in bancile elvetiene

    Secretul bancar foarte strict, care a permis Elvetiei sa-si
    construiasca o industrie bancara de mii de miliarde de dolari, a
    fost criticat puternic in ultima perioada si a cauzat dificultati
    in relatiile cu statele care vor sa depisteze evazionistii.
    Autoritatile au negociat cu oficiali din Germania si Marea Britanie
    acorduri bancare timp de mai multe luni. Liniile generale au fost
    convenite anul trecut. Potivit unor surse bine informate, citate de
    SonntagsZeitung si citate de reuters, bancile din Elvetia vor plati
    doua miliarde de franci elvetieni Germaniei drept garantie ca
    persoanele care au depozite nedeclarate si vor plati taxele. Pentru
    Marea Britanie, garantiile vor fi de 500 de milioane de franci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA evita incapacitatea de plata: democratii si republicanii au ajuns la un acord de majorare a plafonului de indatorare (VIDEO)

    Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
    congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
    intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
    de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
    sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
    nu va avea loc.

    In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
    legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
    cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
    pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
    1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
    de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
    congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
    Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.

    Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
    posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
    agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
    prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
    menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
    ales in perspectiva alegerilor din 2012.

    Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
    reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
    daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
    decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
    miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
    jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
    cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
    asigurari sociale sau serviciul Medicaid.

    Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
    reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
    a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
    prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
    venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
    includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
    Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
    zero).

    Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
    900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
    se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
    pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
    constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
    conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
    plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.

    “Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
    majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
    republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
    presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
    membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
    urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
    facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
    economiei americane.

    In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
    era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
    Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
    a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
    reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
    catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
    democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
    prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
    americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
    initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
    duminica.

    NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII

    Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
    care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
    conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
    sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
    marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
    adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
    sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
    (in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
    republicanilor).

    La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
    membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
    congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
    drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
    si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
    an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
    democratii.

    Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
    majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
    plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
    cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
    ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
    in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
    miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
    urmatorii zece ani.

    Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
    dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
    indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
    cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
    majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
    atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
    vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.

    Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
    si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
    acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
    miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
    reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
    faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
    eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
    Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
    fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
    excesive.

    Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
    recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
    crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
    dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
    evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
    lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
    din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.

    Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
    avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
    i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
    negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
    asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
    constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
    intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
    motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
    Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
    in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
    putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
    mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.

  • Bancile din SUA avertizeaza ca lipsa unui acord politic privind indatorarea va avea consecinte grave

    Politicienii americani trebuie sa ajunga la o intelegere, au
    afirmat, intr-o scrisoare comuna, directorii JP Morgan, Goldman
    Sachs, Bank of America si ai altor institutii financiare americane.
    “Neplata obligatiilor financiare ale tarii sau o retrogradare a
    ratingului Statelor Unite, ar reprezenta o lovitura puternica
    pentru increderea investitorilor si sectorului de afaceri –
    crescand dobanzile pentru toti cei care se imprumuta, subminand
    valoarea dolarului si agitand pietele financiare si bursele – si,
    astfel, inrautatind dramatic situatia economica deja dificila a
    Statelor Unite”, se arata in scrisoarea bancherilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Romania nu are nevoie anul acesta de niciun euro de la FMI sau UE

    ► Nu-mi aduc aminte ce medie am avut la BAC. Nu am fost
    stralucit. Cred ca pe la 7,40 – 7,50.
    ► S-a tergiversat mult introducerea noii Legi a Educatiei. Marga a
    fost un mare esec si rezultatele s-au vazut dupa mai multi ani.
    Trebuie aplicata noua lege cu toata fermitatea si trebuie sa gasim
    formule sa dam o sansa copiilor. Sa speram ca in toamna vor lua
    BAC-ul si ca vor intelege ca nu pot face asta prin copiat. Cadrele
    didactice sunt printre cele mai bine platite persoane pe ora.
    ► Seful statului nu poate fi impiedicat sa-si exprime punctul de
    vedere. M-am cam saturat de sensibilitatile excesive ale
    persoanelor din Justitie.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectele acordului pentru Grecia: Bursele, moneda euro si petrolul sunt in crestere

    Dolarul este sub presiune din cauza temerilor privind
    divergentele de la Washington pe marginea ridicarii plafonului
    datoriei de stat si reducerii deficitului bugetar. Acordul pentru
    Grecia cuprinde masuri mai dure decat anticipau pietele, desi multi
    economisti au avertizat ca initiativa, de o anvergura fara
    precedent, nu va reprezenta pe termen lung sfarsitul crizei. La
    summit-ul de urgenta de joi de la Bruxelles, liderii europeni au
    convenit sa sprijine Grecia, in perioada 2011-2014, cu 109 miliarde
    euro de la guvernele zonei euro si FMI, la care se adauga o
    contributie de 50 miliarde euro din partea creditorilor privati ai
    statului elen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franks: E bine ca exista redresare, dar e nevoie de o crestere sustinuta, resimtita si de populatie

    Franks a afirmat, in timpul unei intalniri cu presedintele
    Senatului, Mircea Geoana, ca primordiale pentru Romania sunt
    mentinerea riscurilor la un nivel cat mai scazut si continuarea
    reformelor si a redresarii economice. “E placut sa vezi ca exista
    redresare economica, dar vrem si altceva. Vrem o crestere economica
    sustinuta, pentru ca numai cu o crestere care sa fie resimtita si
    de populatie bunastarea va creste semnificativ. Nu are niciun rost
    sa ai crestere economica daca ea nu este resimtita de catre
    populatie”, a spus seful FMI. Oficialul Fondului s-a aratat
    increzator asupra perspectivei economice in Europa, subliniind insa
    ca exista unele economii, precum cea a SUA si a unor tari din
    Europa, care prezinta un potential risc de afectare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Prima masura pe care am luat-o pentru mediul de afaceri a fost acordul cu FMI

    “Guvernul a permis ca prin imprumutul de la FMI din 2010 sa se
    conserve rezervele valutare ale BNR, diminuandu-se atunci cand a
    fost nevoie aceste rezerve valutare, pentru a exista bani pe piata,
    ca in acelasi timp sa se mentina un curs echilibrat euro – leu.
    Ganditi-va ce ar fi insemnat dublarea cursului asa cum a fost in
    ’96 si ’97, cand va amintiti ca de la o saptamana la alta, de la
    300 s-a facut 6.000 dolarul si de la 6.000 la 12.000. Ce ar fi
    insemnat pentru fiecare dintre dumneavoastra daca noi nu eram in
    acest acord si Guvernul ar fi spus, cum se spune de multe ori,
    ‘asta-i viata!’?” a intrebat retoric prim-ministrul, luni, la o
    intalnire cu oamenii de afaceri din judetul Prahova.

    “Ganditi-va ce ar fi insemnat si pentru afacerile dumneavoastra, si
    pentru cetatenii care aveau credite in valuta. Dar cu ce eforturi
    s-a facut asta de catre Romania, cu eforturile respectarii
    angajamentelor din acordul cu FMI si Comisia Europeana. Asa a fost
    posibil sa pastram un curs echilibrat intre euro si leu”, a adaugat
    Boc.

    El a explicat ca suma de 9,7 miliarde de euro de la FMI reprezinta
    bani luati de Banca Nationala si tot BNR urmeaza sa-i returneze FMI
    din profitul propriu. In ce priveste Guvernul, acesta a primit 2,1
    miliarde de euro de la FMI, reprezentand doua jumatati de transa de
    credit, pentru finantarea deficitului bugetar.

    “Daca cineva ne intreaba deci unde sunt banii imprumutati,
    raspunsul il aveti aici foarte clar: aproape 10 miliarde la Banca
    Nationala pentru finantarea rezervelor si pastrarea cursului, 4,8
    miliarde de euro de la Comisia Europeana si inca 2,1 miliarde de la
    FMI la bugetul statului pentru finantarea deficitului. Deficit
    inseamna si investitii, si salarii, si pensii si toate cheltuielile
    pe care statul le are”, a rezumat Emil Boc.

    Premierul a precizat ca Guvernul sustine la revizuirea Constitutiei
    limitarea deficitului bugetar la o cifra maxima de 3% si a
    plafonului maxim de indatorare de 60% din PIB, conform Tratatului
    de la Maastricht.

    “Germania are deja o asemenea prevedere de limitarea a deficitului,
    Franta se pregateste si ea sa introduca, Romania nu poate rata
    ocazia de a impune prin Constitutie o pavaza impotriva
    populismului, oi bariera mai bine spus impotriva populismului
    politicienilor”, a spus premierul, sustinand ca in acelasi timp sa
    se introduca in Constitutie si prevederea ca orice ban care se
    imprumuta merge doar spre investitii, cu exceptia cazurilor cu
    totul exceptionale, de cataclisme, cand pe baza de aprobare
    speciala a Parlamentului, Guvernul se poate imprumuta peste
    plafonul de 3% din PIB.

    El a adaugat ca prognoza de crestere economica pentru Romania,
    “validata cu Comisia Europeana si de Fondul Monetar International”,
    este de 1,5-2% in 2011 si 3,5-4% in 2012.