BusinessMagazin

Tag: romania

  • Un fost director al unui operator din Germania a fost numit directorul financiar al UPC România. Cine este Jon Garrison

     “UPC România anunţă că Jon Garrison este noul director financiar al companiei. Garrison va prelua toate activităţile legate de zona financiară a UPC România şi va fi responsabil de coordonarea departamentelor Finance & Accounting, Billing & Collection, Procurement & General Services, susţinând strategia de dezvoltare a UPC România. Anterior numirii sale în această poziţie, Garrison a fost, din 2010, director financiar adjunct în cadrul Unitymedia KabelBW GmbH, companie parte din Liberty Global”, se arată într-un comunicat al UPC România remis MEDIAFAX.

    Funcţia de director financiar nu exista în cadrul UPC România înainte de numirea lui Garrison în această poziţie.

    Garrison şi-a început cariera după ce a absolvit Universitatea din Denver, unde a obţinut şi un master în domeniul financiar – contabil. A fost Audit Senior Manager pentru Deloitte în Denver şi Londra timp de 7 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tender anunţă încetarea colaborării cu Fly România, care are datorii de 400.000 euro la Ten Airways

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a anunţat marţi că firma Ten Airways, al cărui proprietar este, a încheiat colaborarea cu operatorul aerian Fly România, din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, precizând că nu a fost niciodată implicat în acţionariatul sau managementul Fly România.

    “Fly România este o societate cu capital privat în care nici eu nici o societate din grup nu este acţionar. Ea este proprietatea lui Cătălin Buţu, fost CEO la Ten, care ne-a adus mari prejudicii atât materiale, cât şi de imagine prin asocierea cu noi.Ten, în dorinţa de a avea asigurată activitatea întregul an a încheiat un contract de presăari servicii cu Fly, pentru a pune la dispoziţia Fly aeronave şi personal specializat pentru efectuarea de zboruri la comanda Fly, care avea întreaga activitate comercială în propria responsabilitate. Văzând însă că lucrurile încep să ia o turnură nefavorabilă atât pentru noi, cât şi pentru clienţi, am dispus un control în urma căruia au rezultat deficienîe manageriale grave, urmate de pierderi financiare. Din relaţia pe care Buţu şi-a creat-o cu propria lui companie, Fly România, a rezultat un important debit al Fly către Ten, cifrat la 400.000 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Tender.

    Omul de afaceri a explicat că ideea companiei a aparţinut exclusiv lui Buţu, iar firma care a operat zborurile Fly România era o firmă înfiinţată de mama acestuia.

    “Singurul acţionar în companie este Cătălin Buţu. S-a pus problema să devenim acţionari dacă lucrurile merg bine. La un moment dat, după o lună două, ne-am trezit că avem de încasat de la Fly România foarte mulţi bani. Atunci lucrurile au început să se schimbe. Am pus întrebări de ce nu achită aceste sume. I-am recomandat să-şi dea demisia de la compania mea, pentru că nu pot să fiu de acord să-şi creeze o căpuşă pe lângă Ten Airways. A plecat cu tot cu frma care opera Fly România, care nu mai are sediul la noi”, a continuat Tender.

    El a arătat că a fost de acord cu propunerea lui Buţu pentru că astfel părea că va acoperi perioadele extrasezon, când operatorii mari nu au nevoie să închirieze aeronave în sistem ACMI sau charter.

    Tender a arătat că banii trebuie să existe undeva, iar dacă se va constata că s-au făcut fraude va face plângere penală împotriva fostului angajat, actualul patron al Fly România.

    Potrivit datelor disponibile la Registrul Comerţului, compania Necessair Consulting SRL, care operează zborurile Fly România, este deţinută intergral de Cătălin Adrian Buţu.

    În urmă cu o lună şi jumătate au apărut primele probleme pentru clienţii care au cumpărat bilete şi au făcut rezervări prin intermediul Fly România, când au început să fie amânate sau chiar anulate mai multe curse către Tulcea, Timişoara sau Bergamo.

    Fly România a anunţat marţi că anularea zborurilor din ultima perioadă a fost cauzată de motive operaţionale, procesatorul blocând plăţile fără preaviz, iar pasagerii afectaţi au fost rerutaţi şi primesc banii înapoi.

    “Fly România îşi cere scuze tuturor pasagerilor care au achiziţionat bilete pentru neplăcerile aduse prin modificarea, respectiv anularea zborurilor din ultima perioadă. Compania precizează totodată că toate aceste modificări au fost cauzate de motive operaţionale, independente de voinţa companiei şi în ciuda eforturilor depuse în mod susţinut. (…) Motivul anulării curselor este de ordin operaţional, procesatorul de plăţi a blocat plăţile către Fly România, fără preaviz, motivând o evaluare de risc nejustificată bazată pe gradul de încărcare a curselor. Lipsa fondurilor a dus la imposibilitatea operării curselor, generând o scădere imediată a încrederii pasagerilor şi respectiv a încetării vânzărilor”, se arată într-un comunicat al operatorului aerian.

    În plus, subdimensionarea bugetului de marketing şi o campanie agresivă a concurenţei au contribuit la scăderea vânzărilor.

    “Toţi pasagerii afectaţi de anularea curselor sub termenul legal de 14 zile au fost rerutaţi pe zborurile Fly România disponibile sau pe zboruri operate de alte companii şi/sau au primit banii înapoi pentru biletele achiziţionate, conform reglementărilor europene în vigoare”, potrivit sursei citate.

    Procesul de rambursare a contravalorii biletelor pentru zborurile neefectuate este în desfăşurare şi toţi pasagerii îşi vor primi banii înapoi pe măsură ce procesatorul de plăţi online ii va elibera, după verificarea prealabilă a datelor bancare ale cardurilor folosite.

    Operatorul aerian precizează că întârzierile în rambursare se datorează procedurilor diferite ale procesatorului care auditează lunar încasările.

    Pe de altă parte, zborurile Fly România Bucureşti – Antalya nu au fost întrerupte şi sunt operate în parteneriat cu Air Bucharest, în aceleaşi conditii de transport.

    “În zilele următoare va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii procesatorului de plăţi pentru deblocarea sumelor aferente”, se spune în comunicat.

    Numărul pasagerilor care au achiziţionat bilete Fly România este de aproximativ 9.400, iar numărul celor transportaţi este de 1.290.

    Aproximativ 3.500 de pasageri au fost rerutaţi pe alte companii şi alţi 3.500 urmează să fie rambursaţi. Numărul pasagerilor Fly Romania rambursaţi total sau parţial este de 1.110.

    “Se analizează în continuare găsirea unei soluţii de transport pentru pasagerii din perioada următoare. Depunem eforturi în continuare pentru soluţionarea problemelor apărute şi ne exprimăm optimismul în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei cât mai rapid şi reluarea programului normal de zboruri”, mai arată Fly România.

    Fly România a început operarea zborurilor la mijlocul lunii mai.

  • A renunţat la România şi a plecat să trăiască în cea mai fericită ţară din lume: “MOR DE CIUDĂ că nu pot munci acasă”

    Un tânăr inginer care lucrează în Danemarca răspunde cu propria sa poveste la întrebarea „De ce pleacă românii din România?“.

    “După ani petrecuţi în jurul lumii, lucrând şi vizitând SUA, Mexic, Jamaica, Spania, Olanda, Irlanda, Singapore, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Italia, aveam o dorinţă nebună să mă întorc în ţară, să lucrez pentru o companie locală, să creştem împreună şi să facem ceva cu şi pentru români. Am găsit un sistem neschimbat. Greu de digerat. Clasa politică mă dezgustă.“ Mărturia lui Florian Ioniţă, în prezent SAP P3M Project Manager la Maersk, în Danemarca, este reprezentativă pentru cei mai mulţi tineri profesionişti români care aleg să părăsească România.

    Povestea lui Florian Ioniţă (pe care o vom prezenta ca atare) începe în anul 2006, când, după trei ani de lucru în Centrala Nucleară de la Cernavodă (în timpul facultăţii a început să lucreze pentru a se echilibra financiar şi a început ca turnover technician, lucrând pe documentaţie tehnică, iar în ultimele şase luni acolo a coordonat o echipă de 26 de persoane care a executat o lucrare de construcţie), a ieşit într-o seară la o bere cu şeful său, Ian Horne, un canadian: „Era iarnă, frig şi întuneric, dar a fost o seară care mi-a marcat viaţa.

    După ce a aflat povestea mea de până atunci şi a văzut determinarea mea de a lucra fără să-mi termin studiile 12 h/zi, dar mai ales ştiindu-mă foarte bine, mi-a spus: «Să faci orice sacrificiu să-ţi termini facultatea şi să fii inginer. Fără studii, cât mai multe şi cât mai înalte, anii ce vor urma vor fi cumpliţi. Apoi, trebuie să mergi cel puţin 5 ani în jurul lumii să lucrezi, să înveţi 2-3 companii mari şi să ştii cel puţin 2-3 limbi internaţionale, urmând ca singur să decizi când vrei să te întorci în România să creşti împreună cu o companie local㻓.

    Ioniţă nu a înţeles pe loc sensul cuvântului „cumplit“, dar spune că i-a urmat întocmai sfatul dat fiind că Horne a stat 26 de ani în România şi a lucrat la construcţia ambelor reactoare ale centralei. În vara lui 2006, a decis să plece pe un vas de croazieră în Bahamas, unde a lucrat ca ajutor de licitator şi şi-a perfecţionat engleza, stilul vestimentar, abilităţile de vânzare şi nu numai: „Am mai învăţat cum arată civilizaţia, curăţenia, ordinea, serviciile de calitate, puterea banului câştigat cinstit şi valoarea lui când îl ai, relaxarea oamenilor şi calmul lor, ce înseamnă să fii îmbrăcat elegant, perfect asortat, cum şi când zâmbeşti, cum şi când râzi, ce înseamnă să utilizezi decent o piscină, un bar de plajă, să stai la rând“. După Bahamas, a revenit în România şi a terminat facultatea (inginerie mecanică): „Studiile sunt totul.

    După facultate am făcut IFR şi master pe inginerie economică şi management la Politehnică“. După încheierea lucrărilor la centrală şi terminarea studiilor, a aplicat pe internet la diverse joburi şi şi-a început cariera internaţională; experienţa de pe vas l-a ajutat la interviurile de angajare, mai ales la întrebările legate de răul de mare şi de cursurile de lucru offshore, iar experienţa de la centrală l-a ajutat să primească jobul: „Lumea offshore este închisă, pătrund cei mai norocoşi (a nu se înţelege cei mai bine pregătiţi sau relaţii sau alte prostii). Am pătruns datorită experienţei offshore pe vasul de croazieră, a englezei şi a spaniolei bune, a tinereţii, a facultăţii de inginer mecanic şi a curajului“. Primul contract cu lumea offshore a fost în Singapore, pentru italienii de la Eni/Saipem.

  • Cât costă brăţările inteligente în România şi ce funcţii au

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Sud-coreenii de la Samsung s-au numă­rat printre primii care au lansat un accesoriu wearable – ceasul inteligent Galaxy Gear prezentat în septembrie 2013 -, introducând ulterior pe piaţă şi brăţara Gear Fit care monitorizează paşii şi distanţele parcurse, bătăile inimii, dar care permite şi vizualizarea notificărilor primite pe telefonul mobil.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • H&M aduce în România un nou brand de modă care să se bată cu Massimo Dutti al rivalilor de la Inditex

    Grupul suedez H&M, prezent în România cu brandul cu acelaşi nume din primăvara lui 2011, va aduce începând cu această toamnă şi brandul Cos, compania purtând negocieri cu centrele co­mer­ciale din nordul Capitalei – Băneasa Shop­ping City şi Promenada -, potrivit mai multor surse din piaţă.


    Reprezentanţii companiei nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF privind noul brand.

    H&M, unul dintre cele mai popu­lare şi mai cu­nos­cute grupuri la nivel mondial, are în total în por­to­foliu şapte branduri, iar al şap­te­lea, „&Other Stories“, a fost anunţat în 2013. H&M este cu­nos­cut pentru brandul cu acelaşi nume, lan­sat şi pe piaţa locală în urmă cu mai bine de trei ani, după cinci ani de tatonări. Sub um­brela Hennes&Mauritz se găsesc însă şi Cos, Monki, Weekday, Cheap Monday şi H&M Home. De altfel, puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte „branduri-surori“ mai puţin cunoscute.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Primul tren electric fabricat în România circulă pe ruta Bucureşti – Constanţa. O călătorie costă 40 de lei

    Primul tren electric fabricat în România, Hyperion, de compania Softronic din Craiova, circulă de la 1 august până la 13 septembrie, pe ruta Bucureşti – Constanţa, preţul unei călătorii fiind cu 20 de lei mai ieftină decât la CFR Călători. Cursele vor fi operate de compania de transport a Softronic – Softrans.

    Trenul dotat cu aer condiţionat şi internet gratuit, va circula pe ruta Craiova-Bucureşti-Constanţa şi retur. Preţul unui bilet Craiova – Bucureşti este de 40 de lei, o călătorie Bucureşti – Constanţa costă 40 de lei, iar un bilet Craiova – Constanţa costă 70 de lei. Trenul Hyperion, care se deplasează cu o viteză de 160 de kilometri pe oră, va face aproximativ şase ore de la Craiova la Bucureşti, respectiv două ore de la Bucureşti la Constanţa.  Plecările din Craiova sunt în fiecare zi de la ora 5:30, iar din Constanţa de la ora 14:20.

    La CFR Călători preţul unei călătorii pe ruta Bucureşti – Constanţa este de 62 de lei la clasa a II-a şi 92 de lei la clasa I. CFR a introdus la începutul lunii iulie patru trenuri InterRegio care circulă zilnic pe ruta Bucureşti – Constanţa, la o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, fără opriri intermediare, durata călătoriilor fiind estimată la două ore.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este Laurenţiu Dimitriu, cel mai puternic executiv român de la Nestlé, gigantul elveţian cu afaceri de 150 de milioane de euro în România

    Laurenţiu Dimitriu (46 de ani) a preluat în urmă cu mai puţin de un an funcţia de sales director (director naţional de vânzări) în cadrul gigantului elveţian din piaţa de bunuri de larg consum Nestlé în România, una dintre cele mai importante din companie. Aceasta este cea mai importantă poziţie deţinută de un român în cadrul Nestlé România.

    Dimitriu lucrează pentru Nestlé din 2000. El a început ca national KAM (key account manager), poziţie din care se ocupa de vânzările produselor companiei în comerţul modern, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare pentru mediul de business LinkedIn.

    După circa nouă ani a devenit sales manager pentru Nestlé Purina, divizia de mâncare pentru animale. În ultimul an şi jumătate înainte de a prelua funcţia actuală el a fost country manager al acestei divizii. Anterior executivul a lucrat în companii precum Cosmos (director regional de vânzări) şi DHL (provinces district manager pe vânzări şi operaţiuni). Absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti, el deţine şi un MBA de la The Open University din Marea Britanie, oferit pe plan local de Codecs.

    Nestlé România a terminat anul trecut cu afaceri de 663 mil. lei (150 mil. euro), în scădere cu peste 7% în lei. Gigantul elveţian, care are în România aproape 1.000 de salariaţi, s-a menţinut pentru al doilea an consecutiv pe profit, însă acesta s-a înjumătăţit la 2,2 mil. lei.

    Potrivit ultimelor date deţinute de ZF, compania Nestlé este prezentă în România prin intermediul a opt divizii, băuturi calde (cu bran­durile Nescafé, Nesquick şi Nescafé Dolce Gusto), dulciuri (JOE, Kit Kat, After Eight sau Lion), pe dry culinary (Maggi, îngheţată, cereale pentru mic dejun, mâncare pentru sugari şi copii mici, automate de cafea şi soluţii profesionale pentru HoReCa şi hrană pentru animale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • „Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

    Recentele discuţii purtate la cel mai înalt nivel – Preşedinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanţe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Aşadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar şi am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuţiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajaţii şi ei – angajatorii.

    Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern şi refuzată de Preşedinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiaşi Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

    Preşedintele zice că nu-i bine şi că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, şi precizează şi sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

    Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul şi răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar şi i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are şi el treabă, mi-a pus la dispoziţie un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung”.

    Am luat documentul şi m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 şi se referă la anul 2012.

    Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulţire şi mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

    Aşadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în ţara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazionişti. Şi ne mai şi rămâne o căruţă de parale.

    Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minţii celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Preşedinte, Primul-ministru şi Ministrul de finanţe. În timp ce oamenii aceştia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alţii nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetăţeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoşe burduşite cu valută. Mai precis sacoşe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat şi zoreau să le îndese în saltelele personale.

    Şi-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înţeles eu cu mintea mea puţină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-şi finanţa, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici