BusinessMagazin

Tag: romania

  • Juncker a audiat-o pe Corina Creţu pentru postul de comisar european

    Natasha Bertaud a postat pe Twitter o fotografie din timpul audierii Corinei Creţu.

    Ulterior, ea a scris că, odată cu nominalizarea Corinei Creţu, preşedintele ales al CE, Jean Claude Juncker, are nouă femei candidat la postul de comisar european.

    Şi în Comisia Europeană condusă de Jose Manuel Barroso sunt nouă femei comisar european, iar Juncker şi Parlamentul European au anunţat că nu vor accepta ca noul Executiv european să aibă un număr mai mic de femei.

    Tot joi, purtătorul de cuvânt al CE, Natasha Bertaud, declarase că, odată cu nominalizarea lui Marianne Thyssen din partea Belgiei, există opt femei candidat pentru postul de comisar şi se speră că numărul lor va creşte în timpul zilei.

    “Odată cu nominalizarea lui Marianne Thyssen, care, în opinia domnului Juncker, este o alegere excelentă, suntem mulţumiţi să anunţăm că avem opt femei candidat şi sperăm să putem creşte numărul lor în timpul zilei (de astăzi)”, a declarat Natasha Bertaud, întrebată cum este percepută propunerea înaintată de Belgia.

    Întrebată dacă în cazul României s-a decis în final un candidat sau o candidată, purtătorul de cuvânt a precizat doar că Jean-Claude Juncker “va avea astăzi (joi) o întrevedere cu un candidat sau o candidată din România”.

    Totodată, Natasha Bertaud a refuzat să facă orice comentariu pe seama informaţiilor publicate de Euractiv privind distribuirea portofoliilor.

    “Comisia Europeană nu confirmă niciodată scurgeri de informaţii şi nici nu confirmă sau infirmă autenticitatea unui document care nu este publicat pe canale oficiale”, a spus oficialul european, reiterând faptul că numele comisarilor şi portofoliile vor fi făcute publice săptămâna viitoare.

    Din informaţiile publicate de Euractiv reiese că sunt opt femei: Federica Mogherini (Italia), Elżbieta Bieńkowska (Polonia), Marianne Thyssen (Belgia), Vera Jourova (Cehia), Cecilia Malmström (Suedia), Kristalina Georgieva (Bulgaria), Margrethe Vestager (Danemarca) şi Alenka Bratusek (Slovenia). În plus, din partea României erau trecute cu semnul întrebării ambele propuneri pentru postul de comisar, Dacian Cioloş şi Corina Creţu. Publicaţia notează că României i-ar putea reveni ajutorul umanitar.

    Însă, potrivit unor surse europene, doar europarlamentarul social-democrat fusese chemat la discuţii, în cursul zilei de joi, de către preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Premierul Victor Ponta declara, miercuri, că, în urma unor negocieri lungi şi complicate a obţinut pentru România portofoliul Dezvoltării Regionale, “cel mai important portofoliu din CE” pentru ţara noastră.

    “În urma unor negocieri extrem de lungi şi extrem de complicate, în condiţiile în care România nu putea să păstreze Agricultura, pentru că nicio ţară nu-şi va păstra portofoliul avut anterior, eu am obţinut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obţinut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte ţări au alte opţiuni – dar Dezvoltarea Regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune şi structurale în perioada 2014-2019”, a spus Ponta.

  • Un tânăr de 35 de ani din Bucureşti vinde cea mai ieftină uşă cu 15.000 de euro

    Din biroul său aflat în zona Pipera din Bucureşti, Vlad Stanislav (35 de ani) conduce subsidiara locală a nemţilor de la GEZE, care produc sisteme de acţionare a uşilor şi a tehnologiei de siguranţă, încă de la începutul anului 2008. Stanislav se află la un pas distanţă de multe proiecte, în special clădiri de birouri, pentru care firma pe care o conduce a livrat în ultimii ani uşi rotative. Nusco Tower, Floreasca Business Park sau Monolit Offices sunt doar câteva dintre proiectele de birouri din partea de nord a Capitalei pentru care uşile GEZE au devenit o „carte de vizită“ încă de la intrare. Iar ca să livrezi către clienţi o astfel de uşă nu e nici pe departe un simplu act de vânzare. „Procesul de vânzare a unei uşi rotative este de departe mai complex şi mai lung ca perioadă de timp comparativ cu celelalte sisteme din portofoliul nostru de produse. Perioada de consultanţă premergătoare discuţiilor legate de preţ şi deciziei de achiziţie poate atinge şi doi ani în cazul proiectelor de anvergură de tipul mallurilor sau al clădirilor de birouri de clasa A“, spune Stanislav.

    Piaţa locală de uşi rotative noi nu este încă una foarte mare, ridicân-du-se, în volum, la circa 60-70 de unităţi anual, potrivit estimărilor GEZE România. „Valoarea aceste pieţe este dificil de estimat, pentru că preţurile variază foarte mult de la un furnizor la altul datorită varietăţii de uşi rotative“, spune Stanislav. El adaugă că peste 70% din produsele din piaţă sunt fabricate la comandă, astfel că preţul unei uşi rotative poate varia de la 15.000 la 100.000 de euro. În medie, preţul uşilor rotative comercializate de GEZE în România s-a ridicat în ultimul an la 25.000 de euro pe bucată. Deşi nu oferă informaţii exacte privind preţul celor mai scumpe uşi pe care GEZE România le-a livrat de-a lungul timpului, Stanislav spune că cele premium, adică cele care au toate dotările de top, au fost livrate către proiecte precum clădirile de birouri Petrom City şi Nusco Tower sau hotelul de patru stele Kronwell din Braşov.

    În piaţă există două mari tipuri de proiecte pentru care există cerere de uşi rotative în prezent: pe de o parte, cele realizate de investitori tradiţionali, care intuiesc creşterea economică viitoare, sau de jucători nou-intraţi pe piaţa din România, iar pe de altă parte, cele intrate în „hibernare“ pe perioada crizei, care dau în prezent semne că vor fi repornite. Un exemplu de proiect reluat este mallul ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, pe care portughezii de la Sonae Sierra şi grupul irlandez Caelum Development l-au lansat în urmă cu aproape 7 ani, însă proiectul a debutat efectiv anul acesta, potrivit informaţiilor Business Magazin. Stanislav mai spune că proiectele de construcţii private înregistrează o revenire nu doar la nivelul Capitalei, ci şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca.

    „Pe lângă aceste investiţii mai mult sau mai puţin noi îşi face apariţia pe piaţă un nou tip de proiect, şi anume cel de renovare, modernizare şi extindere a clădirilor deja existente, în special cele din segmentul de birouri şi retail. La ora actuală în România aceste proiecte sunt considerate de nişă, însă ele ocupă o pondere importantă în activitatea de construcţii în ţările dezvoltate“, spune Stanislav. De asemenea, şeful GEZE România urmăreşte cu atenţie şi un alt segment, cel al clădirilor care doresc certificări „green“ (cu consum redus de energie pentru minimalizarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului înconjurător), întrucât în cazul unor astfel de proiecte există un potenţial mare de cerere pentru produse şi sisteme premium.

    GEZE România a înregistrat în anul financiar precedent (iulie 2013-iunie 2014) o cifră de afaceri de circa 2,1 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul financiar precedent, iar pentru perioada iulie 2014 – iunie 2015 compania şi-a bugetat un avans al rulajului de 8%. În anul fiscal precedent, circa 50% din cifra de afaceri a companiei a fost generată de vânzările de uşi automate, 22% de amortizoare, iar restul – produse pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, sisteme manuale de uşi glisante sau sisteme pentru construcţii din sticlă. Circa 37% din cifra de afaceri a companiei GEZE România este generată de vânzările către proiecte de retail, iar 32% de proiectele de spaţii de birouri. Restul vânzărilor merg către sectoarele industrial, medical sau hotelier.

  • Cum arată astăzi Top 100 companii din 1994. Jumătate din industria românească a dispărut

     O treime dintre companiile aflate în topul celor mai mari 100 de jucători din industria prelucrătoare în anul 1994 sunt în prezent radiate sau au cifră de afaceri egală cu zero, iar 15 dintre acestea au cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de dolari, arată o analiză a ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului.

    Sloganul anilor ’90  „Noi nu ne vindem ţara“ , sub care privatizările au fost făcute prea târziu pentru ca firmele să mai poată fi salvate, a adus unele companii din industria prelucrătoare de la stadiul de fabrici complet funcţionale la „însemnări“ în istoria economică a ţării.

    Cele mai mari 100 de companii din industria prelucrătoare aveau în anul 1994 o cifră de afaceri cumulată de circa 8,6 miliarde de dolari, iar anul trecut afacerile cumulate ale companiilor din rândul celor care mai erau funcţionale au ajuns la circa 16 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, la Beijing: Vom vedea 10 ani mult mai fructuoşi pentru parteneriatul dintre România şi China

    Premierul Ponta a avut o serie de discuţii cu omologul său chinez, Li Kekiang, în cadrul vizitei oficiale la Beijing, unde a fost primit cu onoruri militare şi unde a fost însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus şi Constantin Niţă.

    În cadrul conferinţei comune susţinute de cei doi premieri, Victor Ponta a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul acordat investiţiilor de către companii din China în domeniile energiei, agirculturii şi infrastructurii.

    “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta.

    El a subliniat că şi nivelul schimburilor comerciale bilaterale, care a înregistrat anul trecut circa 4 miliarde de dolari, a crescut la jumătatea anului curent cu 30%. Ponta a pus acest lucru şi pe seama îmbunătăţirii sistemului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, subliniind că România a modernizat secţia consulară de la Beijing şi face eforturi pentru reluarea cursei aeriene directe Bucureşti-Beijing.

    În acest context, premierul Ponta a arătat că în cursul acestui an se va deschise în capitala Chinei şi o reprezentanţă a Institutului Cultural Român.

    Ponta a reamintit cu acest prilej şi faptul că în 2004, în cadrul unei delegaţii de tineri din România, a fost primit de fostul preşedinte Hu Jintao, cu prilejul sărbătorii a 55 de ani de relaţii diplomatice între România şi China.

    “Azi sărbătorim împreună 65 de ani de relaţii diplomatice şi mă bucur să constat că aceste relaţii s-au dezvoltat şi sunt convins că atunci când vom sărbători 75 de ani (de relaţii bilaterale între România şi RP Chineză – n.r.) vom vedea zece ani care urmează mult mai fructuoşi şi cu mult mai multe rezultate concrete ale parteneriatului dintre China şi România”, a declarat Victor Ponta.

    Acesta a subliniat totodată că România pledează inclusiv în cadrul UE pentru continuarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi China, ţară care are în România un partener serios pentru proiectele sale atât în cadrul UE, cât şi regional.

    La rândul său, premierul chinez Li Kekiang a arătat că trebuie folosite toate oportunităţile de colaborare în domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii, subliniind că nivelul schimburilor comerciale bilaterale trebuie să crească.

    În prezenţa celor doi premieri au fost semnate totodată o serie de documente bilaterale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a semnat cu Administratorul şef-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Energie din China, Liu Qi, un “Acord pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare”, iar cu preşedintele Commercial Bank of China, Yi Huiman, o minută de convorbiri între această instituţie şi Guvernul României.

    Cei doi premieri au asistat şi la semnarea contractului pentru modernizarea Grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia – Deva de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corp, Xin Chunsheng.

    Totodată, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a semnat cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui cartier de locuinţe.

    Prim-ministrul Ponta va continua, marţi, vizita în China, urmând a se deplasa cu trenul de mare viteză la Tianjin, unde va vizita o fabrică şi va avea întâlniri cu autorităţile locale.

     

  • Ponta, la Beijing: Vom vedea 10 ani mult mai fructuoşi pentru parteneriatul dintre România şi China

    Premierul Ponta a avut o serie de discuţii cu omologul său chinez, Li Kekiang, în cadrul vizitei oficiale la Beijing, unde a fost primit cu onoruri militare şi unde a fost însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus şi Constantin Niţă.

    În cadrul conferinţei comune susţinute de cei doi premieri, Victor Ponta a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul acordat investiţiilor de către companii din China în domeniile energiei, agirculturii şi infrastructurii.

    “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta.

    El a subliniat că şi nivelul schimburilor comerciale bilaterale, care a înregistrat anul trecut circa 4 miliarde de dolari, a crescut la jumătatea anului curent cu 30%. Ponta a pus acest lucru şi pe seama îmbunătăţirii sistemului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, subliniind că România a modernizat secţia consulară de la Beijing şi face eforturi pentru reluarea cursei aeriene directe Bucureşti-Beijing.

    În acest context, premierul Ponta a arătat că în cursul acestui an se va deschise în capitala Chinei şi o reprezentanţă a Institutului Cultural Român.

    Ponta a reamintit cu acest prilej şi faptul că în 2004, în cadrul unei delegaţii de tineri din România, a fost primit de fostul preşedinte Hu Jintao, cu prilejul sărbătorii a 55 de ani de relaţii diplomatice între România şi China.

    “Azi sărbătorim împreună 65 de ani de relaţii diplomatice şi mă bucur să constat că aceste relaţii s-au dezvoltat şi sunt convins că atunci când vom sărbători 75 de ani (de relaţii bilaterale între România şi RP Chineză – n.r.) vom vedea zece ani care urmează mult mai fructuoşi şi cu mult mai multe rezultate concrete ale parteneriatului dintre China şi România”, a declarat Victor Ponta.

    Acesta a subliniat totodată că România pledează inclusiv în cadrul UE pentru continuarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi China, ţară care are în România un partener serios pentru proiectele sale atât în cadrul UE, cât şi regional.

    La rândul său, premierul chinez Li Kekiang a arătat că trebuie folosite toate oportunităţile de colaborare în domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii, subliniind că nivelul schimburilor comerciale bilaterale trebuie să crească.

    În prezenţa celor doi premieri au fost semnate totodată o serie de documente bilaterale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a semnat cu Administratorul şef-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Energie din China, Liu Qi, un “Acord pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare”, iar cu preşedintele Commercial Bank of China, Yi Huiman, o minută de convorbiri între această instituţie şi Guvernul României.

    Cei doi premieri au asistat şi la semnarea contractului pentru modernizarea Grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia – Deva de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corp, Xin Chunsheng.

    Totodată, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a semnat cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui cartier de locuinţe.

    Prim-ministrul Ponta va continua, marţi, vizita în China, urmând a se deplasa cu trenul de mare viteză la Tianjin, unde va vizita o fabrică şi va avea întâlniri cu autorităţile locale.

     

  • René Schöb este noul Country Managing Partner Mazars

    “În acest moment continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă, după recenta fuziune. Actualul context dinamic al economiei ne oferă cu siguranţă multe oportunităţi, iar noi le vom folosi. Companiile au nevoie de soluţii integrate, complexe şi diversificate de consultanţă pentru a găsi răspunsul potrivit la această schimbare continuă a mediului economic”, spune René Schöb.

    După realizarea fuziunii, când a preluat conducerea Departamentului Tax Advisory, René Schöb a remodelat şi întărit această linie de business Mazars. În această perioadă, serviciile de consultanţă fiscală ale firmei au crescut semnificativ datorită extinderii portofoliului de clienţi în sectoare precum serviciile financiare, producţie, imobiliar, logistică, FMCG, farmaceutice, dar şi ca urmare a diversificării ofertei de servicii specializate. Echipa departamentului a fost de asemenea extinsă cu un nou Tax Partner, prin venirea lui Edwin Warmerdam, care conduce în prezent serviciul Mazars Dutch Desk, specializat în asistenţa acordată comunităţii de afaceri olandeze.

    René Schöb are o experienţă profesională de peste 16 ani în domeniul financiar, din care 8 ani a activat în calitate de consultant fiscal şi financiar în România. Este cetăţean elveţian şi absolvent al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din St. Gallen, Elveţia, iar în România este cunoscut ca expert în comunitatea investitorilor străini, îndeosebi în rândul vorbitorilor de limbă germană. De-a lungul anilor, a oferit consultanţă pentru mai bine de 150 de firme, în procesul de intrare a acestora pe piaţa locală.

    Mazars este o organizaţie internaţională, integrată şi independentă, specializată în servicii de audit şi consultanţă financiară, consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare, oferite de peste 13.800 de specialişti în 72 de ţări. În anul financiar 2012-2013, Grupul Mazars a înregistrat o cifră de afaceri de 1.045,6 mil euro, în creştere cu 3,2 % faţă de perioada anterioară.

  • René Schöb este noul Country Managing Partner Mazars

    “În acest moment continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă, după recenta fuziune. Actualul context dinamic al economiei ne oferă cu siguranţă multe oportunităţi, iar noi le vom folosi. Companiile au nevoie de soluţii integrate, complexe şi diversificate de consultanţă pentru a găsi răspunsul potrivit la această schimbare continuă a mediului economic”, spune René Schöb.

    După realizarea fuziunii, când a preluat conducerea Departamentului Tax Advisory, René Schöb a remodelat şi întărit această linie de business Mazars. În această perioadă, serviciile de consultanţă fiscală ale firmei au crescut semnificativ datorită extinderii portofoliului de clienţi în sectoare precum serviciile financiare, producţie, imobiliar, logistică, FMCG, farmaceutice, dar şi ca urmare a diversificării ofertei de servicii specializate. Echipa departamentului a fost de asemenea extinsă cu un nou Tax Partner, prin venirea lui Edwin Warmerdam, care conduce în prezent serviciul Mazars Dutch Desk, specializat în asistenţa acordată comunităţii de afaceri olandeze.

    René Schöb are o experienţă profesională de peste 16 ani în domeniul financiar, din care 8 ani a activat în calitate de consultant fiscal şi financiar în România. Este cetăţean elveţian şi absolvent al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din St. Gallen, Elveţia, iar în România este cunoscut ca expert în comunitatea investitorilor străini, îndeosebi în rândul vorbitorilor de limbă germană. De-a lungul anilor, a oferit consultanţă pentru mai bine de 150 de firme, în procesul de intrare a acestora pe piaţa locală.

    Mazars este o organizaţie internaţională, integrată şi independentă, specializată în servicii de audit şi consultanţă financiară, consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare, oferite de peste 13.800 de specialişti în 72 de ţări. În anul financiar 2012-2013, Grupul Mazars a înregistrat o cifră de afaceri de 1.045,6 mil euro, în creştere cu 3,2 % faţă de perioada anterioară.

  • Iordania a interzis importul de ovine şi bovine din România, din cauza cazurilor de boală a limbii albastre

    Un oficial din ministerul iordanian al Agriculturii, Munther Rifai, a declarat că OIE a raportat mai multe cazuri de boala limbii albastre depistate la animalele din România.

    Acesta a precizat că România este al doilea mare exportator de carne către Iordania, după Australia, Regatul importând anual din România între 300.000 şi 400.000 de ovine şi bovine. Alţi exportatori importanţi pentru Iordania sunt Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Sudan.

    Boala limbii albastre nu afectează omul. Aceasta este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale. Boala afectează animalele rumegătoarele şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, dar poate ajunge, uneori, la sută la sută din efectiv.

    Ultimele cazuri de îmbolnăvire a animalelor cu boala limbii albastre au fost confirmate în România vineri, când patru noi focare au fost depistate în gospodării din Prahova.

  • Iordania a interzis importul de ovine şi bovine din România, din cauza cazurilor de boală a limbii albastre

    Un oficial din ministerul iordanian al Agriculturii, Munther Rifai, a declarat că OIE a raportat mai multe cazuri de boala limbii albastre depistate la animalele din România.

    Acesta a precizat că România este al doilea mare exportator de carne către Iordania, după Australia, Regatul importând anual din România între 300.000 şi 400.000 de ovine şi bovine. Alţi exportatori importanţi pentru Iordania sunt Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Sudan.

    Boala limbii albastre nu afectează omul. Aceasta este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale. Boala afectează animalele rumegătoarele şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, dar poate ajunge, uneori, la sută la sută din efectiv.

    Ultimele cazuri de îmbolnăvire a animalelor cu boala limbii albastre au fost confirmate în România vineri, când patru noi focare au fost depistate în gospodării din Prahova.

  • NATO va instala cinci baze în Europa de Est, între care una în România

     Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază, potrivit cotidianului german.

    Acest personal exclude trupele actuale, a căror mobilizare în Europa de Est este limitată de tratatul din 1997 dintre Rusia şi NATO. “Contingente mici” de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, susţine cotidianul, citând informaţii secrete despre acest plan.

    În plus, NATO va avea o forţă de reacţie rapidă de 4.000 de persoane, pregătită să se mobilizeze în est în decurs de două până la şapte zile.

    Planul va fi discutat la summitul NATO din această săptămână, adaugă cotidianul.

    Documentul clasifică explicit Rusia ca o ameninţare şi susţine că suplimentarea prezenţei NATO în est este justificată de protejarea noilor membri ai alianţei faţă de Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro