“Sunt încurajat de progresele privind frontiera cu Irlanda. Ne apropiem de înregistrarea unor progrese suficiente înaintea summitului UE”, a declarat Donald Tusk luni după-amiază prin Twitter.
Donald Tusk a făcut acest anunţ după conversaţia pe care a avut-o prin telefon cu premierul Irlandei, Leo Varadkar.
Potrivit unor surse irlandeze, Guvernul Theresa May a dat asigurări că nu va reinstitui controalele vamale la frontiera dintre Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, şi Irlanda, după Brexit.
Grupul parlamentar al PPE, principala forta politica din Parlamentul European, si-a asigurat majoritatea voturilor prin sustinerea liberalilor europeni si, partial, a social-democratilor.
În forma sa finală, Bugetul UE 2018 prevede mai mulţi bani pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii în cercetare, inovare şi siguranţa cetăţeanului faţă de proiectul iniţial propus de Comisia Europeană, a declarat, la finalul votului din plen, deputatul european Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018.
Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.
Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocaţi suficienţi bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.
În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi crearea a 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust şi cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).
În urma propunerilor deputatului european Siegfried Mureşan, Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.
Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017).
Bugetul adoptat astăzi prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Prin această reducere, Parlamentul European transmite şi un mesaj politic important, în condiţiile în care Turcia se îndepărtează de standardele europene în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, statul de drept şi drepturile omului.
În luna septembrie a acestui an laptele românesc se vindea la poarta fermei la 1,37 lei kilogram, la un preţ înjumătăţit faţă de preţul laptelui din Cipru, potrivit celor mai recente date publicate de CE. Instituţia europeană măsoară laptele în kilograme, un litru de lapte având 1,03 kilograme.
Obiectul principal al cererii de finanţare este modernizarea a 141 km de cale ferată pe tronsonul Radna – Gurasada –Simeria, pentru a creşte viteza maximă la 160 km/h pentru trenurile de pasageri şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă. Proiectul va contribui la reducerea timpului de deplasare între localităţile Simeria şi Arad de la 146 minute la 74 de minute.
Declaraţiile liderului de la Chişinău au fost făcute la trei zile după încheierea summitului Parteneriatului Estic, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles.
”Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei. Dezamăgirea europenilor faţă de Chişinău e constantă, iar şansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii. Se adevereşte că până acum guvernările pro-europene au promovat o geopolitică a iluziilor. Dacă perspectivele integrării în UE lipsesc, înţelegem că guvernarea de la Chişinău utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-şi crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice şi electorale”, se arată într-un comunicat emis de Igor Dodon.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În cazul României, Comisia Europeană a stabilit că nu a fost adoptată nicio acţiune efectivă ca reacţie la recomandarea făcută de Consiliul Uniunii Europene în iunie”. În acest context, Comisia Europeană “propune Consiliului UE să adopte o recomandare revizuită adresată României pentru a corecta devierea semnificativă de la modul de ajustare a parcursului spre atingerea obiectivelor bugetare de termen mediu”, se arată într-un comunicat postat miercuri pe site-ul Executivului UE.
“În iunie 2017, Consiliul UE a emis o recomandare adresată României în sensul unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, în cadrul Procedurii Devierii Semnificative. În contextul evoluţiilor apărute între timp şi al lipsei de acţiuni efective din partea României pentru a-şi corecta devierea semnificativă, Comisia Europeană propune acum o nouă recomandare, privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB în 2018”, precizează instituţia.
În conformitate cu Articolul 121 al Tratatului de funcţionare UE, statele membre trebuie să aplice măsuri financiare solide pe termen mediu prin coordonarea politicilor economice şi prin monitorizare multilaterală, în scopul evitării apariţiei deficitului bugetar excesiv.
“Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro