BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Inca un an cu Greenspan

    Cu toate ca unii dintre colegii sai intrevad la orizont o crestere a inflatiei, presedintele Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, pare foarte linistit, scrie Business Week. Inainte de sedinta Comitetului de Politica Monetara a Fed, din aceasta saptamana, pietele financiare au inceput sa freamate. Investitorii se tem ca Greenspan si colegii de la banca centrala vor renunta la strategia de crestere lenta a ratei dobanzii adoptate pana acum, in favoarea uneia mai agresive.

     

    Aceasta pentru ca la precedenta reuniune, de la jumatatea lui decembrie 2004, unii participanti s-ar fi ingrijorat cu privire la presiunile inflationiste atrase de deprecierea dolarului, de costurile inca mari ale energiei si de evolutia prea putin favorabila a productivitatii. Cu toate acestea, apropiatii lui Greenspan sustin ca acesta este in continuare adeptul unei strategii de crestere lenta a dobanzii de referinta, cu un sfert de punct procentual la fiecare sedinta a Fed.

     

    Pe de alta parte, unii presedinti de filiale ale Fed sunt adeptii ideii ca banca centrala americana ar trebui sa urmeze exemplul celor europene si sa fixeze o cifra anume pentru rata inflatiei avuta in vedere ca obiectiv anual. Nici aceasta idee nu este agreata de Greenspan, care considera ca procesul de calcul ar fi mult prea greoi si n-ar justifica efortul.

     

    Unii analisti sunt insa de parere ca influenta lui Greenspan s-a diminuat simtitor, mai ales ca urmeaza sa-si paraseasca functia la inceputul lui 2006, cand ii expira mandatul. Dat fiind capitalul de credibilitate pe care il detine Greenspan – si pe care nu se stie daca succesorul sau va fi capabil sa-l mentina – astfel de discutii sunt totusi inevitabile, atata vreme cat bancherii de la Fed considera ca trecerea la tintirea inflatiei ar face mai putin vulnerabila institutia in momentul tranzitiei de la Greenspan la un nou presedinte.

  • Un pic de optimism nu strica

    Statisticienii europeni au calculat ca PIB-ul zonei euro si-a incetinit ritmul de crestere in al patrulea trimestru, ajungand la o rata anuala de 1,2%, fata de 2,6% in trimestrul precedent. Asa cum s-a intamplat de multe ori insa, aceste cifre ar putea fi ulterior rectificate pozitiv, demonstrand ca economistii europeni au fost pesimisti. Intre timp, in SUA, statisticienii ajung de regula sa ajusteze in jos estimarile, scrie The Economist.

     

    Ca atare, primele cifre – preluate de ziare – reflecta o economie europeana mai slaba decat e in realitate. Potrivit calculelor lui Kevin Daly, economist la Goldman Sachs, daca ar fi sa ne luam dupa cifrele publicate initial in fiecare trimestru, PIB ar fi crescut in zona euro cu o medie anuala de doar 1,6% in cei sase ani premergatori lui 2004. Cu toate acestea, ultimele statistici indica o crestere a PIB de 2%. In SUA, in schimb, daca primele date indicau o crestere medie a PIB de 3,1%, in urma revizuirilor aceasta a scazut la 2,8%.

     

    Iata ce se intampla: estimarile initiale cu privire la cresterea PIB se bazeaza pe informatii incomplete, iar datele care lipsesc sunt estimate in functie de evolutiile din trecutul recent. Intr-o economie in care cresterea e accelerata datorita reformelor structurale, primele estimari pot subestima rata cresterii. Astfel, estimarile pesimiste ale statisticienilor pentru zona euro s-ar putea datora impactului acestor refome.

     

    O solutie ar fi ca guvernele europene sa adopte stilul americanilor, trecand, de exemplu, investitiile in software la investitii, nu la cheltuieli. Mai mult, urmarind experienta trecuta, ar trebui sa adauge o jumatate de punct procentual la estimarile initiale ale PIB. Sau, mai bine, sa faca un outsourcing pentru interpretarea statisticilor in SUA si sa se bucure de crestere.

  • Esti snob? Ia-ti un fals!

    Republica Ceha nu putea fi ocolita de invazia falsurilor, mai ales ca puterea de cumparare a cehilor este mare in comparatie cu restul tarilor din centrul si estul Europei. O geanta Louis Vuitton falsa, de exemplu, costa intr-un magazin fara pretentii din Praga 4.449 de coroane cehesti (187 de dolari), fata de produsul original, care poate ajunge la 25.400 de coroane cehesti (peste 1.000 de dolari) si poate fi achizitionat de la noul magazin Louis Vuitton deschis la inceputul lui februarie in Praga.

     

    Apetitul tot mai mare pentru lux si, implicit, pentru recunoastere sociala, la care se adauga puterea de cumparare crescanda a cehilor, a dus la o crestere constanta a industriei falsurilor in aceasta tara. Numai in prima luna a lui 2006, Directia Generala a Vamilor a confiscat 11.000 de accesorii Louis Vuitton, in conditiile in care in intreg anul 2005 confiscarile nu au depasit 21.400 de bucati, scrie revista Prague Post. Cum era de asteptat, in jur de 80% dintre bunurile contrafacute provin din China.

     

    Pretul exorbitant al produselor de lux i-a determinat chiar si pe unii reprezentanti ai elitei cehe sa achizitioneze produse contrafacute. Atat fosta prima doamna a Cehiei, Dagmar Havlová, cat si Sárka Grossová, sotia fostului prim-ministru ceh, Stanislav Gross, au fost „prinse“ purtand genti Louis Vuitton false. Daca Havlová si-a cerut scuze ulterior, renuntand la geanta falsa, pentru Grossová nu conteaza daca poarta sau nu accesorii contrafacute. Potrivit normelor impuse de UE cu privire la dreptul de proprietate intelectuala, autoritatile cehe au dreptul de a confisca si distruge bunurile contrafacute. Problema e ca autoritatile vamale nu pot verifica decat incarcaturile provenite din tari din afara perimetrului UE.

  • Omul reformelor

    Sa conduci Uniunea Europeana nu este o treaba pentru cei cu inima slaba, mai ales ca aproape jumatate din cele 25 de state membre respecta rar sau ignora complet regulile Bruxelles-ului cu privire la cheltuieli. E si mai greu sa conduci o astfel de institutie atunci cand te numesti José Manuel Barroso si provii dintr-un alt stat decat cele sase membre fondatoare.

     

    Ca fost prim-ministru al Portugaliei, Barroso trebuia sa inteleaga nevoile noilor democratii din centrul si estul Europei, iar ca economist liberal si filo-american, sa incerce sa reapropie Europa de SUA, ale caror relatii diplomatice s-au racit inaintea razboiului din Irak.

     

    Pana la un punct, inactivitatea lui Barroso e de inteles: UE traverseaza o perioada mai linistita. Singurul lucru notabil pe care il poate face – nu fara a-si face noi dusmani – e sa apere interesele economice ale Europei. Aprobarea, pe 16 februarie, a directivei serviciilor de catre Parlamentul European a fost o provocare pentru Barroso. Batalia va fi pe deplin castigata cand directiva va deveni lege si piata serviciilor, in valoare de 8.000 de miliarde de euro, va deveni o piata unica.

  • La cratita sau la birou?

    Lawrence H. Summers, presedintele Harvard University, a facut recent niste afirmatii controversate, conform carora pozitiile de conducere din mediile academice, de afaceri si din justitie cer timp si atentie pe care majoritatea femeilor nu sunt dispuse sa le ofere. Se insala Summers? Potrivit unui chestionar recent intreprins in Statele Unite, o femeie din trei care detin o diploma MBA opteaza, intr-adevar, pentru o slujba cu durata limitata, in timp ce doar un barbat din 20, cu aceeasi pregatire, se decide pentru aceasta optiune, se arata intr-un articol din Business Week. Nu este vorba de discriminare, deoarece in prezent companiile recruteaza femei cu diplome MBA in aproape aceeasi masura in care angajeaza barbati absolventi de MBA. Dar un procent insemnat din cele recrutate renunta la slujba intr-un interval de 3-5 ani. Asadar, problema nu este gasirea talentelor feminine, ci mentinerea lor pe post. 

    Conform unui studiu ale carui rezultate au fost analizate intr-un articol aparut in Harvard Business Review, persoanele cu diplome de specialitate au in fata oportunitati de cariera nelimitate si talentul de a impartasi si angajatorilor din cunostintele lor. 

    Insa, conform sondajului, un mare procent dintre femeile care au o calificare inalta se decid sa faca la un moment dat o pauza in cariera lor, micsorandu-si simtitor oportunitatile profesionale viitoare. De cele mai multe ori, femeile invoca responsabilitati familiale, precum cresterea copiilor, ingrijirea membrilor de familie mai in varsta si, de ce nu, a sotilor. 

    Cu toate acestea, 93% dintre femeile care au facut o pauza in cariera isi doresc sa se intoarca la lucru, in ciuda dificultatilor de reacomodare si recuperare profesionala. Dintre acestea, doar 74% reusesc o revenire, 40% intorcandu-se la o slujba cu orar complet, in timp ce 24% vor ocupa o pozitie cu timp limitat de munca. Din pacate, ele vor avea de intampinat greutati la intoarcere, vor lucra mai mult si vor castiga mai putin, iar penalizarile vor fi direct proportionale cu durata pauzei de munca. In medie, femeile care intrerup lucrul castiga la revenire cu 18% mai putin ca inainte, in mediul de afaceri castigul putandu-se diminua cu 28% si chiar mai mult, daca pauza a fost mai lunga de un an.

  • Pe ei nu-i ceartA FMI

    Se anunta vremuri grele pentru cel de-al doilea mandat al presedintelui Bush, sustine revista L’Express. Discursurile pompoase par sa nu mai acopere deficitul bugetar al Statelor Unite, care a ajuns la proportii uriase. Deficitul bugetar a ajuns la 4% din PIB, iar cel al balantei comerciale este intre 5 si 6% din PIB, ceea ce inseamna, cumulat, peste 600 de miliarde de dolari pe an. Datoria externa a Americii a ajuns aproape de 30% din PIB si, daca ritmul se mentine, in cinci ani se poate dubla.

    Astfel de cifre, remarca L’Express, nu se mai intalnesc decat in randul tarilor in curs de dezvoltare, ineficient conduse si admonestate frecvent de FMI. Redresarea, se arata in articol, s-ar putea face pe doua cai: fie treptat, prin adoptarea unor masuri interne menite sa redea statelor americane posibilitatea de a economisi din nou, fie brutal, prin cresterea brusca a ratelor dobanzii, impusa de creditorii externi.

  • Numai sa fie innorat

    Daca aveti 500.000 de dolari de investit, o alegere cu perspectiva poate fi energia nepoluanta. Sectorul a devenit interesant pe fondul scumpirilor la gaze naturale si petrol, dar si al instabilitatilor politice din Orientul Mijlociu. Potrivit Clean Edge, o firma de cercetare din San Francisco, in 2004 au fost investite 520 de milioane de dolari (sub forma de capital de risc) in companii producatoare de panouri solare sau turbine eoliene. In acest moment, sectorul reprezinta 3% din cele 20 de miliarde de dolari plasate de industria capitalului de risc, dublu fata de procentul de acum cinci ani. 

    Clean Edge previzioneaza ca pana in 2014 sectorul energiei nepoluante ar putea insemna o piata de 102 miliarde de dolari. Insa drumul pana acolo e lung. Intreprinzatorii din domeniu concureaza cu alte industrii, precum biotehnologia sau cipurile, percepute si ele ca mari oportunitati. Anul trecut au fost incheiate doar 69 de tranzactii in domeniul energiei nepoluante, cu 14% mai putin decat in 2003. Cu toate acestea, planurile noi de business care au primit finantare au strans, in medie, 7,5 milioane de dolari, ceea ce inseamna o crestere de 18% fata de anul anterior.

    Dovezi ca sectorul a cunoscut o revigorare in 2004 ofera si marile companii care au facut investitii in energie nepoluanta. General Electric, de exemplu, a achizitionat pentru 15 milioane de dolari compania solara Astropower, in timp ce 25% din energia produsa de FPL Group, principala companie de utilitati a statului Florida, este energie eoliana. 

    Cat priveste 2005, atentia ar putea fi indreptata spre combustibilii obtinuti din biomasa, mai ales daca pretul petrolului va continua sa depaseasca 50 de dolari barilul. In plus, tehnologiile de eficientizare a energiei ar putea duce la crearea unor noi sisteme de iluminare si senzori pentru cladiri inteligente, care ar putea ajuta companiile sa micsoreze consumul de energie. 

  • Surprize de la gheata

    Pentru ca teritoriul arctic al Rusiei sa poata produce cantitati insemnate de gaze si petrol in 10-15 ani, Moscova trebuie sa schimbe radical legislatia, pentru a incuraja venirea investitorilor straini, a afirmat Iuri Trutnev, ministrul rus al resurselor naturale. Firmele autohtone precum Gazprom au esuat in incercarea de a gasi resurse exploatabile in regiunea arctica. Actuala legislatie nu permite rusilor exploatarea adecvata a teritoriului arctic si, daca lucrurile nu se vor schimba cat mai curand, investitorii se vor indrepta spre alte piete, sustine ministrul. Rezervele certe de petrol ale Rusiei, de 69 de miliarde de barili, asigura tarii locul sapte in lume, insa analistii sunt de parere ca locul in ierarhia mondiala ar fi mai bun daca explorarile s-ar extinde in zonele din estul Siberiei, regiunea arctica, Insula Sahalin, nordul regiunii Timan-Peciora si in Marea Caspica.

    Aceste explorari depind insa de aprobarea de catre Duma de Stat a unei noi legi a exploatarii subsolului, ce ar permite firmelor care descopera petrol dreptul de a dezvolta zacamintele respective si ar oferi stimulente fiscale pentru investitii ulterioare in explorari. Potrivit legii actuale, statul poate oferi un depozit in cadrul unei licitatii pentru drepturile de productie unei alte firme decat cea care detine licenta de explorare si care pana atunci a investit acolo, poate, milioane de dolari. 

    Noua lege poate fi insa si o piedica pentru investitori, deoarece ea prevede ca partenerii straini pot licita pentru un depozit doar ca parteneri, alaturi de firmele rusesti, in societati mixte unde rusii sa aiba minim 51%.

     

     


  • Nepregatiti pentru concurenta

    Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din Polonia realizeaza jumatate din Produsul Intern Brut al Poloniei, in ele desfasurandu-si activitatea 70% din totalul angajatilor din aceasta tara, peste media de 66% din Uniunea Europeana, consemneaza Warsaw Business Journal. IMM poloneze au anuntat pentru anul trecut un profit net record de 60,7 miliarde de zloti, 81% dintre ele fiind declarate profitabile, cu 4% mai mult decat in 2003, se arata intr-un studiu realizat de Confederatia Poloneza a Angajatorilor Privati (PKPP). Datorita in mare masura aderarii la UE, numarul IMM care exporta aproape s-a dublat, ajungand la 15%, alte 8% planuind sa inceapa sa vanda in afara granitelor pana la sfarsitul acestui an. 

    Exista totusi motive de ingrijorare legate de capacitatea IMM poloneze de a concura cu cele din UE. „Trebuie sa concuram cu intreprinderile din vechile tari membre ale UE, dar mai ales cu cele din noile state membre“, considera Adam Szejnfeld, presedintele Comisiei economice a Camerei Deputatilor de la Varsovia. Insa pana acum, mai mult de jumatate din intreprinzatorii polonezi nu au mai realizat nici o investitie in ultimele 12 luni. O parte din antreprenori dau vina pe dificultatile intampinate atunci cand incearca sa obtina un imprumut bancar. Dar studiul PKPP arata altceva: desi 70% dintre ei sustin ca accesul la credite este usor, peste jumatate nu apeleaza la credite bancare.

    Altii spun ca asteapta ca situatia economica sa se imbunatateasca: in zadar, avand in vedere faptul ca sperantele ca PIB sa atinga cresterea ridicata din 2004 sunt tot mai reduse. Mai grav, 6,5% spun ca nu investesc pentru ca nu dispun de o strategie de dezvoltare. In fine, atunci cand se investeste, fondurile nu sunt directionate catre sporirea competitivitatii. Aproape trei sferturi din bani vor fi folositi la cresterea productiei, imbunatatirea calitatii sau pentru introducerea unor noi servicii sau produse. Zone precum sistemele de management sau cercetarea si dezvoltarea sunt, practic, omise din planurile de investitii.

  • Privind spre nord, fara manie

    Liderii Uniunii Europene au discutat saptamana trecuta la Bruxelles despre ce s-a realizat si, mai cu seama, ce nu s-a realizat la cinci ani de la definirea Agendei Lisabona, care considera posibil ca pana in 2010 economia europeana sa devina cea mai competitiva din lume. Pentru unii analisti, de vina sunt factorii macroeconomici. Finlanda este cea mai competitiva tara a lumii, iar Danemarca, Irlanda si Suedia o urmeaza indeaproape.

    Noile tari UE din centrul Europei se lauda cu economii al caror ritm de crestere este tot mai rapid. Totusi, in tari precum Franta, Italia si Germania (foto), rata somajului a ajuns la peste 10%. Politica monetara rigida, neadaptata a Bancii Centrale Europene si corsetul fiscal al Pactului pentru Stabilitate si Crestere au dat constant dureri de cap guvernelor europene. Pentru altii, problema tine de politicile defectuoase ale guvernelor. In Franta sau Germania somajul este mai ridicat decat in Danemarca si Olanda pentru ca primele au o legislatie a muncii mult prea rigida, reguli de angajare si de concediere stricte si salarii minime ridicate. In plus, tarile care si-au liberalizat pietele in folosul competitivitatii sunt mai performante decat cele care prefera protectionismul.

    Conform unui raport oficial dat publicitatii la Paris, liberalizarea sectorului de servicii francez ar duce la crearea a 3 milioane de noi locuri de munca. Piedica in calea schimbarii acestor politici defectuoase este teama guvernantilor ca ar putea pierde voturi.