BusinessMagazin

Tag: romania

  • FlorideLux deschide cu 45.000 de euro primul magazin în sistem de franciză

    Grupul  are în plan să deschidă 50 de francize până la finalul lui 2015. Până acum au fost investiţi 30.000 de euro, atât în amenajări, cât şi în produse, iar reprezentanţii florăriei estimează că investiţia se va amortiza în cel de-al doilea an de activitate.

    “Am ales Braşovul pentru deschiderea primei francize offline deoarece este un oraş dezvoltat, are o rată mică a şomajului şi un venit mare pe cap de locuitor, iar dezvoltarea turismului şi clienţii pe care îi avem deja în zonă ne dau încredere că este o regiune cu un potenţial foarte mare”, a declarat Marius Dosinescu, CEO şşi fondator al florăriilor FlorideLux.

    Mai mult, cererile de francizare din judeţul Braşov au fost mai mari decât în cazul altor judeţe, ceea ce a dovedit un apetit ridicat al braşovenilor pentru investiţiile în industrii creative şi, automat, un potenţial mare de dezvoltare al pieţei. Nu în ultimul rând, FlorideLux a ales să deschidă prima franciză offline în acest oraş datorită echipei care deţine florăria, formată din două tinere antreprenoare locale.


    Cele două partenere care deţin prima florărie offline francizată de FlorideLux sunt Adriana Zeck şi Andreea Plăiaşu şi sunt prietene de peste opt ani, însă abia de curând au decis să se lanseze împreună în afaceri. Au renunţat la carierele din domeniul IT, respectiv financiar şi au ales această industrie datorită pasiunii pentru flori şi dorinţei de a lua parte la proiectul de dezvoltare a grupului. 

    Mai mult, FlorideLux Braşov are drept de francizare pe întreg judeţul, iar toate comenzile din zonă le revin lor pe perioada desfăşurării contractului de franciză. Reţeaua florăriilor FlorideLux plănuieşte ca, până la finalul anului 2015, să deschidă 50 de francize, inclusiv în afara ţării. Oraşele vizate pentru francizare sunt cele care au o dinamică a dezvoltării foarte bună, spre exemplu Sibiu sau Cluj-Napoca, unde deja există contracte de rezervare semnate.

    „Preconizăm că franciza din Braşov va contribui cu aproximativ 3% la cifra de afaceri a grupului pe care o vizăm anul viitor. Trebuie să menţionez că francizatul nu este obligat să achiziţioneze toată marfa prin intermediul nostru, astfel încât, această flexibilitate ne aduce un procent mai mic în totalul business-ului, însă în momentul atingerii unui număr minim de 10 francize vom putea observa un aport mai mare al acestora în cifra de afaceri”, a încheiat Marius Dosinescu.

    Florăriile FlorideLux au  o experienţă de peste 10 ani pe piaţa din România, iar din iulie 2013, grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume.

     

     

  • BRD Groupe Société Générale lansează în România cardurile bancare prepaid

    Cardurile prepaid sunt emise în monedă naţională şi sunt destinate clientelei persoane fizice. Cardurile cadou sunt disponibile pe loc, fără să fie necesară deschiderea unui cont bancar.

    Valabilitatea lor este de de un an, iar suma maximă de depozitare este de 1.000 de lei. Cardurile reîncărcabile sunt de asemenea disponibile imediat, fără să fie nevoie de cont bancar. Acestea pot fi alimentate cu până la 10.000 de lei pe an, cu posibilitate de reîncărcare în perioada de valabilitate de 3 ani.

    BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor şi banca nr. 1 pe piaţa românească a creditelor sindicalizate. BRD – Groupe Société Générale are 2,3 milioane de clienţi şi operează o reţea de aproximativ 900 de unităţi.

  • H&M a deschis la Galaţi al 30-lea magazin al reţelei din România

    Noul magazin are o suprafaţă de vânzare de peste 1.500 metri pătraţi şi cuprinde colecţii pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii.

    Vânzările retailerului suedez H&M în România au crescut cu 41% în perioada decembrie-august, primele nouă luni ale anului fiscal, la 620 milioane coroane suedeze (71,4 milioane euro), a anunţat compania.

    H&M are peste 2.900 de magazine pe 47 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

  • Noul ambasador al României în SUA şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Obama

    În cadrul schimburilor de mesaje care marchează o asemenea ocazie, noul ambasador român a subliniat privilegiul special şi provocările pozitive care vor marca mandatul său, pornind de la stadiul excepţional atins de relaţiile bilaterale româno-americane, substanţiate şi consolidate definitiv de Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, se arată într-un comunicat MAE remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

    “«Mă consider deosebit de norocos», a declarat ambasadorul român, «că am prilejul să exercit acest mandat într-o perioadă de dezvoltare fără precedent a cooperării bilaterale politice şi militare. Accesul trupelor americane la facilităţile româneşti de antrenament, achiziţionarea avioanelor de luptă F-16 şi utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu ca unul din principalele puncte de transfer în procesul de relocare a forţelor SUA din Afganistan, dar mai ales recenta lansare oficială a lucrărilor la sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu reprezintă tot atâtea dovezi istorice şi strategice ale angajamentului profund al celor două ţări în consolidarea parteneriatului strategic româno-american şi susţinerii contribuţiei comune la securitatea şi stabilitatea regională»”, relatează MAE.

    În menţionarea elementelor de mandat propriu, ambasadorul Buga a insistat şi asupra priorităţii pe care o va acorda valorificării uriaşului potenţial economic şi comercial: “Angajamentul personal pe care îl asum la începutul misiunii mele în SUA este de a munci cu toată energia de care sunt capabil pentru extinderea şi consolidarea schimburilor comerciale şi relaţiilor economice bilaterale în general, inclusiv prin încurajarea şi facilitarea investiţiilor şi a transferului de tehnologie, precum şi pentru întărirea cooperării ştiinţifice, în domeniul educaţiei şi schimburilor culturale”.

    De asemenea, Iulian Buga a insistat asupra aşteptărilor fireşti ale românilor privind accesul acestora în SUA. Mulţumind preşedintelui Barack Obama pentru susţinerea publică în acest sens, noul ambasador a declarat: “Îmi asum angajamentul de a lucra neobosit cu Guvernul Statelor Unite şi cu Congresul SUA în vederea includerii României în programul Visa Waver cât mai curând posibil, ceea ce ar reprezenta un gest natural şi simbolic adresat unuia dintre cei mai statornici şi devotaţi aliaţi ai Statelor Unite”.

    Anterior preluării mandatului la Washington, Iulian Buga a fost ambasador al României în Irlanda (2009-2013) şi în Regatul Ţărilor de Jos (2001-2007), unde a deţinut şi funcţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice.

    Iulian Buga a mai fost propus în 2007 pentru ocuparea postului de ambasador la Washington de fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu, însă preşedintele Traian Băsescu nu a acceptat la acel moment nominalizarea acestuia.

    Preşedintele Traian Băsescu a semnat în 16 octombrie decretul privind acreditarea lui Iulian Buga în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statele Unite ale Americii.

  • Subiectul aderării României la Schengen se află pe agenda JAI, forma finală va fi stabilită miercuri

    Subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se află pe agenda Consiliului JAI din 5-6 decembrie, dar urmează ca reprezentanţii permanenţi ai statelor membre UE, care se reunesc, miercuri, în COREPER II, să stabilească dacă se va discuta, ca şi la precedentele consilii, doar stadiul implementării acquis-ului sau va avea loc o dezbatere de orientare, urmată de un vot.

    Există însă puţine şanse ca Preşedinţia lituaniană să propună un vot privind aderarea celor două ţări la Schengen, în condiţiile în care nu există unanimitate.

    “Există posibilitatea, în momentul de faţă, de a avea doar o discuţie, dar Preşedinţia lituaniană a distribuit şi o propunere de decizie”, au precizat sursele citate.

    Preşedinţia lituaniană susţine că există mai multe ţări care se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen, dar nu se ştie numărul exact. “Am fost informaţi că oficiali din România şi Bulgaria au avut consultări cu state membre care, în mod tradiţional, s-au opus aderării în trecut, dar rezultatele nu sunt cunoscute”, au spus aceste surse.

    Discuţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, programată pentru reuniunea COREPER II de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare după ce Bucureştiul a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre, a declarat, la 28 noiembrie, pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei UE, Vykintas Pugaciauskas

    “Chestiunea aderării României şi Bulgariei la Schengen, plasată iniţial pe agenda COREPER II (reprezentanţii permanenţi ai statelor membre la Bruxelles – n.r.) de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare, deoarece România a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre”, a precizat Vykintas Pugaciauskas.

    “România a cerut acest lucru, iar noi (Preşedinţia lituaniană) am spus «da», întrucât încercăm să facem tot ce putem pentru un răspuns favorabil”, a mai spus Pugaciauskas, adăugând însă că depinde de Bucureşti, în cele din urmă, să convingă statele membre să dea un vot unanim privind aderarea la Schengen, la Consiliul JAI din decembrie.

    Olanda este ţara care s-a opus în mod constant, în ultimul timp, la aderarea României şi Bulgariei la Schengen, iar Germania, care nu are încă un guvern după alegerile din septembrie, este puţin probabil să fie dispusă să dea un vot pozitiv pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Alte ţări care în trecut au avut poziţii oscilante privind intrarea celor două state în Schengen au fost Finlanda şi Franţa.

    (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles)

  • Oficial UE: România să respecte recomandările Consiliului, indiferent dacă semnează sau nu cu FMI

    Întrebat care sunt consecinţele refuzului preşedintelui Traian Băsescu de a semna memorandumul cu FMI, Simon O’Connor a precizat că decizia aparţine Bucureştiului.

    “Din punctul de vedere al Comisiei este foarte simplu. România a aplicat pentru acordul preventiv şi, bineînţeles, România trebuie să decidă dacă doreşte să continue programul care a fost convenit în vară”, a spus oficialul european.

    Acesta a mai precizat că, “indiferent ce alegere face România, este esenţial să implementeze complet recomandările Consiliului (UE) din iulie”.

    Recomandările includ “măsuri fiscale pentru a asigura îndeplinirea ţintelor bugetare stabilite, precum şi reforme structurale ample pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă a României şi pentru a ridica potenţialul de creştere economică”, a explicat purtătorul de cuvânt al comisarului pentru politici economice şi bugetare, Olli Rehn.

    “Pentru noi asta este important, iar, în ceea ce priveşte acordul, România trebuie să ia o decizie. Vom aştepta această decizie”, a mai spus Simon O’Connor.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.

  • Board-ul FMI va discuta, cel mai probabil, în luna martie acordul cu România

    Misiunea FMI vine la Bucureşti pentru a doua revizuire a acordului şi o analiză a situaţiei create prin refuzul preşedintelui Traian Băsescu de semna memorandumul cu FMI, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.

    Fără o decizie la nivel politic, acciza la carburanţi va creşte de la 1 ianuarie, indiferent de poziţia preşedintelui, pentru că ordonanţa prin care taxa a fost majorată este în vigoare.

    Discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, a fost amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.

    Consiliul Director al FMI a aprobat la finele lunii septembrie un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

    Board-ul FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale precedentului acord. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

  • Discutarea acordului cu România în board-ul FMI în luna decembrie nu va mai avea loc

    Acordul este în vigoare, însă board-ul FMI nu va mai discuta pe 18 decembrie, aşa cum era programat, scrisoarea de intenţie şi memorandumul cu România, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.

    Voinea a afirmat, la Realitatea TV, că o astfel de situaţie poate avea ca efect creşterea costurilor de împrumut ale statului.

     

  • Care sunt băncile cu cea mai bună reputaţie în România

    ING Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi BRD Societe Generale sunt totodată şi principala bancă pentru 60% din populaţia urbană bancarizată.
    În opinia românilor, banca cu cea mai bună reputaţie trebuie să fie orientată către oameni, preocupată de satisfacţia clienţilor şi condusă de principii precum onestitatea, transparenţa, etica şi responsabilitatea.


    Orientarea către oameni se referă la faptul că o instituţie financiar-bancară gestionează corect interesele tuturor părţilor implicate – de la angajaţi până la clienţii băncii. Această caracteristică este întărită şi de aşteptarea românilor ca o bancă să urmărească satisfacţia clienţilor şi construirea unor relaţii de încredere, nu doar propriile interese comerciale.
    Scorul de reputaţie a fost construit pe şapte piloni: familiaritate, managementul calităţii, calitatea produselor şi a serviciilor, performanţa financiară, calitatea de bun angajator, responsabilitate socială şi ataşament emoţional.


    “Spre deosebire de alte industrii unde scorurile de reputaţie sunt mai polarizate, cea financiar-bancară are particularitatea unor indicatori foarte apropiaţi ca valoare. Oportunitatea pentru jucătorii din banking este de ieşire din pluton prin consolidarea reputaţiei, cu atât mai mult cu cât aceasta are impact direct în performanţa financiară a companiei”, a declarat Simona Dan, business strategy advisor în cadrul GfK România.
    Studiul de măsurare a reputaţiei în sistemul bancar a fost realizat online cu ajutorul GfK Reputation Management Model, în luna octombrie 2013, pe un eşantion de utilizatori de internet reprezentativ urban.

  • Singura companie din România care vinde brazi de Crăciun în RATE

    Pomii de iarnă vor putea fi achiziţionaţi din expoziţiile cu vânzare organizate în unsprezece puncte din Bucureşti, Braşov şi Ploieşti, precum şi de pe platforma de comercializare online a companiei, MagazinulDeBrazi.ro. Cei care vor să îşi cumpere un brad de Crăciun pot opta pentru plata brazilor în rate rate lunare începând cu 5 decembrie. Opţiunea de plată în rate este disponibilă în acest an pentru posesorii de carduri de credit emise de Credit Europe Bank. Compania va pune la vânzare în expoziţii aproximativ 45.000 brazi naturali tăiaţi sau cu rădăcină. Pomii pot fi comandaţi şi online, de pe site-ul MagazinulDeBrazi.ro, cu livrarea gratuită în Bucureşti şi în restul ţării. Silva Group România oferă posibilitatea de plată cu cardul atât la punctele de vânzare, cât şi online.

    Cu o suprafaţă totală a expoziţiilor de brazi care aproape s-a dublat în ultimii doi ani ajungând  la aproximativ 18.000 mp, Silva Group România este lider pe piaţa autohtonă. Compania este prezentă în 11 spaţii: 9 în Bucureşti (Depozitul Central al SGR din Voluntari, Noua Piaţă Obor – Expo 1 şi Expo 2, Complexul Comercial Dragonul Roşu, Expo Basarabia, Expo Unirii – zona Nerva Traian, parcarea Afi Palace Cotroceni, parcarea Băneasa Shopping City şi Expo Floreasca), două în Braşov (parcarea Complexului Macromall) şi Ploieşţi (parcarea Afi Palace Ploieşti). Aproximativ 45.000 de brazi naturali provenind de pe plantaţii private din Europa vor fi puse spre vânzare