Tag: valoare

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Ţara unde se vând cele mai scumpe bilete la meciurile de fotbal

    Campionatul de fotbal, Premier League din Anglia, are cele mai scumpe bilete la meciuri. În medie, un bilet se vinde cu 82 de dolari. Podiumul este completat de Spania, 78 de dolari, şi de Italia cu 76. În timp ce biletul cel mai ieftin este în Africa de Sud, doar 9,6 dolari. Surprinzător, pe locurile 4 şi 5 se află Elveţia şi Statele Unite, cu bilete care se vând cu 52,8, respectiv 46,2 dolari.

    Însă cea mai bună ligă de fotbal (în funcţie de costul biletului şi valoarea fotbalului arătat) nu este Premier League, ci Bundesliga (Germania) cu o valoare de 12,6. În acest top, Bundesliga este urmată de La Liga (Spania), Primeira Liga (Portugalia), Premier League (Anglia) şi Primera Division (Argentina).

    Clasamentele au fost realizate de Compania de transport, Goeuro, împreună cu publicaţia OneFootball. 

    În 2014, Borussia Dormund a avut cea mai mare medie de spectatori (80.295), urmată de Manchester United (75.205) şi de Barcelona  (72.115). În topul 100 al echipelor de fotbal din Europa, din punct de vedere al spectatorilor, au fost 27 de cluburi din Angla, 23 din Germania, 12 din Spania, 10 din Italia, 8 din Franţa, 5 din Olanda, 4 din Belgia, 2 din Turcia, Portugalia, Ucraina, Scoţia şi un singur club din Elveţia.

  • Piaţa românească de soluţii cloud va ajunge la o valoare de 200 de milioane de euro până în 2018

    Soluţiile pentru afaceri în cloud vor înregistra o creştere medie anuală de 15-20% în următorii ani, potenţialul pieţei fiind estimat la 200 de milioane de euro în 2018, potrivit reprezentanţilor brokerului de cloud Ymens. Serviciile de tipul Software ca Serviciu (SaaS) au un potenţial ridicat de creştere pe piaţa locală, licenţele în cloud urmând să reprezinte, conform datelor companiei de cercetare IDC, 15% din totalul vânzărilor de soluţii software din România în următorii patru ani.

    Creşterea estimată a pieţei de cloud din România este aliniată tendinţelor şi perspectivelor de dezvoltare la nivel european. Soluţiile pentru afaceri în cloud de tip ERP (Enterprise Resouce Planning), management de document şi conţinut, colaborare sau CRM (Customer Relationship Management) înregistrează o creştere cuprinsă între 16% şi 31% de la an la an în comparaţie cu soluţiile tradiţionale de IT, a căror evoluţie este estimată la 3% pe an, potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est.  

    ”Cloud-ul este un pas natural în evoluţia tehnologică. Aliniat cu schimbările de percepţie ale secolului, atât ale companiilor cât şi ale indivizilor, cloud-ul îşi revendică valoarea doar atunci când livrează beneficiile promise utilizatorilor, într-un mod simplu şi rapid. Acesta este obiectivul nostru şi credem că fiecare companie va face pasul către cloud la momentul potrivit, existând astfel o probabilitate mare de a discuta despre o piaţă românească a soluţiilor cloud de peste 200 de milioane de euro în câţiva ani. Cloud-ul va reprezenta, fără îndoială, o piesă centrală în puzzle-ul viitorului, şi va genera nu doar avansul tehnologic sustenabil în societate, dar şi un impact pozitiv substanţial în viaţa noastră de zi cu zi”, declară Costin Matache, Director General Ymens, companie din cadrul Grupului Teamnet.

    Ymens este o companie membră a Grupului Teamnet, axată pe brokerajul de cloud şi care oferă soluţii de cloudsourcing. Acestea permit companiilor să externalizeze întreaga infrastructură IT în cloud şi să beneficieze în acelaşi timp de o suită completă de soluţii de consultanţă suport, administrare şi mentenanţă, alături de servicii asociate precum infrastructură IT, Managed IT  şi securitate. Platforma de tehnologie cloud Ymens a fost dezvoltată în urma unei investiţii de un milion de euro. Ymens oferă soluţii personalizabile, compatibile şi interconectate care contribuie la eficientizarea afacerilor româneşti.

    Cloud-ul este o infrastructură IT aflată într-un data center care oferă, printre altele, platforme integrate de aplicaţii dedicate companiilor. Soluţiile cloud pot fi accesate online, direct din browserul de internet de pe laptop sau desktop pe mobil sau tabletă, prin intermediul unor aplicaţii dedicate.

             

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Jucăria pentru copii în valoare de 16.000 de dolari

    Land Rover a sărbătorit aniversarea a 68 de ani de producţie a modelului Land Rover Defender prin construirea unui model Defender pentru copii, informează BBC.

    Modelul este o replică perfectă al celui destinat pentru stradă. Producătorii au fost antenţi la detalii: uşile, volanul şi bordul fiind tapiţate cu piele. Chiar şi culoarea “loire blue” a modelului clasic a fost aplicată. Maşinuţa dotată cu un claxon funcţional si cu un set de pedale pentru accelerare şi frânare se vinde cu nu mai puţin de 16.000 de dolari.

  • Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „Este o zonă superbă”

    Lacul Firiza a fost dat în folosinţă în anul 1964 şi a fost construit pentru a alimenta oraşului Baia Mare cu apă potabilă. Lacul actual are o lungime de 3 kilometri şi o lăţime de un kilometru şi a devenit rapid şi o zonă de agrement.

    Din acest motiv, dacă doriţi să nu fie prea mare aglomeraţie, ar trebui să evitaţi weekendurile de vară, pentru că băimărenii se înghesuie să ocupe un loc pe malul lacului, scrie Vocea Transilvaniei.

    Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a declarat că doreşte să repună în valoare din punct de vedere turistic această zonă.

    ”O imagine de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea! Baraj Firiza este una dintre minunatele zone care reprezintă o mândrie pentru noi, băimărenii. Un proiect important pe care doresc să îl văd realizat cât de curând este înfiinţarea Parcului Natural Firiza pentru a proteja această zonă superbă, dar şi pentru a o pune în valoare din punct de vedere turistic. Acest proiect este o prioritate în dezvoltarea turistică a municipiului Baia Mare, un aspect care nu a reprezentat interes în trecut”, a spus Cherecheş, notează aceeaşi sursă.

  • Ce creşteri salariale au acordat companiile româneşti anul trecut

    Deşi valoarea medie a creşterilor salariale este de 4,5%, companiile private din România, în funcţie de industrie, au acordat creşteri salariale între 2%-7%. Valoarea creşterilor salariale acoperă valoarea inflaţiei de 0,2%, tendinţă pe care o regăsim în aproape toate ţările din regiune. 

    Dacă ne uităm la situaţia economică mondială din ultimii şapte ani, ne dăm seama că economiile din întreaga lume au trecut printr-un veritabil montagne russe, cu perioade de vârf, dar şi coborâri dezamăgitoare. Pentru companiile care s-au luptat să găsească şi reţină angajaţii performanţi şi extrem de importanţi pentru companie, a fost chiar o călătorie instabilă.

    Companiile sunt în continuare preocupate de controlul costurilor, tendinţă existentă din anii trecuţi. Creşterile salariale din acest an sunt comparabile cu cele de anul trecut, insa într-o uşoară scădere. 

    Şi în celelate ţări din Balcani creşterile salariale iau în calcul procentul de creştere al inflaţiei. De exemplu, în Serbia avem o creştere a salariilor de 4%, iar rata inflaţiei este estimată pentru acest an la 2,7%. În Bulgaria, procentul de creştere salarială este de asemenea de 4%, iar cel al inflaţiei este unul negativ, de -0.3%.

    Bonusurile variabile reprezentate ca şi procent din salariul anual de bază nu prezintă schimbări ca şi potenţial de acordare faţă de anii trecuţi, menţinându-se la aceleaşi valori în ultimii 5 ani: top management – 20% din salariul anual, mid-management – 15% din salariul anual şi nivelul de specialişti între 10% şi 15% din salariul anual. 

    Se poate observa în ultimii ani o tendinţă conservatoare în ceea ce priveşte creşterile salariale din partea tuturor companiilor. Acest lucru este confirmat şi anul acesta de politicile de creşteri salariale construite cu mai multă prudenţă şi rigurozitate.

    „În ceea ce priveşte bugetele de creşteri, în ultimii ani,  specialiştii din departamentul de resurselor umane au acordat o mai mare concentrare şi realizarea acestora au la bază criterii şi metode de analiză a performanţei angajatilor”, precizează Roxana (Feregan) Marin, consulting manager în cadrul Consulteam.

    Se menţin de asemenea tendinţele în ceea ce priveşte politicile şi practicile de compensaţii şi beneficiile privind segmentarea angajaţilor în funcţie de performanţă şi remunerarea acestora în acord cu performanţa obţinută. Companiile încearcă să identifice angajaţii top performeri, respectiv cei cu rezultate foarte bune, dar şi angajaţii cu potenţial de dezvoltare foarte ridicat.

    Fluctuaţia voluntară de personal (procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă) a scăzut cu un procent faţă de anul trecut, de la 8%, în 2014 la 7%, în 2015. În continuare, organizaţiile se concentrează pe atragerea şi reţinerea “talentelor”. 

    Economia, atât la nivel local, în România, cât şi la nivel internaţional a devenit ceva mai stabilă, iar acest lucru se observă şi în cazul bugetelor de salarii, altor venituri (garantate sau variabile) şi de beneficii. Cu toate acestea, 10% dintre companiile participante la studiu intenţionează ca în acest an să reducă din personal, un procent mai mare faţă de anul trecut, când acesta era de 6%. Totodată, anul acesta 44% îşi manifestă dorinţa de a angaja, iar 46% nu indică vreo schimbare în organigramă. Cea mai mare parte a companiilor au poziţii disponibile fie de specialişti de nişă (IT, ingineri, producţie, vânzări), fie posturi de management.

    Studiul Salarial Mercer 2015, finalizat la sfârşitul lunii august, cu o participare a peste 200 de companii din majoritatea industriilor, reflecta tendinţa companiilor din ultimii ani către precauţie în acordarea de creşteri salariale considerabile şi acordarea acestora ca răsplată a performanţelor deosebite.      

    „În condiţiile în care companiile au bugetele de resurse umane limitate, atenţia acestora se concentrează pe implementarea unor practici de plată variabilă cât şi a unor beneficii cât mai inovative. 

    Cu toate acestea, pentru performanţă întâlnim şi creşteri salariale individuale considerabile. De exemplu, ocupantul unei poziţii Database Administrator – Experienced care a obţinut rezultate deosebite, are un procent de creştere care poate atinge şi 10%.” comentează Oana Botolan Datki, South East Europe Managing Partner al Consulteam, reprezentant Mercer în România.

    Studiul Salarial Mercer conţine o serie de rapoarte ce includ informaţii detaliate privind tendinţele politice şi economice, tendinţele de pe piaţa muncii din România, fluctuaţia de personal, politicile de compensare ale companiilor participante, tipurile de beneficii acordate angajaţilor pe termen scurt şi lung, beneficii în natură (tipul şi valoarea lor), posturile critice pentru angajarea candidaţilor potriviţi, precum şi date salariale statistice detaliate pentru fiecare post inclus în studiu.

    Companiile participante la Studiul Salarial Mercer 2015 sunt majoritatea multinaţionale, din peste 11 industrii (industria bunurilor de larg consum, IT, Farmaceutic, Industria grea şi uşoară, Industria energetică, Retail, Servicii, Construcţii, Logistică etc.), şi analizează pachetele de remunerare a peste 70.000 de angajaţi din România. Rezultatele acoperă mai mult de 700 de posturi din toate departamentele şi industriile şi sunt personalizabile pentru toate regiunile ţării şi marile oraşe, în funcţie de cifra de afaceri a companiilor şi a numărului de angajaţi.

    Grupul de Companii Consulteam, parte din Anxo Group, a fost fondat în anul 2000, ulterior dezvoltându-se ca una dintre cele mai rapide afaceri de consultanţă în domeniul resurselor umane din Europa de Est. Consulteam pune la dispoziţia clienţilor servicii performante de recrutare şi selecţie, consultanţă în politicile de compensaţii şi beneficii, management al performanţei, evaluare şi administrare a personalului, precum şi programe de training. Din 2002 grupul este partener strategic al Mercer în ţările în care este prezent.

    Fondat în 1937, Mercer Human Resource Consulting este leader-ul mondial în consultanţă de resurse umane. Mercer îşi ajută clienţii să înţeleagă, să dezvolte, să implementeze şi să cuantifice eficienţa politicilor şi programelor de resurse umane.

  • El este singurul angajat al unei companii de 1,2 miliarde de dolari

    Andrew Chain este un one-man-show ce concurează cu branduri de zeci de miliarde de dolari.
     
    Tânărul de 30 de ani este fondator şi unic angajat al companiei PureFunds, un fond de investiţii specializat în securitate cibernetică evaluată la peste 1,2 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu companii importante în domeniu, precum Cisco sau Fortinet.
     
    PureFunds s-a lansat la 12 zile după atacul împotriva Sony Pictures, activând pe o nişă dominată de compania BlackRock.
     
    BlackRock, lider de piaţă în industrie, gestionează conturi în valoare de peste un trilion de dolari, potrivit Bloomberg.
     
  • Bogaţii lumii au pierdut luni 124 de miliarde de dolari, aproape cât PIB-ul României

    400 cei mai bogaţi oameni de pe planetă au pierdut luni, 24 august, 124 de miliarde de dolari, astfel încât valoarea totală a averilor deţinute de ajuns la 3.860 de miliarde de dolari.

    24 de miliardari au înregistrat scăderi considerabile ale averii. Printre ei se numără Bill Gates, fondatorul Microsoft, care a rămas fără 3,2 miliarde de dolari şi Jeff Bezos, de la Amazon, care a pierdut 2,6 miliarde de dolari, conform Bloomberg. Averea mexicanului Carlos Slim este la cel mai de jos nivel din 2012 încoace, după ce a pierdut 1,6 miliarde de dolari.

    Antrenate de scăderea pieţei chineze, bursele din întreaga lume au scăzut luni cu procente record, iar preţurile mărfurilor cotate la bursă se află la un minim de 16 ani. Ţiţeiul a scăzut sub 45 de dolari barilul.

    Deprecierea averilor vine după declinul de săptămâna trecută, cânt bogaţii lumii au pierdut alte 182 de miliarde de dolari; numai vineri averile lor s-au redus cu 76 de miliarde de dolari.

  • La a doua extragere lunară a Loteriei fiscale au ieşit câştigătoare bonurile de 364 lei din 23 iulie

    Bonurile în valoare de 364 lei emise pe 23 iulie au ieşit câştigătoare la a doua extragere lunară a Loteriei bonurile fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de 1 milion de lei, putând fi depuse de luni la sediile ANAF.

    Duminică a avut loc a doua extragere lunară a Loteriei bonurilor fiscale, aferentă bonurilor din perioada 1-31 iulie, în studioul TV al Loteriei Române.

    În cazul în care vor fi depuse cereri pentru mai mult de 100 de bonuri câştigătoare, va fi efectuată la o dată ulterior anunţată o nouă extragere, pentru desemnarea a maxim 100 de câştigători, cu un premiu de cel mult 10.000 de lei fiecare.

    Rezultatele extragerii de duminică vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al Loteriei Române (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.
    Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

    Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

    Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    Pană în prezent au avut loc trei extrageri la Loteria fiscală, dintre care două ocazionale (pe 13 aprilie şi 28 iunie) şi una lunară (pe 19 iulie), la aceasta din urmă fiind câştigătoare bonurile fiscale de 509 lei emise pe 1 iunie.

    Finanţele au plătit la 13 iulie premiile pentru prima extragere ocazională a Loteriei fiscale, respectiv câte 56 de lei pentru 17.837 bonuri, după ce au respins 313 cereri care nu îndeplineau condiţiile, iar alte 65 de bonuri au fost invalidate, Fiscul suspectând fraude.

    Începând cu extragerea următoare, legislaţia a fost modificată astfel încât premiile să fie mai consistente, pentru a stimula solicitarea bonului fiscal, fiind acceptaţi maxim 100 de câştigători.