Rata deprivarii materiale din punct de vedere economic reprezinta ponderea in total populatie a persoanelor care nu isi permit una sau mai multe din urmatoarele elemente: -achitarea la timp, fara restante, a unor utilitati si a altor obligatii curente, potrivit Institului Naţional de Statistică (INS).
Conform datelor INS, 15,9% din populaţia României are cel puţin 3 probleme de natură economică, iar 25,5% au cel puţin 2 probleme de natură economică şi 4,8% au cel puţin 5 probleme de acest gen.
De asemenea, potrivit Eurostat, în 2016, aproximativ jumătate din populaţia României (50%) şi Bulgariei (48%) suferea din cauza deprivării materiale şi sociale, în timp ce aproximativ 1 din trei cetăţeni era afectat în Grecia (36%), Ungaria (32%) şi Lituania (29%).
În schimb, Nordul Europei şi Luxemburg aveau cel mai redus procent: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg şi 6% în Danemarca.
Bloomberg arată că jumătate din români au declarat că au probleme cu plata căldurii sau că nu-şi permit o masă cu carne sau cu peşte în fiecare zi. Statistică de trei ori mai mare faţă de media UE, în condiţiile în care economia a crescut cu 8,8% în al treilea trimestru al anului.
Mai mult de atât, deşi Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE, rata depravării sociale este mai mare în România decât în ţara vecină. Guvernul României “a redus investiţiile la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, a eşuat să absoarbă fonduri europene şi a creat incertitudine în mediul privat prin schimbarea impozitării”, a declarat Dan Bucşa, economist al Unicredit Bank.
Laura Huhtasaari, numită şi “Marine Le Pen a Finlandei”, consideră că are şanse de a câştiga alegerile prezidenţiale din luna ianuarie, datorită ieşirii partidului Adevăraţii Finlandezi din coaliţia guvernamentală.
“Creşterea numărului partidelor europene care critică UE şi imigraţia se datorează unei politice rele şi nedrepte. Finlanda are în zona euro doar rol de pierdere şi de contribuabil. Nu ne dorim ca Finlanda să devină o provincie a Uniunii Europene”, a declarat Huhtasaari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Laura Huhtasaari, numită şi “Marine Le Pen a Finlandei”, consideră că are şanse de a câştiga alegerile prezidenţiale din luna ianuarie, datorită ieşirii partidului Adevăraţii Finlandezi din coaliţia guvernamentală.
“Creşterea numărului partidelor europene care critică UE şi imigraţia se datorează unei politice rele şi nedrepte. Finlanda are în zona euro doar rol de pierdere şi de contribuabil. Nu ne dorim ca Finlanda să devină o provincie a Uniunii Europene”, a declarat Huhtasaari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Noi am avut trei mari priorităţi şi acordul final de astăzi include poziţia Uniunii Europene pe toate aceste priorităţi. În primul rând, asigurarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene în Marea Britanie. Am obţinut garantarea de către Guvernul de la Londra a dreptului de reşedinţă permanentă a cetăţenilor europeni în Marea Britanie după Brexit. Acest lucru este esenţial şi pentru România deoarece avem 230.000 de cetăţeni români care trăiesc în Marea Britanie. În plus, formalităţile pentru obţinerea certificatului de rezidenţă după Brexit vor fi simple şi cu cheltuieli minime. Cea de-a doua prioritate a Uniunii Europene a fost achitarea de către Marea Britanie a tuturor obligaţiilor la Bugetul UE şi Guvernul britanic s-a angajat acum, din nou, în scris să achite toate obligaţiile. Eu am fost întotdeauna relaxat cu privire la plata acestor obligaţii şi am ştiut că Marea Britanie le va plăti deoarece era obligaţia ei legală. Nu a existat nimic de negociat aici. Cea de-a treia prioritate a fost păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, lucru obţinut de asemenea”, a mai spus Mureşan.
Divergenţele existente cu privire la relaţia dintre Irlanda şi Irlanda de Nord au întârziat încheierea unui acord, explică el, însă la începutul acestei săptămâni, atât Uniunea Europeană cât şi Guvernul Marii Britanii şi Guvernul Irlandei de Nord agreaseră un text cu privire la păstrarea deschisă a frontierei dintre sudul şi nordul insulei.
“Acest text nu a fost agreat de Partidul Democrat Unionist din Irlanda de Nord (DUP) – care susţine Guvernul minoritar britanic condus de prim-ministrul Theresa May. Problema este că la Londra avem de-a face cu un guvern slab, care a pierdut majoritatea la alegerile parlamentare din luna iunie şi este tolerat de acest mic partid unionist nord-irlandez. Aşadar, prim-ministrul Theresa May nu a putut decide pe cont propriu, iar, în cursul zilei de luni, în timpul negocierilor menite a fi finale nu şi-a putut da acordul pe textul pregătit. Vestea bună este că s-a ajuns acum la un acord şi acesta prevede păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Este un lucru esenţial pentru toată Uniunea Europeană deoarece pacea între Irlanda şi Irlanda de Nord a fost posibilă doar prin deschiderea completă a frontierei şi a liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor dintr-o partea în cealaltă a insulei”, remarcă europarlamentarul.
Nici poziţia de forţă pe care o prezentau britanicii la începutul acestui an, explică Siegfried Mureşan, nu se mai manifestă în prezent. “În 9 luni de zile, Theresa May a ajuns, de la prim-ministrul care anunţa că va fi <extrem de dură cu Juncker>, la prim-ministrul care azi-dimineaţă a spus <Mulţumesc, Jean-Claude!>. Momentul de cotitură au fost alegerile parlamentare din Marea Britanie din care Theresa May a ieşit extrem de slăbită. Înainte de alegeri a avut majoritate, a convocat alegeri anticipate pentru a-şi întări poziţia de negociere, dar cetăţenii nu i-au oferit majoritate şi guvernează acum cu un guvern minoritar slăbit, fiind tolerată de micul partid unionist irlandez. Cel de-al doilea factor a fost că timpul se scurge evident împotriva Marii Britanii care a depus la sfârşitul lunii martie cererea pentru părăsirea Uniunii Europene şi în 29 martie 2019, la ora 24.00, va ieşi din UE. Timpul de negociere este de doi ani şi este clar stipulat şi în acordul de astăzi că atunci Marea Britanie va părăsi Uniunea. Este esenţial pentru Marea Britanie să existe un acord la momentul ieşirii şi să ştim care va fi relaţia viitoare. Acest lucru este important în primul rând pentru companiile britanice care exportă atât de mult spre Europa şi pentru consumatorii britanici care au nevoie în continuare de acces la produsele pe care noi le exportăm. Ieşirea fără un acord ar fi fost un dezastru pentru cetăţenii şi economia Marii Britanii şi, de aceea, Theresa May era presată să ajungă la un acord. Evident că a trebuit să renunţe la toate poziţiile politicianiste pe care le-a susţinut în prima parte a negocierilor şi pe care populiştii, fie de la UKIP, fie populiştii eurosceptici din propriul partid i le-au susţinut iniţial. În ultimele săptămâni, Theresa May a revenit la realitate şi a decis să facă singurul lucru înţelept şi singurul lucru posibil: să respecte toate angajamentele, toate legile. Şi aceasta este o bază serioasă de negocieri. Ca atare, am putut încheia acum cu succes prima etapă a acestui proces de negociere.”
În ceea ce priveşte cea de-a treia fază a negocierilor, Siegfried Mureşan spune că şefii de stat şi de guvern reuniţi la Consiliul European vor concluziona oficial, săptămâna viitoare, că s-au înregistrat suficiente progrese legate de cele trei priorităţi principale care definesc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. “De acum, discuţiile se vor concentra pe relaţia viitoare dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Este cert că va fi una diferită de cea de până acum pentru că cea mai bună relaţie pe care o poţi avea cu Uniunea Europeană este din calitatea de stat membru. Este evident că relaţia va fi mai slabă, dar este în interesul ambelor părţi să rămână una bună. Sunt prea multe lucruri care ne leagă de Marea Britanie din punct de vedere economic, politic şi de securitate pentru a nu avea o relaţie bună pe viitor. Este foarte important că s-a ajuns acum la un acord privind prima etapă, dar cea de-a doua etapă – negocierile privind construirea unei noi relaţii – cu siguranţă nu vor fi mai uşoare.”
Consiliul UE pentru Afaceri Economice şi Financiare a constatat că România nu corectează “devierea semnificativă” de la obiectivele bugetare pe termen mediu, cerând Bucureştiului să adopte până pe 15 aprilie 2018 măsuri de ajustare.
“Pe 5 decembrie 2017, Consiliul UE a adoptat o decizie prin care constată că România nu a adoptat măsuri concrete pentru corectarea devierii bugetare semnificative. A fost emisă o nouă recomandare, revizuindu-se recomandarea adresată deja României în cadrul «procedurii privind devierea semnificativă». România este responsabilă de o deviere semnificativă de la soluţia de ajustare stabilită pentru atingerea obiectivelor bugetare de termen mediu”, anunţă Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
Obiectivele bugetare de termen mediu şi procedura devierii semnificative sunt instrumente preventive prevăzute de Pactul pentru Stabilitate şi Creştere economică adoptat în cadrul politicilor fiscale comunitare.
Ca urmare a anunţului de la Bruxelles, guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru menţinerea în 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din PIB, printre care limitarea cheltuielilor publice şi blocarea posturilor vacante.
”Aplicarea acestor măsuri fiscal-bugetare asigură un nivel sustenabil pentru aplicarea majorărilor salariale în sistemul public, conform legii salarizării unitare, a pensiilor şi a celorlalte drepturi sociale, precum şi implementarea reformelor prevăzute în Programul de Guvernare 2017-2020, prin eficientizarea alocării cheltuielilor publice, respectiv prin plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, OUG prevede măsuri pentru autorităţile publice locale.
Exporturile Uniunii Europene (UE) către ţările care nu fac parte din blocul comunitar sunt de cinci ori mai mici decât importurile din ţările care nu fac parte din UE. În 2016, jucăriile importate de UE valorau aproape 7,2 miliarde de euro, iar exporturile doar 1,5 miliarde de euro către ţările non-UE. Valoarea jucăriilor importate în UE a crescut cu aproape 70% în ultimii zece ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro