Deocamdata insa, pana ce grupul de lucru ajunge la un rezultat coerent, s-au inmultit deja semnalele ca patronatele au incredere mai curand in solutia aducerii de muncitori straini, in primul rand chinezi ori din Republica Moldova, dat fiind ca in Romania nu e criza de potentiali oameni de afaceri (care ar fi stimulati cu facilitatile proiectate), ci de forta de munca ieftina, dispusa sa lucreze pe bani putini. Anul acesta, Oficiul Roman pentru Imigrari estimeaza ca va elibera in total 12.000 de permise de munca pentru straini, aproape dublu fata de anul trecut.
Tag: resurse umane
-
Al treilea om din Rompetrol
A fost doar o coincidenta“, spune Adrian Petrus referitor la faptul ca a fost numit CFO al Rompetrol Group la inceputul lunii septembrie, imediat dupa ce a fost facut anuntul oficial referitor la achizitia a 75% din actiunile grupului Rompetrol de catre compania petroliera de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz.
Odata cu schimbarea actionariatului grupului, Petrus devine numarul trei in companie, imediat dupa Andre Naniche, care este director operational, si dupa Dinu Patriciu, care a ramas atat actionar minoritar (cu 20% din actiuni, 5% ramanandu-i partenerului sau, Philip Stephenson), dar pe aceeasi linie ierarhica cu directorii celorlalte entitati din grup – Dan Ionescu (trading), Eric Kish (retail si marketing), Cosmin Cocean (rafinare) si Camelia Crangus (director Rompetrol SA). Fostul director financiar al grupului, Alexandru Bucsa, este acum group controller, avand ca principala responsabilitate relatia cu actionarii.
Bucsa a condus departamentul financiar al grupului din 1999, fiind practic primul director financiar al grupului Rompetrol asa cum este el astazi.
Adrian Petrus spune ca numirea sa a facut parte dintr-un plan succesoral (instrumentul de resurse umane prin care una sau doua persoane sunt pregatite pentru a prelua la un moment dat o responsabilitate inalta intr-o companie). „Stiam de mult timp ca voi prelua aceasta functie, am fost pregatit mult timp pentru asta, iar colegii din Rompetrol au stiut cu mult inainte ca numirea sa fie facuta publica“, spune Petrus, care considera ca a trecut prin toate etapele necesare pentru ocuparea acestei functii, in cei cinci ani de cand a venit la Rompetrol. Din 2002 a fost pe rand financial controller, apoi a condus divizia de planificare si apoi a fost numit vicepresedinte pe partea de planning & management.
In perioada cat a fost financial controller, Petrus, pe langa raportarea financiara si audit, a devenit dupa listarea la bursa principalul comunicator cu toti actionarii – fonduri de investitii. „Din 2004 pana acum m-am intalnit cu 100 de fonduri de investitii, care coordoneaza cu totul 100 de miliarde de dolari“; o parte dintre cei mai importanti sunt acum actionari la Rompetrol Rafinare.
Dupa ce a fost promovat vicepresedinte, in 2005, Adrian Petrus a fost trimis de Dinu Patriciu in due-diligence la multe companii europene, unele subsidiare ale unor companii mari, in vederea achizitiei unei retele in vestul Europei. Printre companiile pe care le-a vazut in acea perioada a fost si compania petroliera franceza Dyneff, pe care Rompetrol a cumparat-o la sfarsitul anului 2005, intr-o tranzactie de aproximativ 100 de milioane de euro. „Achizitia Dyneff a fost una dintre cele mai importante decizii pe care le-am luat vreodata si sper sa nu fie ultima“, spune Petrus, care nu are nicio emotie pentru a raspunde, la 33 de ani, de un buget de peste 5 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro).
Pentru anul acesta, afacerile grupului Rompetrol ar urma sa ajunga la 7,5 miliarde de dolari (6 miliarde de euro), potrivit celor mai recente estimari ale oficialilor grupului. Principalele cresteri ar urma sa vina din activitatea de retail, dar si din rafinare. Pentru 2008, grupul pregateste investitii pentru constructia de noi benzinarii si depozite, dar si pentru achizitii. Acestea din urma sunt cu atat mai importante cu cat Dinu Patriciu a declarat, odata cu vanzarea pachetului majoritar al Rompetrol, ca va creste valoarea grupului de cinci ori in zece ani, pentru a ajunge la afaceri de 40 de miliarde de dolari, astfel incat actiunile pe care le mai detine la Rompetrol sa valoreze cel putin la fel de mult cat a incasat pe pachetul majoritar.
Deocamdata, noul director financiar ii raporteaza direct lui Dinu Patriciu, cel care l-a numit in aceasta functie. Dar nu poate da inca mai multe detalii despre schimbarile care vor avea loc in departament si in activitatea financiara a grupului odata cu venirea noului actionar din Kazahstan: „Se vor imbunatati mai multe aspecte, dar este prea devreme pentru a da detalii“. Deocamdata, nici Petrus, nici ceilalti executivi din companie nu se preocupa de faptul ca pachetul majoritar al companiei a fost vandut. „Nu s-a schimbat inca nimic si nici nu se va schimba pana cand Consiliul Concurentei european nu va da avizul pentru achizitia de catre KazMunaiGaz a actiunilor Rompetrol Group, moment de cand KazMunaiGaz va deveni efectiv actionar“, spune Petrus. Deocamdata, principala grija a lui Petrus sunt rezultatele financiare ale companiei, asteptate pentru sfarsitul acestei luni si care vor arata pe ce suma va trebui sa aplice cresterea la care actionarii se asteapta.
-
Cu regret va informam
Asa ceva li s-a intamplat in urma cu un an unui numar de peste 400 de angajati ai companiei RadioShack, unul dintre principalii retaileri de electronice, electrocasnice si produse IT din SUA. Intamplarea a scandalizat atat presa, cat si multi angajati din alte mari companii americane. Chiar si Jay Leno, prezentatorul emisiunii „The Tonight Show“, a luat peste picior o asemenea metoda de a face disponibilizari: „Este inuman sa-ti concediezi angajatii prin e-mail. Dar partea si mai trista este ca 300 dintre ei nu vor sti niciodata ca nu mai au un loc de munca, pentru ca folosesc AOL (America Online, serviciul de e-mail si mesagerie instant al grupului Time Warner – n.red.)“.
Discutia purtata intre patru ochi dintre directorul de resurse umane sau directorul general, dupa caz, nu este o regula general valabila nici in Romania, unde uneori este folosit telefonul pentru evitarea discutiei prin care angajatul este anuntat, cum se spune, ca isi incheie colaborarea cu compania. „Am avut un sentiment de neputinta cand am primit acel telefon. Nu cunosc persoana de la HR care m-a sunat si n-am avut sansa sa imi sustin punctul de vedere. Cred ca mai rau decat atat ar fi fost doar daca as fi fost concediat prin e-mail“, spunea Marius O., care lucreaza de 12 ani in marketing, dintre care ultimii doi ani pentru compania care l-a concediat prin telefon.
Se poate insa chiar si mai rau. Seful unei firme de constructii din Elvetia si-a concediat cei 12 angajati prin intermediul unui SMS trimis intr-o duminica seara, angajatii fiind astfel anuntati sa nu mai vina a doua zi la serviciu pentru ca intreprinderea se confrunta cu probleme financiare si va fi inchisa.
Dar daca mesajele scurte trimise pe telefonul mobil nu sunt inca o metoda folosita frecvent atunci cand compania vrea sa faca disponibilizari, e-mail-ul a devenit din ce in ce mai popular in randul companiilor de dimensiuni mari, cu peste 1.000 de angajati, conform unui studiu realizat de compania de cercetare a pietei Harris Interactive, la cererea Marlin Company, firma de consultanta in comunicarea angajatorilor cu angajatii.
Aproximativ 10% dintre cei 752 de angajati din companiile americane care au participat la studiu au declarat ca firma pentru care lucreaza a apelat in ultimul an la e-mail pentru a concedia angajati. Mai mult, 17% dintre respondenti spun ca seful lor foloseste e-mail-ul drept paravan in situatiile mai dificile, evitand astfel confruntarea directa. Explicatia ar putea fi ca e-mail-ul, care vine cu doza mare de impersonalitate, a devenit „un scut in spatele caruia directorii se pot ascunde atunci cand nu vor sa se confrunte cu reactii negative din partea angajatilor nemultumiti“, este de parere Frank Kenna, presedintele Marlin Company.
Numai ca, daca e-mail-ul este extrem de util in comunicarea de zi cu zi dintr-o companie, pentru schimbul de informatii, prezentari sau rapoarte intre angajati, cand vine vorba despre subiecte sensibile precum concedierile ar trebui mai degraba evitat, sustin specialistii in domeniu. „Compania risca destul de mult atunci cand trimite e-mail-ul de concediere, pentru ca angajatul in cauza poate prinde ranchiuna si poate aduce daune ulterior companiei prin reclama negativa“, explica presedintele Marlin.In opinia lui Michele Beccareli, presedinte al Societatii pentru Administrarea Resurselor Umane din Southern Connecticut, e-mail-ul este cea mai nepotrivita metoda pentru a face disponibilizari: „In cele din urma tot compania are de suferit, pentru ca nu reuseste sa mai atraga personal specializat de top daca are o reputatie proasta in ceea ce priveste modul de comunicare cu angajatii“. La randul sau, David Schmidt, profesor asociat de etica in afaceri la Fairfield University, crede ca metoda concedierii prin e-mail este o metoda nu numai inumana, dar si „dubioasa si lipsita de intelepciune manageriala“.
Pe blogul revistei CFO Magazine, cativa cititori dezbateau recent aceeasi problema. Un comentator care isi spune Frankd scria ca e-mail-ul de concediere poate fi chiar periculos, mai ales daca este vorba despre o corporatie. „Daca firma foloseste e-mail-ul pentru a-l anunta pe angajat ca este disponibilizat, inseamna ca el inca mai are drepturi sa utilizeze computerul si aplicatiile instalate pe el“, spune Frankd, avertizand ca atunci cand afla ca este concediat, angajatul respectiv ar putea sa formateze computerul sau sa stearga anumite documente importante la care are acces, ori chiar sa introduca in sistem anumite informatii gresite, greu de descoperit pe termen scurt, dar care pot afecta compania. Dupa parerea lui Frankd, pentru a ocoli astfel de probleme, compania ar trebui sa cheme angajatul intr-un birou privat sau intr-o sala de sedinta unde sa-l informeze ca este disponibilizat, timp in care specialistii din departamentul IT sa-i restrictioneze drepturile de utilizator in reteaua companiei.
„Dar din cate stiu eu, e-mail-ul nu este considerat o forma de comunicare valabila in fata justitiei“, comenteaza un alt cititor al blogului CFO Magazine. „Aceasta inseamna ca nu este suficient un mesaj ca sa concediezi un angajat, pentru ca din punct de vedere legal, se poate considera ca omul este in continuare angajat in companiei.“ Altfel spus, un astfel de e-mail scuteste managerul de o discutie neplacuta, dar poate crea ulterior probleme daca angajatul respectiv are niste avocati buni. Plus ca exista posibilitatea ca destinatarul pur si simplu sa nu vada mesajul, din graba sau neglijenta. Din acelasi studiu al Harris Interactive reiese ca angajatii nu acorda foarte multa atentie comunicarii prin e-mail – 19% dintre angajatii care au participat la sondaj recunosc ca au trimis mesaje in ultimul an catre alti destinatari decat intentionau, in timp ce mai mult de o treime spun ca se intampla sa uite sa ataseze unui e-mail documentul pe care voiau sa-l trimita.
Tendinta de a trimite e-mail-uri din greseala altor persoane decat destinatarii de drept se resimte si in Marea Britanie, unde statisticile sustin ca angajatii trimit peste 40 de astfel de e-mail-uri in fiecare minut. Iar morala ar fi limpede: mai bine evitati posta electronica atunci cand e vorba de orice fel de informatii delicate. Spre exemplu, un director dintr-o companie britanica a trimis din greseala tuturor angajatilor detalii despre salariile din firma. Solutia a fost sa porneasca alarma de incendiu pentru a scoate intreg personalul din birouri, timp in care oamenii de la IT au sters e-mail-ul buclucas din toate casutele de mail.