BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Povestea lui Rupert Murdoch, magnatul care controlează un imperiu media

    Rupert Murdoch a dezvoltat imperiul media pe baza moştenirii de la tatăl său: două ziare din Adelaide, Australia de Sud, şi o staţie de radio dintr-un oraş minier australian. Murdoch a fost elev al şcolii de gramatică din oraşul Geelong, unde a avut prima experienţă în cadrul unei publicaţii, la ziarul şcolii, The Corian.

    A lucrat part-time la ziarul Melbourne Herald şi a fost instruit de tatăl lui de la o vârstă fragedă în direcţia preluării businessului familiei. A studiat mai târziu filosofia, politica şi economia la Colegiul Worcester din cadrul Universităţii Oxford din Anglia. A urmat şi un program masteral, iar apoi s-a angajat ca editor la Daily Express, unde a lucrat timp de doi ani. După moartea tatălui său, când Rupert Murdoch avea doar 21 de ani, s-a întors de la Oxford pentru a prelua afacerea familiei, News Limited, fondată în 1923.

    De la început, Murdoch şi-a direcţionat atenţia înspre achiziţii şi expansiune. A cumpărat Sunday Times din Perth, Australia de Vest (1956), iar în anii următori, ziare regionale din Australia, dar şi tabloidul The Daily Mirror din Sydney. Când avea 32 de ani, a cumpărat prima publicaţie din afara  Australiei, cotidianul The Dominion din Noua Zeelandă. În 1968, a intrat pe piaţa media britanică cu ziarul News of the World, achiziţie urmată, un an mai târziu, de cumpărarea The Sun. În piaţa din Statele Unite ale Americii a intrat în 1973, cu ziarul San Antonio Express-News. Murdoch a fondat apoi tabloidul Star, iar în 1976 a cumpărat The New York Post.  Achiziţiile au continuat în 1981, cu publicaţiile Times şi Sunday Times.

    Următorul pas a fost când, trei ani mai târziu, a preluat 20th Century Fox pentru 250 milioane de dolari, iar apoi posturile care formează nucleul Fox Broadcasting Company. În 1986, Murdoch a introdus producţia electronică a ziarelor din Australia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Gradul mai mare de automatizare a condus la reducerea numărului de angajaţi implicaţi în procesul de tipărire, iar mişcarea a condus la revolta lor, încheiată în urma unei înţelegeri de 60 de milioane de lire. În 1993, a cumpărat cu un miliard de dolari Star TV, o companie din Hong Kong fondată de Richard Li. Şase ani mai târziu s-a extins şi în industria muzicii, cumpărând o parte majoritară de acţiuni ale companiei MichaelGudinski Mushroom Records.

    Ca răspuns al declinului media şi al creşterii influenţei jurnalismului online din perioada anilor 2000, Murdoch şi-a declarat susţinerea modelului microplăţilor în scopul obţinerii de venit din ştirile online. În 2004, a anunţat mutarea sediului central al News Corporation din Adelaide, Australia, în Statele Unite ale Americii. Expansiunea a continuat în online în 2005, când a cumpărat Intermix Media Inc., alcătuită din MySpace, Imagine Games Network şi alte reţele sociale, pentru 580 milioane dolari. Una dintre cele mai cunoscute achiziţii ale lui Murdoch a fost cea din 2007, când, în urma unei oferte de 5 miliarde de dolari, a cumpărat Dow Jones, compania care deţine publicaţiile The Wall Street Journal, Barron’s Magazine, Far Eastern Economic Review, SmartMoney.

    Rupert Murdoch are 83 de ani şi o avere estimată anul trecut la 13,4 miliarde de dolari.  Anul trecut, News Corporation s-a separat în două entităţi: 21st Century Fox, compania axată pe TV şi filme, şi News Corp., responsabilă de ziare şi edituri.

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • ANALIZĂ: Afganii aleg sâmbătă un nou preşedinte, după 13 ani de regim Karzai şi război

     Acest prim transfer politic de putere de la un preşedinte ales democratic la altul este considerată un test major pentru stabilitatea ţării şi soliditatea instituţiilor, în contextul în care retragerea forţelor NATO până la sfârşitul lui 2014 alimentează temeri cu privire la o intensificare a violenţelor.

    Modul în care se va desfăşura scrutinul va releva progresele înregistrate în ţară de la sfârşitul regimului talibanilor, îndepărtaţi de la putere în 2001, în urma atentatelor de la 11 septembrie, de către o coaliţie internaţională condusă de către americani.

    Îndepărtaţi de la putere, dar nu şi învinşi, talibanii sunt în continuare artizanii unei insurecţii, iar în 2013 alţi aproximativ 3.000 de civili au fost ucişi în război – cu 7% mai mulţi decât în 2012 -, potrivit ONU.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Steve Jobs dorea un “război sfânt” împotriva Android

     Samsung contestă cererea Apple a unor despăgubiri de 2 miliarde de dolari pentru încălcarea de patente şi a prezentat emailuri scrise de Jobs în octombrie 2010, într-un nou proces care a început în această săptămână la un tribunal din California, relatează Financial Times.

    În cadrul pledoariei de deschidere, Samsung a acuzat Apple că lansează un atac împotriva Android, sistemul de operare produs de Google, care este instalat pe smartphone-urile fabricate de compania sud-coreeană.

    În pregătirea unei reuniuni anuale a celor mai importanţi 100 de directori din companie, Jobs a afirmat că principalul motiv al întâlnirii este declanşarea unui “război sfânt” cu Google în 2011, potrivit emailurilor prezentate de Samsung.

    Jobs a trimis emailurile la mai puţin de un an înainte de a demisiona din funcţia de director general al Apple, în august 2011, când a fost înlocuit de Tim Cook. Jobs a încetat din viaţă două luni mai târziu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un militar român a fost ucis în Afganistan, alţi cinci au fost răniţi

    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu a decedat, iar sublocotenentul Ionuţ Alin Marinescu, plutonierul-major Florin Ionel Murărescu şi caporalii clasa a III-a Marius Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu şi Eugen Valentin Pătru au fost răniţi, în Afganistan, în dimineaţa zilei de duminică, 30 martie, în urma unui atac sinucigaş cu un autovehicul încărcat cu exploziv care a intrat direct în maşina de luptă.

    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu avea 35 de ani, era angajat al Ministerului Apărării Naţionale din 2001, căsătorit, un copil. A mai participat la şase misiuni externe, în Afganistan şi Irak.

    Militarii români, din Batalionul Manevră dislocat în provincia Zabul, executau o misiune de patrulare în comun cu forţele de securitate afgane, cu trei maşini de luptă MRAP (rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor – Mine-Resistant Ambush Protected), pe autostrada A1 (Kabul-Kandahar),, la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operaţională înaintată Mescall.

    În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor şi au fost transportaţi cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul din Kandahar.

    Luni, 31 martie, la ora 08.00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional vor fi organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru eroul căzut la datorie.

    “Plutonierul-major Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi-a servit ţara cu devotament şi curaj înscriindu-se, astfel, în rândul eroilor care, cu onoare, şi-au dat viaţa servind sub drapelul naţional”, a comunicat preşedintele Traian Băsescu. “În aceste momente de tristeţe, îmi exprim solidaritatea cu familia eroului Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi transmit sincerele mele condoleanţe. Transmit, de asemenea, multă sănătate militarilor răniţi în aceeaşi misiune de patrulă şi doresc să le asigur pe familiile acestora că militarii vor primi cele mai bune îngrijiri medicale.”

    “Sunt profund îndurerat de moartea plutonierului-major Claudiu Constantin Vulpoiu, căzut la datorie în Afganistan. Pierderea vieţii sale ne aduce aminte, încă o dată, că Afganistanul rămâne cel mai complex şi mai periculos loc din lume”, a comunicat ministrul apărării, Mircea Duşa. “Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente şi către camarazii de arme răniţi în tragicul incident, pentru a căror sănătate ne rugăm”, a spus ministrul.

    În Afganistan, în acest moment sunt dislocaţi aproximativ 1.000 de militari. Din 2002, de când România participă la reconstrucţia acestei ţări, 23 de militari au căzut la datorie, iar alţi aproximativ 130 au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

    Până acum, Armata României a pierdut 26 de militari în toate teatrele de operaţii la care au participat şi alţi peste 140 au fost răniţi. Din 1991, aproximativ 40.000 de militari au fost dislocaţi în diferite zone de conflict pentru a participa la misiuni de menţinere a păcii.
     

  • Ministru german: Nu există o alternativă rezonabilă la gazele ruseşti pentru aprovizionarea Europei

     “Nu există o alternativă rezonabilă la gazele ruseşti. Mulţi se comportă ca şi când ar exista multe alternative la gazele din Rusia, dar nu este cazul”, a afirmat joi ministrul, la un forum energetic organizat de publicaţia Neue Osnabrücker Zeitung (NOZ), în pline dezbateri referitoare la posibilele sancţiuni economice împotriva Moscovei.

    El a subliniat faptul că Rusia şi-a respectat angajamentele comerciale şi în timpul Războiului Rece, a relatat vineri NOZ.

    Germania importă 35% din necesarul de gaze din Rusia, mai mult decât unele ţări din Europa de Est, foste state satelit ale Uniunii Sovietice.

    Premierul polonez, Donald Tusk, a criticat recent dependenţa Germaniei de gazele ruseşti, considerând că reprezintă o ameninţare la suveranitatea Europei.

    Norvegia, prezentată deseori ca un furnizor alternativ de gaze, are posibilităţi limitate de export, iar gazele provenite din Olanda nu sunt de calitate, a spus Gabriel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei”. În Crimeea a început împărţirea prăzii

    PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

    Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

    Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

    Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
    Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.

  • ANALIZĂ AFP: Rusia se îndreaptă spre o nouă perioadă de confruntare cu Occidentul. Există riscul unui nou Război Rece

     La 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei şi Belarus au ratificat un acord privind destrămarea URSS, dislocată în mai multe state independente.

    Dar luând Crimeea Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei.

    Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri acolo sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone de la Ucraina, R.Moldova sau Belarus şi Kazahstan.

    Dar preluarea controlului Crimeei de către Rusia şi discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a reinstaura puterea ţării sale.

    “Suntem la începutul, nu la sfârşitul unei evoluţii tumultuoase a evenimentelor”, avertizează Nikolai Petrov, profesor la Înalta Şcoală de Economie din Moscova. “Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de absorbţie a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timoşenko îl atacă pe Vladimir Putin: Liderul rus recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”. Nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice

     În timpul discursului de marţi, el a transmis următorul mesaj occidentalilor: “Eu nu am absolut nicio problemă cu voi”, a afirmat ea pentru ediţia de miercuri a cotidianului Bild, potrivit unor extrase publicate marţi seara.

    Liderul prooccidental, tratată într-un spital din Berlin din cauza unei hernii de disc, a denunţat “propaganda fascistă” a liderului rus, care, în opinia ei, recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”.

    “Mai nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice”, a adăugat ea.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, marţi, un acord cu noii lideri proruşi ai Crimeei privind alipirea acestei peninsule din sudul Ucrainei la Rusia. Semnarea a avut loc după un discurs al preşedintelui la Kremlin, marcat de accente de patriotism şi un ton puternic antioccidental.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timoşenko îl atacă pe Vladimir Putin: Liderul rus recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”. Nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice

     În timpul discursului de marţi, el a transmis următorul mesaj occidentalilor: “Eu nu am absolut nicio problemă cu voi”, a afirmat ea pentru ediţia de miercuri a cotidianului Bild, potrivit unor extrase publicate marţi seara.

    Liderul prooccidental, tratată într-un spital din Berlin din cauza unei hernii de disc, a denunţat “propaganda fascistă” a liderului rus, care, în opinia ei, recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”.

    “Mai nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice”, a adăugat ea.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, marţi, un acord cu noii lideri proruşi ai Crimeei privind alipirea acestei peninsule din sudul Ucrainei la Rusia. Semnarea a avut loc după un discurs al preşedintelui la Kremlin, marcat de accente de patriotism şi un ton puternic antioccidental.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro