Tag: pandemie

  • Schimbare de paradigmă în ţara care a fost dată ca exemplu în pandemie: Şcolile rămân închise

    Coreea de Sud a fost forţată să amâne redeschiderea şcolilor, care era programată pentru săptămâna aceasta, întrucât decizia de a relaxa restricţiile de distanţare socială a adus o nouă serie de îmbolnăviri în Seul, potrivit FT.

    Decizia vine în contextul în care guvernul încearcă să clarifice situaţia celor 5.000 de persoane care ar fi fost expuse la virus săptămâna trecută în cluburile de noapte şi barurile din Itaewon – districtul care concentrează viaţa de noapte din capitala sud-coreeană.

    Park Baek-beom, adjunct în ministerul Educaţiei, a spus că decizia era „inevitabilă”, în contextul temerilor legate de un nou val de infecţii cu Covid-19.

    Reluarea activităţii şcolare va demara acum în etape, începând cu data de 20 mai.

    „Vom lua măsuri pentru a proteja studenţii, aceasta fiind prioritatea noastră principală. Cerem populaţiei să coopereze încă puţin pentru a ne asigura că studenţii pot învăţa într-un mediu sigur”, a spus Park Baek-boem.

    După mai multe zile fără cazuri noi raportate, Coreea de Sud a înregistrat 85 de îmbolnăviri noi, ceea ce evidenţiază provocările cu care se confruntă ţările care încearcă să scape de efectele economice devastatoare ale restricţiilor.

  • Concurs de băuturi online

    Acestea au organizat un concurs între barmanii lor, care prezintă pe pagina de Instagram a patronului cocteiluri create de ei, câştigătorii fiind cei care acumulează cele mai multe voturi din partea publicului. Voturile însă se acordă sub forma unor comenzi pentru respectivele băuturi, internauţii având la dispoziţie chiar şi un borcan virtual pentru bacşişuri, unde pot lăsa bacşiş direct pentru barmanul preferat. Borcanul virtual s-a dovedit atât de popular, încât lista de „destinatari” s-a mărit, pe ea fiind incluşi şi angajaţi de la concurenţă pe care publicul doreşte să-i recompenseze cumva. 

  • La vreme de pandemie se caută casă. Peste hotare

    Cam aşa procedează unii chinezi, care, după ce s-au mai liniştit lucrurile în ţara lor, încep să-şi facă planuri de cumpărături imobiliare peste hotare, scrie Financial Times. Unii căutau de dinainte de pandemie, alţii s-au gândit că, dacă tot o ia în jos economia peste tot prin lume, şi preţurile proprietăţilor o vor urma, aşa că e rost de investit într-o casă sau un apartament în altă ţară. Potenţialii cumpărători îşi doresc, în principal, o locuinţă pentru copii fie în ţara şi oraşul unde vor merge aceştia la studii, fie una într-o ţară unde mai au rude. Pe lângă aceste criterii, susţin oficialii unui portal dedicat chinezilor interesaţi de achiziţii imobiliare peste hotare, Sodichan, s-ar putea adăuga acum calitatea sistemului de sănătate, modul în care sunt trataţi străinii rezidenţi şi cum reacţionează guvernul ţării respective la pandemie. Conform aceleiaşi surse, există interes fie pentru destinaţii „tradiţionale” precum SUA, Canada şi Australia, destinaţii mai ieftine, anterior nu prea căutate, ca Estonia, România sau Maroc, şi pentru ţări care oferă cetăţenie investitorilor, ca Grecia, Spania sau Portugalia. Ca niciodată, chinezii se arată atraşi şi de proprietăţi în staţiuni de schi, conform portalului SnowOnly. Printre proprietăţile în care se poate investi în prezent, arată FT, se numără un apartament mic în proiectul Cadence din King’s Cross din Londra, aflat în construcţie (575.000 de lire sterline), un apartament cu trei dormitoare în Greenland Centre aflat în construcţie la Sydney (echivalentul a circa 2 milioane de euro) ori un apartament cu patru dormitoare din fostul hotel Waldorf Astoria din New York, care actualmente este transformat în clădire rezidenţială
    (17 milioane de euro).

  • Impactul pandemiei asupra centrelor comerciale: 8.800 de magazine închise, 50.000 de angajaţi în şomaj tehnic, pierderi de sute de milioane de euro

    Închiderea centrelor comerciale şi a mallurilor din cauza pandemiei de COVID-19 a avut un impact negativ foarte puternic asupra retailului, în condiţiile în care pierderile ajung la aproximativ la 600 milioane de euro, potrivit estimărilor CBRE.

    Ordonanţa militară numărul 2, din 21 martie 2020 prin care s-a dat dispoziţie de a închide mallurile din cauza pan­demiei a „ras“ sute de milioane de euro din retailul românesc po­trivit consultanţilor imobiliari. Mai mult, în­chiderea mallurilor a afectat şi planurile de extin­dere ale dezvoltatorilor de centre co­mer­ciale în condiţiile în care criza de sănătate se transformă într-una economică, având în vedere că în 2020 se estimează deja o scădere economică de 6% în România, faţă de o creştere de 3,5% cât se estima în ianuarie.

    „În perioada 18 martie – 15 mai aproximativ 8.800 de magazine au fost închise, potrivit calculelor CBRE. Estimăm că aproximativ 50.000 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic. În ceea ce priveşte vânzările posibile în cele două luni de închidere pentru centrele comerciale şi parcurile de retail din România, acestea ar fi putut ajunge la aproximativ 600 milioane de euro, pe baza informaţiilor CBRE“, a declarat Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction, Retail, CBRE.

    Pentru a încetini declinul proprietarii mallurilor şi chiriaşii speră ca centrele să fie încadrate în al doilea calup de deschideri, după ce din data de 15 mai vor fi deschise magazine cu acces din exterior.

    A doua etapă ar putea fi cea a restaurantelor şi teraselor începând cu data de 1 iunie, iar restul magazinelor din 15 iunie.

    „Depinde foarte mult de cum va evolua numărul îmbolnăvirilor de la o etapă de deschidere la alta. Deja în majoritatea celorlalte ţări europene mallurile au fost deschise, astfel încât este posibil şi la noi acest lucru, cu măsuri stricte de igienă, pregătite deja de proprietari şi retaileri“, a spus Carmen Ravon.

    Având însă în vedere scăderea econo­mică, numărul celor în şomaj sau şomaj tehnic şi scăderea economică, şi consumul va avea de suferit şi implicit şi încasările retailerilor.

    „Cel mai probabil vom vedea o ajustare a chiriilor, cel puţin până la sfârşitul anului. Ca în orice sector de business, există şi în cadrul retailului industrii care sunt mai afectate (HoReCa, agenţiile de turism) şi unele poate mai puţin afectate (de exemplu, zona de cumpărături de necesitate), astfel încât este nevoie de o analiză punctuală pentru fiecare chiriaş“, a subliniat consultantul CBRE.

    Cel mai mare impact asupra vânzărilor îl va avea însă perioada imediat după deschidere, când există şansa ca cei care şi-au dorit să iasă la cumpărături şi nu au putut să cumpere mai mult decât ar fi cumpărat în mod obişnuit, însă problema o reprezintă acum puterea de cumpărare.

    „Există potenţial de relansare a vânzărilor cu aşa numitul trend „revenge buying” – după ce două-trei luni de zile nu am putut să ne satisfacem dorinţele, ci cel mult nevoile. De asemenea, vom avea în magazine colecţiile de primăvară – vară care vor intra probabil direct în perioada de reduceri, ceea ce va impulsiona încă o dată dorinţa de shopping.Pe de altă parte, există două alte obstacole: puterea de cumpărare, prin numărul ridicat de şomeri şi de persoane care şi-au pierdut total sau parţial veniturile, a scăzut şi poate limita apetitul consumatorilor pentru cumpărături.  În plus, vor exista o serie de măsuri de prevenţie, de asigurare a sănătăţii, care sunt extrem de utile, însă acestea nu contribuie la o experienţă de shopping plăcută“, a declarat Carmen Ravon.

    Retailul online s-a dezvoltat major în ultimii şase ani, atingând la finalului trecut valoarea de 4,3 miliarde de euro, de patru ori mai mare faţă de 2014 şi în creştere cu aproape 20% faţă de anul 2018. Situaţia impusă de pandemia COVID-19 a contribuit la dezvoltarea comerţului online după ce magazinele non-esenţiale au fost închise, în timp ce angajaţii au fost nevoiţi să lucreze de acasă iar copiii să înveţe la distanţă. Magazinele de electro-IT au rămas deschise pe toată perioada stării de urgenţă şi au înregistrat vânzări în creştere atât în magazinele fizice, cât mai ales în sectorul online.

    „Am observat în online o creştere a vânzărilor, însă în special pentru jucătorii pur e-commerce, care aveau platformele pregătite pentru a deservi consumatorul (logistic, marketing, customer service), precum şi antreprenori, businessuri mici care s-au adaptat foarte repede la schimbările din piaţă (de exemplu, food truck-urile care au  mers în zonele rezidenţiale aglomerate sau cei care au identificat o nevoie a părinţilor de a face proiecte educative cu copii lor acasă şi multe alte exemple).  Vânzările de electronice şi electrocasnice au crescut, de asemenea, în perioada imediat următoare lockdown-ului. Sectorul e-commerce nu a mers la fel de bine pentru operatorii de fashion, unde este vizibilă legătura puternică dintre online şi magazinele fizice“, a explicat Carmen Ravon.

    În ceea ce priveşte evoluţia comerţului online, CBRE se aşteaptă la noi creşteri, pe de o parte pentru că rata de penetrare a internetului continuă să crească, în acest an urmând să fie depăşit pragul de 70%,  iar pe de altă parte pentru că aproape 25% din populaţia României este formată din generaţiile Y şi Z, tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, pasionaţi de tehnologiei şi care preferă cumpărăturile online.

  • Cine mai angajează muncitori asiatici în timp de pandemie de COVID-19? În această perioadă a scăzut cererea pentru HoReCa şi segmentul industrial, dar a revenit pentru agricultură, fabrici, service-uri auto şi construcţii

    „Am observat de la începutul decretării stării de urgenţă o cerere scăzută a plasării forţei de muncă din Asia, însă în acest moment semnalele primite din piaţă sunt unele pozitive, care deja confirmă o revenire a volumului de cereri.“

    Până ca România să se confrunte cu pandemia de COVID-19, lipsa forţei de muncă de pe piaţa locală îi împingea pe antreprenorii locali să apeleze la muncitori asiatici. În prezent, când multe companii şi-au încheiat activitatea, iar numărul contractelor încetate, adică angajaţii care nu se mai întorc la muncă după încetarea stării de urgenţă, a ajuns la peste 325.000, cine mai apelează la muncitorii asiatici?

    „Dacă în prima lună (a stării de urgenţă – n. red.) cererea a scăzut notabil, de la jumătatea lunii aprilie am observat o creştere a interesului faţă de importul forţei de muncă din Asia. În aproape toate domeniile putem identifica cereri pentru personalul asiatic. Dacă în perioada aceasta a scăzut în principal cererea pe forţă de muncă pentru segmentul HoReCa şi cel industrial, solicitările au revenit pentru do­menii cum ar fi agricultura şi zootehnia, producţia din fabrici, service-uri auto, construcţii, am primit solicitări inclusiv pentru personal din zona SPA şi a saloanelor de înfru­museţare“, a spus pentru ZF Peisakh Yosef, general manager al agenţiei de plasare a forţei de muncă Work From Asia.

    Agenţia de plasare a forţei de muncă spune că în această perioadă încă procesează actele aferente contractelor semnate în perioada de dinaintea declanşării pandemiei, însă sunt multe aspecte ale activităţii sale care au fost afectate de această criză.

    „Sunt multe aspecte ale activităţii noastre care au fost impactate, pornind de la continuarea activităţii de birou de acasă, până la adaptarea la restricţiile de călătorie în vigoare şi termenele de eliberare a vizelor de muncă de către autorităţile române, mai exact Inspectoratul General pentru Imigrări şi ambasadele României din ţările respective”, a adăugat Peisakh Yosef.

    Cererile pentru muncitori asiatici au scăzut la începutul stării de urgenţă, însă acum volumul de cereri începe să crească.

    „În ceea ce priveşte impactul avut asupra activităţii noastre, am observat încă de la începutul decretării stării de urgenţă o cerere scăzută a plasării forţei de muncă din Asia, însă în acest moment semnalele primite din piaţă sunt unele pozitive care deja confirmă o revenire a volumului de cereri”, explică reprezentantul Work From Asia.  

    Reprezentantul agenţiei de plasare a forţei de muncă spune că, per ansamblu, anul 2020 este compromis.

    „Atât noi, cât şi alti antreprenori suntem de părere că anul 2020 este compromis. Experienţă noastră ne permite să observăm că sezonul de vară va fi sever afectat că o consecinţă a efectelor pandemiei, în special industia HoReCa, aşa că în acest moment, la o prima evaluare, nu credem că există posibilitatea procesării în timp util a actelor şi efectiv a plasării de personal calificat asiatic. Acest scenariu este valabil şi pentru domeniul construcţiilor civile, exceptând segmentul finisajelor interioare, deoarece procesul de recrutare durează 3-4 luni, aşa că aducerea în timp util a personalului din Asia va fi aproape imposibilă”, explică Peisakh Yosef.

    În ceea ce priveşte situaţia muncitorilor asiatici care se aflau în România când a început pandemia, ei au fost fie concediaţi, fie trimişi în şomaj tehnic.

    „Drepturile muncitorilor proveniţi din Asia sunt egale cu cele ale muncitorilor români, însă situaţia lor diferă în funcţie de caz. Sunt unele firme care pur şi simplu i-au concediat, fără un preaviz legal, în timp ce alţi muncitori asiatici se află acum în şomaj tehnic, urmând că soarta lor să fie decisă ulterior când vor putea şti cu exactitate dacă îşi vor relua activitatea şi vor avea un loc de muncă sau urmează să fie pur şi simplu disponibilizaţi”, spune Peisakh Yosef.

    Work From Asia este o agenţie de plasare a forţei de muncă, parte integrantă a companiei Isrom Group. Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi pentru domenii precum: construcţii, agricultură şi zootehnie, confecţiile textile şi HoReCa.

    România a atras în prima jumătate anului 2019 peste 11.000 de cetăţeni din afara spaţiului european, care au venit în România să lucreze. Cei mai mulţi au venit din Vietnam (peste 2.000), dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În 2018, numărul de avize de muncă eliberate de IGI a fost de puţin sub 11.000.  

    Pentru anul 2020 s-a fost stabilit un contingent de 30.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţă forţei de muncă din România, care este similar celui din anul 2019, când contingentul iniţial de 20.000 de lucrători a fost suplimentat cu 10.000.

  • Pandemia de coronavirus ar fi aruncat în şomaj 80 de milioane de chinezi, de trei ori mai mult decât cifrele furnizate de autorităţile de la Beijing

    Pandemia a stârnit haos timp de câteva săptămâni pe teritoriul Chinei, provocând daune tot mai grave asupra celei de-a doua economii a lumii, scrie CNN.

    Numărul real al celor care şi-au pierdut locul de muncă este greu de estimat. Datele furnizare de Beijing sunt cunoscute ca fiind opace, iar rata oficială a şomajului – care ia în calcul doar zonele urbane – abia a crescut de la 4% la 5% în ultimii ani.

    Însă chiar şi cifrele oficiale au început să înregistreze creşteri. Rata şomajului atingea 5,9% în luna martie, după ce cu o lună înainte ajungea la 6,2%. Procentul actual implică faptul că 27 de milioane de oameni nu au loc de muncă, potrivit unor calcule CNN Business folosite cu ajutorul datelor furnizate de guvernul chinez.

    „Rata şomajului din China ar putea fi drastic subevaluată. Este neobişnuit să raporteze datele proaste. Având în vedere faptul că guvernul schimbă frecvent cifrele, situaţia reală ar putea fi mult mai rea”, a declarat Willy Lam, profesor adjunct al Centrului Chinez de Studii din cadrul Universităţii din Hong Kong.

    Data oferite de autorităţile de la Beijing nu includ oamenii din comunităţile rurale, un număr mare din cei 290 de milioane de muncitori care lucrează peste hotare în sectorul construcţiilor şi alte activităţi prost plătite. Dacă muncitorii din afara ţării ar fi incluşi în calcule, aproximativ 80 de milioane de oameni ar fi putut fi şomeri până la sfârşitul lunii martie, potrivit unui articol publicat luna trecută de Zhang Bin, economist în cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, un think tank deţinut de guvern.

    Alţi experţi spun că numărul de 80 de milioane de şomeri ar fi mult mai aproape de realitate, ceea ce ar însemna că 10% dintre cetăţenii care ar trebui fi angajaţi nu au în prezent loc de muncă, potrivit economiştilor din cadrul Société Générale.

    Creşterea economică din China era deja la cel mai prost nivel din ultimele trei decenii înainte de izbucnirea pandemiei care a aruncat ţara către cea mai mare contracţie din 1976 încoace.

     

  • Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia

    O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.

    „Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
    Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
    A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
    În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
    Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
    Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
    „Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din  Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
    În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
    Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
    Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 – 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”. 
    Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%. 
    „Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
    Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
    În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 – 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 – 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.

  • Organizaţia Internaţională a Muncii: Jumătate din forţa de muncă la nivel global – 1,6 miliarde de oameni – este ameninţată de COVID-19

    Jumătate din forţa de muncă la nivel mondial – aproximativ 1,6 miliarde de oameni –a fost afectată de pandemia de coronavirus, arată un raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), citat de Forbes.

    OIM este o instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite care are ca scop promovarea justiţiei sociale şi a drepturilor recunoscute la nivel internaţional ale persoanelor din câmpul muncii.

    Datele înregistrate de OIM scot în evidenţă „efectul devastator asupra muncitorilor din sectorul informal al economiei (activităţi economice legale, dar ascunse intenţionat autorităţilor) şi milioanelor de întreprinderi la nivel mondial”.

    Extinderea măsurilor de distanţare din marile economii ale lumii implică faptul că numărul de ore din al doilea trimestru al anului va fi „mult mai grav afectat decât era estimat iniţial”.

    Numărul de ore lucrate va înregistra o scădere de 10,5%, procent raportat la 305 milioane de joburi full-time, fapt ce poate rezulta într-o săptămâna de lucru de 48 de ore.

    „Drept rezultat la criza financiară creată de pandemie, circa 1,6 miliarde de muncitori informali (reprezentând cea mai vulnerabilă parte din piaţa forţei de muncă), adică aproape jumătate din cei 3,3 miliarde de muncitori la nivel global, au suferit pagube în ceea ce priveşte capacitatea de a-şi câştiga existenţa”.

    Doar prima lună a crizei a distrus aproximativ 60% din veniturile muncitorilor informali de pe întreg teritoriul planetei.

    „Pentru milioane de muncitori, lipsa veniturilor înseamnă lipsa mâncării, a siguranţei şi a viitorului”, a declarat Guy Ryder, director general al OIM.

    „Fără surse alternative de venit, aceşti muncitori şi familiile lor nu vor avea mijloace prin care să supravieţuiască”, spune OIM, adăugând că guvernele trebuie să facă tot ce este posibil pentru a susţine populaţiile vulnerabile.

     

  • Şi bogaţii plâng câteodată. Un lanţ de magazine pentru bogaţi inchide 43 de unităţi şi lasă fără loc de muncă 14.000 de oameni

    Neiman Marcus, un retailer din SUA împovărat de datorii şi lovit puternic de pandemia coronavirusul, şi-a cerut insolvenţa joi, într-un deal prin care ar da pe tavă business-ul creditorilor, scrie CNBC.

    Retailerul de lux avea probleme încă dinainte de pandemie, iar criza nu a făcut decât să îi agraveze situaţia, forţând mâna managerilor să închidă cele 43 de magazine şi să ceară şomaj tehnic pentru 14.000 de angajaţi. 

    Neiman Marcus este al doilea mare retailer american care cere insolvenţa de când a început pandemia, după J. Crew, dar analiştii se aşteaptă ca şi alţi giganţi să li se alăture.

    Spre exemplu, retailerul J.C.Penney de asemenea a început să facă primii paşi spre insolvenţă. 

    Pe lângă problema evidentă a închiderii magazinelor şi a măsurilor de izolare, retailerii se confruntă şi cu o schimbare majoră a obiceiurilor de consum, clienţii îndreptându-se tot mai mult spre digital şi cumpărături online. 

    ”Asemenea multor altor business-uri, ne confruntăm cu probleme fără precedent cauzate de pandemia COVID-19, care a generat o presiune greu de suportat asupra business-urilor noastre”, a spus Geoffroy van Raemdonck, CEO al Neiman Marcus. 

    Retailerul a reuşit să obţină 675 de milioane de dolari de la creditori pentru a-şi finanţa operaţiunile în perioada insolvenţei. Aceeaşi creditori de asemenea au promis un pachet de 750 de milioane de dolari prin care ar urma să refinanţeze împrumutul şi să ofere lichiditate adiţională business-ului, odată ce procedurile de insolvenţăţ sunt depăşite. Investitorii se aşteaptă ca în toamnă procedurile să fie finalizate, moment în care creditorii vor deveni acţionari majoritari. 

  • Pandemia, văzută prin mai multe lentile

    Miniseria este cel de-al treilea spin-off al documentarelor Explained, care au avut premiera pe 23 mai 2018 (de atunci au mai apărut un sezon, în toamna anului trecut, precum şi alte două spin-offuri). Episoadele au o durată care variază între 14 şi 26 de minute şi analizează de obicei câte un subiect diferit – chiar şi cel mai uşor de plictisit public este uşor de „agăţat” datorită duratei scurte, dar şi a modului de prezentare a informaţiilor. De asemenea, fiecare episod este povestit de un narator diferit.
    În noiembrie anul trecut, Netflix a lansat un episod al docuseriei Explained în care erau detaliate eforturile făcute de specialişti pentru a preveni răspândirea unei pandemii globale. Până la mijlocul lunii martie, în timp ce echipa care realizează Explained era în căutare de idei pentru cel-al treilea sezon, Netflix a venit către producători cu solicitarea de a analiza în documentar ce se întâmplă cu coronavirusul, potrivit presei internaţionale. Astfel s-a născut această miniserie, al cărei prim episod a fost lansat recent, iar alte două sunt planificate pentru vara aceasta.  Potrivit presei internaţionale, producătorul Vox Media plănuia să aloce 10 săptămâni pentru realizarea fiecăruia dintre episoadele noului sezon. Dar au decis să producă primul episod în două săptămâni şi jumătate, iar toată echipa a lucrat în regim remote.
    Episodul pune în context istoric, alături de alte pandemii globale, pandemia de COVID-19. De asemenea, include avertizările  experţilor, printre care ale preşedintelui alianţei din domeniul cercetării în sănătate EcoHealth Alliance, Peter Daszak, ale jurnalistului Maryn McKenna, dar şi pe cele ale lui Bill Gates, care are un rol activ în lupta împotriva epidemiei în prezent.
    În episod sunt analizate şi câteva dintre posibilele motive pentru care s-a ajuns aici – defrişările, de pildă, care au adus mai aproape de oameni animalele sălbatice, cât şi pieţele de animale vii sau chiar şi fermele unde se cresc animale în condiţii improprii.
    Finalul oferă speranţa că  vom învinge acest virus, la fel cum s-a întâmplat cu celelalte boli cu care s-a luptat omenirea.
    Dincolo de subiectul abordat si de modul în care a fost realizat documentarul, unul dintre lucrurile interesante la acest episod este că multe dintre interviuri au fost făcute înainte de izbucnirea epidemiei de coronavirus. Cele mai multe dintre declaraţiile celor citaţi anticipează momentul prin care trecem acum – motiv pentru care nu putem să nu ne întrebăm – de ce nu a construit nimeni o strategie? Jurnalistul citat în material oferă chiar răspunsul încă din primul episod al acestui sezon: „Este nevoie de curaj ca liderii politici să îşi asume alocarea de mai mulţi bani pentru sănătate înainte de izbucnirea unei situaţii de criză”. Iar Bill Gates întreabă şi el retoric: „Dacă se cheltuie atât de mulţi bani în scopul pregătirii pentru un război, de ce nu se alocă la fel de multe fonduri şi în scopul luptei împotriva unei pandemii?”.


    Coronavirus, explained
    Distribuţie: Netflix
    Narator: J. K. Simmons  
    Data lansării: 26 aprilie
    Durată: 26 minute
    Producător: Vox Media