BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Bursa aprinde din nou sperantele investitorilor

    Blue-chips-urile au condus revenirea pietei, actiunile Petrom castigand aproape 25% in ultima sapt amana, in timp ce SIF-urile au crescut in medie cu 15% in aceeasi perioada. Brokerii spun ca aceasta revenire rapida, dupa depasirea minimelor din octombrie 2008, arata ca piata a atins un nivel la care putini investitori mai sunt dispusi sa vanda si ca presiunea la vanzare s-a redus, dar nu vorbesc inca de o revenire, in conditiile in care lichiditatea din piata ramane scazuta, iar cumparatorii sunt totusi putini. Piata a mai avut reveniri asemanatoare, de cateva zile, in octombrie si decembrie 2008, insa de fiecare data a revenit pe scadere. Partea pozitiva este insa ca incepe sa se contureze un minim.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici cine pierde din scaderea Bursei
     

  • Cum au ajuns brokerii imobiliari sa castige 1 mil. euro pe an in Romania

    Horatiu Florescu, directorul departamentului de birouri si vicepresedinte al Colliers International, a primit intr-una din ultimele seri ale lui ianuarie un e-mail pe care il astepta de mai multe saptamani. Era de la Douglas Frye, CEO al Colliers, iar la CC figurau Chris McLernon, prese¬dintele companiei pentru America Latina si Europa Centrala si de Est, si Bogdan Georgescu, managing partner al companiei in Romania. Subiectul: rezultatele individuale ale angajatilor Colliers pe plan mondial si felicitari adresate lui Horatiu Florescu pentru pastrarea si in 2008 a titlului castigat cu un an in urma – acela de cel mai bun broker mondial din cadrul agentiei, prezenta in 61 de tari.
    “Veniturile de anul trecut au fost putin mai mici decat in 2007”, spune Horatiu Florescu, referindu-se la cele sapte milioane de euro pe care le-a adus pentru Colliers International in 2007. Practic, Florescu, considerat cel mai bun broker de inchirieri de spatii de birouri de pe plan local, a adus anul trecut peste o treime din cifra de afaceri a companiei, care s-a ridicat la 17,6 milioane de euro. “2008 a fost cel mai greu an din cariera mea. Cand esti un broker bun, munca te acapareaza, dormi putin (…). Si in cazul meu, veniturile nu vin din tranzactii mari si putine, ca in cazul celor care activeaza pe piata de capital, ci din tranzactii mici si multe”, spune brokerul, facand trimitere la cel care a fost numarul 1 in reteaua Colliers in ceea ce priveste veniturile aduse companiei, pentru o perioada lunga de timp, pana in 2007, cand Horatiu Florescu a ajuns sa ocupe pentru prima oara aceasta pozitie.

    Omul cu tranzactiile putine si mari ca valoare este Avtar T. Bains, vicepresedinte al Colliers International Vancouver, care a iesit numarul unu in cadrul retelei timp de peste 15 ani. Florescu povesteste, cu o urma de invidie parca, cum “concurentul” sau are o echipa de peste 20 de persoane si ca “sta in Vancouver, unde are un stil de viata extraordinar – iese din oras, ia avionul si merge la o intrunire; lucreaza pe o piata foarte dezvoltata. Eu lucrez intr-o altfel de piata, aflata la inceput”. La asa ceva raporteaza Florescu si ceea ce considera realizarea sa cea mare, faptul ca a adus firmei venituri de milioane de euro intr-o piata care se rezuma in total la circa un milion de metri patrati de spatii de birouri clasa A, cat are Bucurestiul, potrivit datelor Colliers International – nivel net inferior celui din alte capitale din regiune.

    Trebuie insa mentionat ca datele principalelor companii de consultanta privind stocul de spatii de birouri existent in Capitala difera, mai ales din pricina diferentelor dintre criteriile de definire a claselor de cladiri. In plus, companiile nu fac publice datele privind toate tranzactiile incheiate pe acest segment, multe contracte avand termeni de confidentialitate.

    Spre exemplu, Horatiu Florescu spune ca a semnat anul trecut 36 de tranzactii, insumand o suprafata totala de 105.000 de metri patrati. Aceasta ar insemna o cota de piata de peste 50%, potrivit datelor Colliers, in timp ce au fost facute publice doar tranzactii care totalizeaza circa jumatate din aceasta suprafata. Numarul mare de tranzactii incheiate nu este singurul factor care duce la valoarea ridicata a veniturilor aduse Colliers de Florescu. Potrivit infor¬matiilor din piata, comisionul unei companii de consultanta la inchirierea unei suprafete de birouri se ridica la chiria pe o luna – o luna si jumatate a acelui spatiu; acest comision urca insa spre o valoare dubla in cazul brokerilor foarte buni. Aceasta ar duce, calculat la o chirie medie de 18 euro pe metrul patrat si la suprafata tranzactionata de broker, la o valoare totala de aproape sase milioane de euro, venituri atrase pentru companie. Informatiile privind valoarea contractelor semnate, castigurile companiilor de consultanta sau chiar ale brokerilor care intermediaza aceste tranzactii sunt greu, daca nu imposibil de aflat. Contractele unor companii care inchiriaza suprafete mari, precum Vodafone, care a luat aproape 8.000 de metri patrati in Charles de Gaulle Plaza, sau ING Bank, care a inchiriat 9.400 mp in S-Park, depasesc cel mai probabil doua milioane de euro – valoarea chiriei anuale – din care un anumit procent, chiar daca redus, revine companiilor de consultanta.

    Bilantul lui Horatiu Florescu scoate in evidenta o categorie de beneficiari ai boom-ului imobiliar local din ultimii ani relativ eclipsata de eternele discutii despre conditia agentului imobiliar obisnuit, prezentat deseori ca un ins fara scrupule si uneori fara multa scoala, care incearca sa castige fara efort de pe urma cererii mari de servicii de intermediere pe aceasta piata. Este vorba despre consultantii si brokerii imobiliari de top, persoane care si-au pus amprenta asupra real estate-ului din Romania prin tranzactiile intermediate – fie ca a fost vorba de vanzarea unor mall-uri sau a unor cladiri de birouri, de contracte de inchiriere pentru astfel de spatii ori de consultanta oferita investitorilor care au dezvoltat proiecte imobiliare.

    Acesti brokeri si consultanti activeaza in unele cazuri pe piata si de peste zece ani si au ajuns sa conduca departamente sau companii imobiliare de consultanta din topul primelor cinci, alcatuit integral din firme cu actionariat majoritar sau total strain. In unele situatii, inclusiv in cea a lui Horatiu Florescu, avem de-a face cu oameni care aduc o cota semnificativa din afacerile companiilor de consultanta imobiliara in care activeaza. Iar castigurile pe care afacerile imobiliare le-au adus in ultimii ani s-au reflectat in veniturile personale ale celor mai buni consultanti si brokeri, unii dintre ei ajungand sa castige peste un milion de euro doar din pachetul salarial. “E motivant sa ai in echipa pe cineva ca Horatiu Florescu. Este un broker foarte foarte bun, si cand ai unul ca acesta, merita o atentie deosebita”, spune Bogdan Georgescu, la randul sau unul dintre consultantii imobiliari de top, insa pe segmentul tranzactiilor. “Atentia” despre care vorbeste managing partnerul Colliers se traduce prin pachetul salarial pe care un broker imobiliar il primeste si care contine in general un comision din veniturile aduse in companie, comision a carui valoare medie pe piata este de 30%.

     

    Cititi in continuare ce crede consultantul George Butunoiu despre faptul ca sunt persoane care castiga mai mult decat directorii din aceleasi companii si este un sistem normal

     

    Aflati care sunt cei mai mari consultanti imobiliari

     

    Comentati opinia consultatului Ulrik Rasmunsen, care sustine ca exista directori cu diplome luate la Harvard, care conduc companii cu mii de angajati, dar care nu castiga cat multi dintre brokerii din piata imobiliara

     

    Cititi mai multe despre cele mai mari tranzactii cu spatii de birouri

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Cum a vandut BRD catre Carrefour

     

    Olivier Marteau a inceput sa lucreze in Romania in 2005, oferind consultanta pentru diferite proiecte imobiliare. Si-a dat seama de atunci ca piata de aici este foarte diferita de cea din Franta, in termeni de caracteristici ale proiectelor, in special ale celor rezidentiale: amplasari nefericite, suprafete mari, preturi care tinteau doar un segment restrans de potentiali clienti. Opinia si-a pastrat-o si dupa vara lui 2007, cand a fost numit la conducerea Sogeprom Romania, compania de dezvoltari imobiliare a grupului francez bancar Société Générale.
     
    Dupa mai mult de un an, la jumatatea lunii decembrie 2008, Sogeprom a initiat primul proiect local, pe care l-a si vandut intr-o tranzactie de tip forward purchase (vanzare la termen, prin care cumparatorul se angajeaza sa preia cladirea dupa finalizarea ei) – singura tranzactie din ultimele luni din sfera investitiilor imobiliare. Cumparatorul este Carrefour Property, divizia de dezvoltare imobiliara si de administrare a centrelor comerciale in care Carrefour isi desfasoara activitatea. Potrivit unor surse din piata, valoarea tranzactiei a fost de putin peste 40 de milioane de euro, proiectul fiind un centru comercial in Bacau, a carui constructie va incepe in perioada urmatoare. Centrul va include un hipermarket Carrefour si o galerie comerciala cu aproximativ 75 de magazine, data estimata a finalizarii fiind primul trimestru din 2010.
     
    Terenul a fost achizitionat de catre Sogeprom in luna iulie a anului trecut, impreuna cu alta companie franceza, dezvoltarea centrului comercial urmand sa revina doar diviziei imobiliare a Société Générale. Marteau nu a dorit sa precizeze randamentul investitiei (yield), precizand ca acesta este bun pentru actualele conditii din piata. Potrivit ultimului studiu realizat la nivel european de CB Richard Ellis, randa­mentele in segmentul de spatii comerciale au crescut in ultimul an cu doua procente, pana la 8,5% – ceea ce se transpune printr-o scadere a potentialelor preturi pe care un vanzator al unui activ imobiliar le-ar putea obtine.
     
    “Strategia noastra este sa cumparam un teren numai dupa ce sunt obtinute toate autorizatiile si numai daca suntem siguri ca vom vinde proiectul”, spune Olivier Marteau, pentru a justifica perioada relativ indelungata pana la momentul inceperii primului proiect. Relativ indelungata e cel putin daca o raportam la proiectele incepute de companiile detinute de alte mari grupuri bancare europene, precum Raiffeisen Evolution, Sparkassen Immobilien, divizia Erste Bank sau Premiumred si Europolis, ambele membre ale grupului Volksbank.
     
    Tranzactia este singura dintr-o perioada de seceta pentru segmentul de investitii al pietei imobiliare autohtone, ca urmare a crizei financiare, Marteau recunoscand ca parafarea contractului ar fi fost imposibila daca nu ar fi fost vorba de doua companii franceze. “Aceasta tranzactie nu ar fi fost posibila daca nu ar fi existat relatii foarte bune la nivel inalt, de top management, intre cele doua companii. Putem spune ca este o afacere franceza.”
     
    Afacerea in cauza marcheaza si inceperea activitatii in Romania a Carrefour Property. Deocamdata, reprezentantii Carrefour nu au dorit sa ofere informatii privind strategia locala a companiei pe termen mediu. Retailerul francez detine in Romania 21 de hipermarketuri, fiind lider din acest punct de vedere, cu unul mai mult decat concurentul Real. O parte dintre spatiile comerciale in care Carrefour functioneaza sunt detinute de companie, precum cel din Era Shopping Park Iasi, in timp ce alte spatii, precum cele din cadrul celor doua centre Armonia din Arad si Braila, sunt inchiriate. Revenind la vanzator, managerul Sogeprom spune ca nu regreta ca francezii au pornit doar un proiect intr-un an si jumatate, in timp ce alti dezvoltatori au anuntat proiecte de sute de milioane de euro: “Acum un an poate as fi zis da, ca am venit prea tarziu, dar acum, cand s-a prabusit piata, s-a dovedit ca ne-am dezvoltat corect. Poate nu am castigat bani inainte, dar macar nici nu i-am pierdut”. Reprezentantul companiei franceze, care dezvolta atat spatii comerciale si de birouri, cat si proiecte rezidentiale, considera totusi ca piata autohtona ofera oportunitati pe termen lung, cu conditia ca noile proiecte sa se adapteze specificului local. “Nu vom dezvolta proiecte la 2.000 de euro pe metrul patrat, cu doua camere la 100 de metri patrati”, spune el, oferind ca exemplu un apartament tipic francez, compus din trei camere si cu o suprafata de 70 de metri patrati.
     
    Perspectiva pe termen lung este de altfel mentionata de majoritatea reprezentantilor diviziilor de dezvoltare imobiliara din cadrul grupurilor bancare, chiar daca unele companii ar putea amana unele investitii anuntate, ca rezultat al conditiilor actuale nefavorabile. Spre exemplu, Monica Barcutean, managing partner al Raiffeisen Evolution, declara recent ca decizia privind inceperea unui proiect rezidential in Balotesti, care ar trebui sa includa aproximativ 170 de locuinte, va fi luata in lunile urmatoare, in functie de contextul pietei. Raiffeisen Evolution dezvolta deja un proiect de spatii de birouri si comerciale, Floreasca City, care ar urma sa necesite investitii de circa 250 de milioane de euro. Compania a cumparat si un teren de la Petrom, in cadrul celei mai mari tranzactii cu terenuri – 90 de milioane de euro pentru un teren cu o suprafata de 10 hectare.
     
    Diviziile de investitii imobiliare sau fondurile membre ale unui grup bancar european se numara printre cei mai activi investitori in imobiliarele din tara. Valoarea investitiilor in proiectele Raiffeisen Evolution ar urma sa se ridice la circa un miliard de euro, potrivit unor estimari realizate anul trecut, in timp ce Sparkassen Immobilien a anuntat planuri pe termen lung in valoare de jumatate de miliard. In tot acest context, managerul Sogeprom spune ca principalul obiectiv al dezvoltatorului in acest moment este constructia centrului de la Bacau. “In mod normal, in 2009 vom mai incepe macar un proiect, dar acesta nu este un obiectiv in sine.”
     

     

  • Organizatorii tiMOn: Doua fonduri s-au arat interesate de achizitia a 800 de apartamente

    "Faptul ca doua fonduri de investitii sunt interesate, in urma evenimentului din septembrie, de achizi]ia a peste 800 de apartamente noi in Bucure[ti demonstreaza ca Romania este in continuare o piata atractiva pentru industria imobiliara", a declarat directorul tiMOn, Vlad Vlasceanu, facand referire la editia targului care a avut loc in luna septembrie.

     

    Potrivit datelor comunicate de catre o parte dintre expozanti catre organizatorii targului, numarul de apartamente vandute pe proiect a fost in medie de cateva unitati pe toata perioada targului. Astfel, printre altele au fost vandute patru apartamente in cadrul ansamblului Primavara Lujerului, sapte apartamente in cadrul Lotus Cismigiu, doua in cadrul Regal Residence, doua vile vandute in cadrul proiectului L&C Real Estate, sase apartamente s-au vandut din cadrul Obor Towers si trei in cadrul Olympus Residence.

     

    Potrivit organizatorilor, principalul punct de atractie a editiei tiMOn care va avea loc in aceasta luna, in perioada 16 –19 octombrie, va fi reprezentat de punerea in vanzare a circa 1.000 de apartamente, aflate in ultimele faze de constructie, aceste apartamente fiind detinute de catre un investitor – Topo Capital.

     

    Cititi mai multe despre piata rezidentiala locala si despre rolul investitorilor in afacerile dezvoltatorilor imobiliari in cea de a treia editie a suplimentului BUSINESS Magazin, Ansambluri Rezidentiale, care va aparea pe piata pe 22 octombrie.
     

  • Apartamente la bucata








    “De ce sa am un ansamblu rezidential gol? Vreau sa am viata in el”, spune Federico Carapuig, director de marketing si de vanzari in cadrul Ibiza House. Seful local al dezvoltatorului spaniol foloseste acest prim argument pentru a explica politica de vanzari a companiei, care exclude tranzactiile incheiate cu fondurile de investitii. Dezvoltatorul construieste in acest moment Ibiza Sol, un ansamblu rezidential cu 304 apartamente in zona Pipera–Tunari de langa Bucuresti, ce a avut nevoie de investitii de 60 mil. euro.




     

    Vanzarile au inceput in urma cu un an si opt luni, dezvoltatorul incheind pana in acest moment circa 150 de tranzactii, deci jumatate din ansamblu. Perioada indelungata in care au fost vandute apartamentele ar putea fi considerata un insucces comparativ cu alte ansambluri rezidentiale ce s-au vandut in proportii mai semnificate doar in primele luni de la lansare, insa Federico Carapuig se arata mirat de o astfel de catalogare. “Succes? Succes inseamna sa castigi bani, nu sa vinzi cat mai repede”, spune managerul Ibiza, adaugand ca investitia si dobanzile datorate de dezvoltator bancilor pentru finantarea obtinuta vor fi acoperite in momentul cand se va ajunge ca 60% din ansamblu sa fie vandut – un prag care acum e aproape.

     

    Dezvoltatorul va putea trece pe profit dupa atingerea acestui nivel, vanzarea integrala a ansamblului fiind prevazuta in planul initial de business sa se faca pana la finalul lui 2010, termen ce il face pe Carapuig sa priveasca situatia cu relaxare. “Chiar daca la finalizarea constructiilor, in aceasta toamna, vom avea doar doua treimi din apartamente locuite, nu vad o problema in asta. Posibilii clienti pot sa vina si sa vada ceea ce cumpara si sa se mute in ziua imediat urmatoare, daca doresc”, continua managerul dezvoltatorului.

     

    In plus, Carapuig considera ca vanzarea catre un fond de investitii are dezavantajul ca respectivul fond va concura dezvoltatorul atunci cand acesta din urma va scoate la vanzare locuinte dintr-o faza ulterioara celei in care a cumparat investitorul. Mai exact, vor fi scoase la vanzare apartamente din acelasi proiect, dintre care cele ale investitorului vor fi deja finalizate. Modelul de business care exclude vanzarea unei parti dintr-un ansamblu rezidential catre un investitor este rar intalnit in Romania, dupa cum spun reprezentantii companiei de consultanta imobiliara Colliers International. “Investitorii ajuta mult ca un proiect sa mearga bine. Prezenta lor poate deveni un dezavantaj daca procentul de apartamente cumparat de catre investitori ajunge la 70-80%”, considera Atena Tiplic, project manager in cadrul Colliers.

     

    Din datele companiei, aproape jumatate din cele aproximativ 7.000 de apartamente noi vandute anul trecut au fost cumparate de investitori; de altfel, consultantii nu au recomandat un model care sa excluda vanzarea catre un investitor. QLD spre exemplu, dezvoltator care construieste Green Lake, proiect aflat in portofoliul Colliers, a vandut aproximativ 30-40% din apartamentele incluse in primele doua faze catre investitori. Nick Stathakis, CEO al dezvoltatorului, considera ca acest procent este bun si apreciaza ca investitorii nu-l vor concura in ceea ce priveste vanzarea fazelor urmatoare, deoarece apartamentele din primele faze sunt destinate cumparatorilor cu venituri ridicate, in timp ce urmatoarele tintesc persoanele cu venituri medii.

     

    Revenind la politica de vanzari practicata de Ibiza House, e de notat ca Hercesa, un alt dezvoltator spaniol prezent in Romania, are un model de vanzari asemanator, care desi nu exclude investitorii, tinteste in principal “consumatorii finali”, dupa cum ii numeste Alejandro Solano, directorul general al filialei romanesti. “Nu am considerat niciodata ca vom obtine un profit mai mic daca vom vinde catre utilizatorii finali.”, sustine Solano. Hercesa dezvolta un proiect rezidential pe locul fostei fabrici de paine Titan, care va avea 1.400 de apartamente si va fi terminat in 2010. Pana in acest moment au fost scoase la vanzare primele patru blocuri, insumand 572 de apartamente, dintre care 75% au fost vandute. “Potrivit planurilor si estimarilor bazate pe primele luni de vanzari, vom vinde tot proiectul pana in 2011”, mai spune Solano.

     

    La fel ca si Carapuig, Alejandro Solano spune ca nu a intampinat probleme in obtinerea finantarii, cel mai important factor fiind legat de existenta unui anumit volum de vanzari initiale. Solano spune totusi ca pentru a intruni noile cerinte ale bancilor, care au devenit mult mai restrictive in acordarea finantarilor, Hercesa a introdus printre variantele de plata si una in care cumparatorul poate plati avansul de 25% din valoarea locuintei in rate lunare timp de doi ani, modelul general aplicat fiind acela in care avansul se plateste la momentul semnarii antecontractului.

     

    Managerul Ibiza House spune ca va pastra acest model de business si in privinta viitoarelor proiecte, unul dintre ele urmand sa fie lansat in aceeasi zona unde se afla si Ibiza Sol, unde dezvoltatorul detine 27 de hectare de teren. Proiectul, care urmeaza sa atraga investitii estimate la un miliard de euro, va fi dezvoltat pe o perioada de aproximativ zece ani, urmand sa includa spatii rezidentiale, comerciale si de birouri. “Vom incepe constructiile in 2010; acum am scos la vanzare o parcela de cinci hectare din acest lot, pe care speram sa o vindem in acest an”, spune Federico Carapuig.

     

    Pana sa inceapa dezvoltarea proiectului din zona Pipera-Tunari, Ibiza House va incepe anul viitor constructia unui proiect mixt de spatii de birouri si comerciale, ce va include si un hotel si o zona rezidentiala de mici dimensiuni. Investitia se va ridica la 150 mil. euro, proiectul urmand sa fie amplasat in zona Calea Giulesti – Pasajul Basarab. “Avem o parcela de teren de un hectar pe care vom construi 80.000 de metri patrati. Componenta de birouri va avea 30.000 de metri patrati construiti, iar in ceea ce priveste hotelul suntem in acest moment in curs de realizare a unui studiu – dorim sa facem un hotel pe care sa il vindem la finalizare”, afirma seful local al Ibiza House.




  • Televiziune in stand-by








    Chiar daca investitiile in toate mediile de promovare cresc in continuare anual cu ritmuri in jur de 25-30%, principalul motor de crestere fiind televiziunea, in acest an cifrele n-au mai fost atat de mari precum in anii precedenti, fapt interpretat de agentii drept un indiciu ca piata se indreapta spre o stabilizare.




     

    “Piata de media se stabilizeaza, dupa ce in ultimii patru ani a crescut constant cu 35-40%. Anul 2008 este primul in care ritmul nu va mai fi atat de inalt – dar evolutia pietei va fi in continuare pozitiva, cu o crestere de aproximativ 20-30% fata de anul 2007”, estimeaza Dan Balotescu, managing director la agentia Media Investment.

     

    Fenomenul este remarcat si de Mihai Trandafir, directorul agentiei Universal McCann, care se astepta ca in primul semestru, investitiile in publicitate sa fie cu 35-40% mai mari, desi in cele din urma au fost cu putin sub 30%. “Exista o stagnare a pietei pentru domeniile auto si imobiliar, categorii influentate de cursul valutar, de evolutia dobanzilor la banci. Nu se poate spune acelasi lucru despre produsele de larg consum, dar deja efectele se vad”, spune Trandafir. Primii trei advertiseri, Procter & Gamble, Unilever si L’Oreal, si-au redus
    intr-adevar investitiile in publicitate in primele cinci luni ale acestui an.

     

    Avand in vedere ca unele categorii au stagnat, cresterea pietei a fost data de majorarile de preturi, care au fost in jur de 40%. Programele cele mai scumpe si ale caror preturi au urcat si cel mai mult sunt meciurile de fotbal si emisiunile de divertisment, acestea fiind si cele mai urmarite.

     

    Potrivit datelor agentiei Mediaedge:cia, investitiile nete in televiziune au fost in prima jumatate a acestui an de aproximativ 175 de milioane de euro, adica in jur de 40% din totalul celor 437 de milioane de euro estimate pentru televiziune in 2008.

     

    Din suma evaluata pentru ianuarie-iunie, primii cinci jucatori – CME (Pro TV, Acasa TV, sport.ro, PRO Cinema, MTV si PRO TV International), Intact (Antena 1, 2, si 3 si Euforia TV), Prima TV, posturile publice de televiziune si Realitatea TV au incasat aproximativ 150 de milioane de euro. In aceeasi perioada a anului trecut, piata de televiziune a insemnat in jur de 125 de milioane de euro, dintre care primii cinci jucatori au incasat in jur de 100 mil. euro.

     

    In primul semestru, un rol important in evolutia investitiilor si a audientelor l-a avut Campionatul European de Fotbal, care a majorat bugetul TVR cu circa sapte milioane de euro, potrivit lui Bogdan Prajisteanu, directorul agentiei Mediaedge:cia. Luna trecuta, meciurile de fotbal au facut ca postul public sa se situeze pe locul al doilea dupa Pro TV la toate categoriile de public – national, urban, comercial (persoanele din mediul urban intre 18-49 de ani) – dupa ce, de la inceputul anului, audientele lunare nu au mai reusit sa claseze TVR intre primele trei canale de televiziune. Cele mai urmarite programe de televiziune in 2008 au fost cele trei meciuri ale nationalei la Campionatul European, partida Romania-Olanda fiind privita de 4,3 milioane de oameni.

     

    Cresterea moderata fata de anii anteriori se coreleaza si cu datele de audienta in scadere. “Intreaga masa de audienta a scazut anul trecut cu 10%, iar anul acesta continua aceeasi tendinta. Posturile mari au avut scaderi si mai mari, de 15%, cu o exceptie – Acasa TV”, afirma Prajisteanu. Audienta in crestere a Acasa TV se datoreaza telenovelei “Inima de tigan”, care este pe locul al saselea in topul celor mai urmarite programe in acest an, primele cinci pozitii fiind ocupate de meciurile nationalei si de finala Euro 2008. Conform datelor Mediaedge:cia, audienta Acasa TV a crescut cu aproximativ 29%, in timp ce audienta posturilor de nisa a ramas la fel.

     

    Pe de alta parte, Dan Balotescu spune ca audienta din timpul pauzelor publicitare a fost mai redusa cu 2% pana la 4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca audienta reclamelor a fost mai mica, in timpul pauzelor de publicitate nu s-a mai inregistrat insa de data aceasta fenomenul de supraincarcare, sesizabil in pauzele de publicitate foarte lungi din alte perioade. “Se observa o stagnare. In ultimii doi ani au fost cele mai drastice situatii de incarcare, au fost posturi care din februarie au fost sold-out (tot timpul de antena pentru difuzarea de spoturi a fost cumparat deja, n.r.) si au tinut-o asa tot anul. Insa situatia de acum este semnificativ alta, sunt doar putine posturi in sold-out si nu sunt dintre cele majore”, spune Mihai Trandafir.




  • Pariurile castigatoare la Bursa

    De cateva saptamani, investitorii de pe Bursa sunt tot mai agitati, pe masura ce scenariul unei reveniri a pietei incepe sa prinda contur.

    Multi dintre cei care si-au pastrat calmul in ultimele noua luni de scadere a pietei sunt foarte aproape sa si-l piarda acum, pe masura ce unele dintre companiile listate incep sa li se arate din ce in ce mai atractive si oportunitatile de castig par mai numeroase. In acest paradis al speculatorilor, granita dintre un castig fabulos si pierdere este de doar cateva minute.

    “Dar daca ne uitam la rapiditatea cu care au crescut unele actiuni, deja putem considera ca intram intr-o zona de risc ridicat. Fiecare noua zi in care pretul creste poate fi si ultima, iar intrarea la cumparare se aseamana cu o ruleta ruseasca unde in fiecare zi se mai adauga un cartus in incarcator”, compara Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj Prime Transaction, referindu-se la evolutia actiunilor Azomures si Amonil.

    Sedintele de la Bursa de saptamana trecuta au fost printre cele mai dramatice din ultimul an. Doua noi vedete, Azomures si Amonil, au luat prim-planul, iar outsideri precum Oltchim si Oil Terminal au reusit de asemenea pentru cateva zile sa ia ochii investitorilor cu cresteri substantiale. Pariurile care au adus castiguri unora au adus insa pierderi pentru altii.

    Actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) au reusit cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimele luni, triplandu-si valoarea in doar trei saptamani. Pentru cei care au fost inspirati sa mizeze la inceputul lunii mai pe aceste titluri, castigul a putut ajunge si la 300%, altii, care le-au descoperit mai tarziu, au putut obtine usor un profit de 150%, insa cei care s-au lacomit sa le cumpere la urma au pierdut chiar 20% intr-o zi.

    In primele doua sedinte ale saptamanii trecute, actiunile Azomures au crescut cu cate 15%, ramanand fara vanzatori. Sedinta de miercuri a debutat la fel, pentru ca in doar cinci minute situatia sa se schimbe radical si de la plus 15% sa ajunga sa se tranzactioneze aproape la minus 15%.

    Astfel, cei care au cumparat in deschidere pe maxim au vazut cum actiunile le-au scazut cu 25% pana la finalul sedintei. A doua zi, actiunile producatorului de ingrasaminte chimice au crescut din nou cu 15%, insa cei care si-au marcat pierderea nu au mai prins aceasta revenire.

    “Evolutiile actiunilor Azomures si Amonil, la care putem adauga si Oltchim, arata cateva lucruri interesante. In primul rand faptul ca exista bani in piata, bani care se activeaza imediat ce se intrevad niste posibilitati de castig. In al doilea rand, o trasatura foarte cunoscuta a bursei romanesti, intrarea investitorilor la cumparare numai dupa o crestere semnificativa”, sustine Brendea.

    Practic, saptamana trecuta investitorii cumparau aceleasi actiuni ca si in urma cu trei saptamani, cand cursul titlurilor Azomures a sarit pentru prima data de 0,2 lei. Rezultatele financiare pe primul trimestru erau cunoscute inca de la acea data, iar intre timp nu a fost anuntata nicio stire care sa justifice avansul accelerat al cursului. Dar daca in urma cu trei saptamani, tranzactiile cu actiuni Azomures nu depaseau 200.000 de euro pe zi, miercurea trecuta, s-au transferat actiuni de peste 1,6 milioane de euro.

    “Lumea nu s-a aruncat la cumparare decat dupa cateva sedinte de cresteri maximale si am observat, pentru a nu stiu cata oara, o trecere uluitor de rapida de la frica la lacomie, doua stari opuse si de regula paguboase”, mai spune Brendea.

    In cazul Azomures sau al Amonil cresterile au fost sustinute de rezultatele bune raportate de cele doua companii in primele trei luni ale anului, pe fondul unui avans puternic al pretului ingrasamintelor chimice la nivel international.

    Indicatorii financiari inca atractivi (cele doua companii au cele mai mici PER-uri de la Bursa) le ofera investitorilor care cumpara chiar si dupa o crestere de 200% a pretului, o oarecare siguranta, cum s-a vazut si saptamana trecuta, cand atat Azomures, cat si Amonil au inregistrat joi cresteri de cate 15%, dupa ce scazusera puternic cu o zi inainte.

    Sunt insa si actiuni care au crescut inexplicabil, fara ca sa existe informatii noi sau motive fundamentale de cresteri, pentru ca apoi sa scada la fel, cum e cazul Oltchim, Oil Terminal sau Turbomecanica. Unii investitori s-au lasat amagiti de cresterile puternice ale acestora si au intrat la cumparare, desi Oltchim si Turbomecanica au raportat pierderi in primul trimestru si nimic nu anunta o schimbare semnificativa in situatiile lor financiare pana la sfarsitul semestrului.

  • Bursa a pierdut trei ani in trei luni

    Se vorbeste tot mai mult despre revenire, despre modificarea trendului descendent pe care se afla bursa inca de anul trecut, dar cotatiile continua scaderea intr-un ritm alarmant. Masurile de solutionare a problemelor financiare din SUA au doar efecte temporare, revenirile fiind de scurta durata, iar in cazul Bursei de Valori Bucuresti (BVB), corelarea cu bursele externe pare preponderenta doar pe depreciere. Dupa cum s-a vazut si saptamana trecuta, criza pare sa se adanceasca in loc sa se apropie de final.

    Perioadele de cadere nu sunt o noutate pentru piata de capital. Dupa prima criza din 1998, cand actiunile au pierdut pana la 65% din valoare, au mai fost intervaluri de scaderi accentuate in 2005 si in 2006. Criza din prezent nu o depaseste inca pe cea de acum zece ani. “Nu este prima data cand bursa trece printr-o astfel de perioada si, probabil, nici ultima. Din fericire, acum suntem mai bine pregatiti pentru a traversa mai usor criza”, a declarat Stere Farmache, presedintele BVB, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si BVB in parteneriat cu Schoenherr si Asociatii, Raiffeisen Capital & Investment, STK Emergent si Impact.

    Brokerii intaresc afirmatiile sefului bursei spunand ca acum zece ani foarte putini aveau experienta necesara supravieturii unor probleme atat de grave, cum a fost prabusirea economiei Rusiei, colaps care a antrenat toate statele din zona. “Toate fondurile straine s-au retras atunci de pe bursa, iar increderea nu a fost recastigata decat dupa mai multi ani”, declara Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.

    Cu increderea insa nu stam bine nici acum. Daca in 1998 au fost rusii cei care au provocat reculul, problemele sunt in prezent create de americani. Aversiunea tot mai mare la risc pe care o au fondurile de investitii din cauza pierderilor sectorului financiar american ne afecteaza puternic si pe noi.

    “Cand Rezerva Federala reduce dobanda de referinta atat de mult inseamna ca dificultatile sunt mult mai grave decat par si nici o piata de capital din lume nu va scapa neinfluentata”, spune Laurentiu Floroiu, director tranzactionare la EFG Eurobank Securities. Dupa criza de acum zece ani, increderea investitorilor, romani si straini, in piata de capital a revenit foarte greu. De asemenea, recuperarea pierderilor a durat aproximativ doi ani si jumatate.

    Pe vremea aceea insa piata interna era zdruncinata de scandaluri bancare si falimente ale fondurilor deschise de investitii, la care se adauga si o inflatie galopanta si recesiune economica. In Romania anului 2008 nu este nici pe departe vorba de asa ceva, dimpotriva. Cateva deficiente la indicii macroeconomici nu justifica inchiderea investitiilor bursiere si nici caderea atat de puternica a cotatiilor.

    Exista atunci o explicatie pertinenta pentru corelarea bursei de la Bucuresti cu cea de la New York? “Trendul pietei este dictat de investitorii institutionali peste tot in lume. Investitorii de retail, investitorii mici, sunt importanti pentru lichiditatea unei piete, dar institutionalii sunt cei care decid incotro se indreapta piata”, spune Liviu Giugiumica, managing director la CA IB Securities Romania.

    Iar procesul decizional al unui fond de investitii este perpetuu, se poate modifica in fiecare zi in functie de ultimele informatii despre o piata sau o economie. Cand un fond decide sa isi reduca participatia dintr-o piata, chiar daca va alege o iesire in trepte (vanzand pachete mici de actiuni pana atinge volumul stabilit), actiunea respectiva se va deprecia inevitabil.

    “Cand ai probleme financiare, te cauti in toate buzunarele dupa bani, indiferent cat de mici sunt respectivele buzunare. Este evident ca si la noi investitorii mari isi reduc portofoliile, chiar si pe volume si valori mici, sunt fortati de imprejurari”, spune Laurentiu Floroiu. Brokerul considera ca actuala criza este mai grava decat cea din 1998, deoarece emitentii au urcat foarte mult in perioada anterioara, majoritatea companiilor fiind in prezent supraevaluate. “Bancile, spre exemplu, desi au scazut mult de la inceputul crizei, sunt in continuare supraevaluate. Ar trebui sa ne uitam la atractivitatea unei companii financiare in functie de indicatorul P/BV (Price/Book Value – raportul dintre pretul de piata al actiunii si valoarea contabila a companiei – n. red.), care nu ar trebui sa fie mai mare de 2”, arata Floroiu.

    Pentru principalele banci listate, Banca Transilvania si Banca Romana pentru Dezvoltare – SocGen, indicatorul P/BV este de 6,57, respectiv 5,98, in conditiile in care pretul titlului a scazut de la inceputul anului cu 16% pentru Transilvania si 28% pentru BRD. Investitorii care mizeaza pe aceste actiuni ar putea avea o surpriza neplacuta in momentul publicarii rezultatelor consolidate pentru 2007, calcule in care vor fi prinse si majorarile nivelului de provizionare a creditelor in valuta, conform directorului de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Noile norme ale BNR prevad provizioane de 7% pentru imprumuturile acordate in valuta, in crestere de la 5%.