BusinessMagazin

Tag: deces

  • Christine Valmy, una dintre pionierele antreprenoriatului din România, a murit la 88 de ani

     Potrivit surselor citate, Christine Valmy, care a murit la vârsta de 88 de ani, era internată la Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu” din 8 ianuarie, cu pneumonie severă, dar aceasta avea şi suferinţe cardiace cronice, plurivasculare.

    Medicii i-au tratat infecţia pulmonară, dar Christine Valmy era depedentă de aparatele de respiraţie artificială. Aceasta a fost consultată de mai mulţi cardiologi, avea mai multe stenturi, de peste 10 ani, suferea de fibrilaţie atrială, avea un stimulator cardiac (pacemaker), iar în ultimele luni a avut mai multe episoade de accident vascular cerebral, au mai spus sursele citate.

    Pe fondul acestor suferinţe s-a suprapus pneumonia severă, starea acesteia s-a agravat şi duminică, în jurul orei 19.00, Christine Valmy a decedat, au precizat sursele citate.

    Christine Valmy (Cristina Xantopol) s-a născut pe 25 octombrie 1926, la Bucureşti. A fost estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor. A lucrat atât în România, cât şi în SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Medici: Eminescu a fost diagnosticat şi tratat greşit pentru sifilis, a murit intoxicat cu mercur

    Acest punct de vedere se regăseşte în volumul ” Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, editat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi lansat joi la Academia Română. Volumul poartă semnătura unor nume importante din medicina românească, care, într-o serie de articole complementare, aduc argumente cu privire la natura reală a bolii de care a suferit Eminescu şi motivul morţii sale premature.

    La lansare, academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, coautor al volumului, a spus că “la autopsie nu s-au gasit leziunile specifice sistemului în creier, care sunt leziuni specifice sifilisului”. “Era ignoranţa vremii. Nu se putea pune la vremea aia diagnostic cert de sifilis. Era şi o modă, boala venerică, sexuală era foarte frecventă, inclusiv la marii artişti. Tratamentul cu mercur nu a facut decât să genereze lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular, ireversibile, grave”, a spus academicianul Voicu.

    El a arătat că, pe fondul unei afecţiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. Din păcate, administrarea de lungă durată şi în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu şi a contribuit la sfârşitul lui prematur.

    La rândul lui, profesor universitrar doctor Eduard Apetrei a spus că Eminescu a murit şi dintr-o cauză vasculară, el având şi o ateroscleroză precoce.

    Potrivit academicianului Eugen Simion, opera lui Eminescu a fost creată până la 33 de ani, după care au urmat cei şase în care a fost bolnav.

    În volumul lansat joi, este desfiinţat şi mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri

    Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu şi ultimii săi ani de viaţă, realizat într-o perspectivă interdisciplinară şi inedită în 10 articole complementare semnate de specialişti de prestigiu din medicina românească actuală: prof. univ. dr. Irinel Popescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcăneanu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruţ Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliş precedate de un argument de acad. Eugen Simion.

    Cartea a fost lansată joi la împlinirea a 165 de ani de la naşterea poetului.

  • Samuel Goldwyn Jr., moştenitorul unei “dinastii” de producători de la Hollywood, a murit

    Cineastul a murit în urma unei insuficienţe cardiace, la spitalul Cedars-Sinai din Los Angeles. Informaţia a fost confirmată pentru The New York Times de fiul său, producătorul de film şi televiziune John Goldwyn, fost director al studiourilor Paramount Pictures.

    Un alt fiu al lui Samuel Goldwyn Jr. este actorul şi regizorul Tony Goldwyn, care interpretează rolul preşedintelui american în serialul de televiziune “Scandal”, produs şi difuzat de postul ABC.

    Samuel Goldwyn Jr. s-a născut la Los Angeles pe 7 septembrie 1926. În 1924, compania de producţie a tatălui său, Goldwyn Pictures, a fost achiziţionată de Metro Pictures Corp, devenind apoi celebră în lumea întreagă sub denumirea Metro-Goldwyn-Mayer.

    Apoi, Samuel Goldwyn Sr. a produs filme celebre precum “Dodsworth” (1936), “La răscruce de vânturi/ Wuthering Heights” (1939), “The Pride of the Yankees” (1941), ” Cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre/ The Best Years of Our Lives” (1946), “Băieţi şi fete/ Guys and Dolls” (1955), “Porgy and Bess” (1959) – cel din urmă fiind de altfel şi ultimul său film.

    Samuel Goldwyn Co., compania de producţie cinematografică creată de Samuel Goldwyn Jr. în 1979, a inventat un nou model de business pentru filmele independente, folosind bugete mici şi tactici de “gherilă” în marketing. A devenit cunoscut promovând şi sprijinind regizori talentaţi la începuturile carierelor acestora, precum Ang Lee (producând filmul său din 1993 “Ospăţul de nuntă/ The Wedding Banquet”) şi Kenneth Branagh (producând filmul său din 1989 “Henry V”).

    A primit o nominalizare la Oscarul pentru cel mai bun film cu producţia “Master and Commander: La capătul Pământului/ Master and Commander: The Far Side of the World” (2003), care a fost una dintre cele 10 nominalizări primite de această peliculă. Ultimul film pe care l-a produs a fost “Viaţa secretă a lui Walter Mitty/ The Secret Life of Walter Mitty”, un remake cu Ben Stiller din 2013 al unui film produs iniţial în 1947 de tatăl său.

    Samuel Goldwyn Jr. a produs două gale Oscar şi mai multe filme apreciate de public şi de criticii de specialitate, precum “Cotton Comes to Harlem” (1970), “Mystic Pizza” (1988), “Dragoste de înger/ The Preacher’s Wife” (1996) şi “Bucătarul şi fetele lui/ Tortilla Soup” (2001). A regizat şi un lungmetraj, “The Young Lovers”, lansat în 1964, în care rolul principal masculin a fost jucat de Peter Fonda.

    Samuel Goldwyn Writing Awards sunt premii anuale denumite după tatăl său, care a început să le acorde în 1955 la Universitatea California din Los Angeles, pentru a-i încuraja pe tinerii scenarişti de film, teatru şi televiziune din toate campusurile universitare americane.

    În afară de producătorul John Goldwyn şi de actorul Tony Goldwyn, Samuel Goldwyn Jr. a avut alţi doi fii – Francis şi Peter -, o fiică – Catherine – şi 10 nepoţi.

  • Fotografa britanică Jane Bown, celebră pentru portretele The Beatles şi Queen, a murit la 89 de ani

    Jane Bown s-a alăturat redacţiei The Observer în 1949 şi a continuat să meargă la birou în fiecare săptămână timp de peste o jumătate de secol. Printre personalităţile pe care le-a fotografiat se numără membrii trupelor The Beatles, Queen, dramaturgul Samuel Beckett, balerinul Rudolf Nureyev şi artistul Francis Bacon. Unele dintre fotografiile sale sunt expuse la National Portrait Gallery din Londra, informează bbc.com.

    Directorul editorial al The Observer, John Mulholland, a numit-o pe Jane Bown “parte din ADN-ul The Observer”.

    Fotografa a mers pentru ultima dată în redacţia publicaţiei în luna august, deşi starea sa de sănătate nu îi mai permitea să facă fotografii.

    “În cei peste 50 de ani în care a lucrat pentru The Observer, (Jane Bown, n.r.) a realizat unele dintre cele mai memorabile şi pătrunzătoare fotografii ale unor figuri culturale şi politice proeminente ale secolului al XX-lea. De la Queen la The Beatles, de la Samuel Beckett la Bjork, de la John Betjeman la Bob Hope, fotografiile sale realizate cu mare grijă au devenit parte a peisajului nostru cultural”, a declarat Mulholland.

    “(Jane Bown, n.r.) este parte din ADN-ul The Observer – contribuţia sa la istoria ziarului, dar şi la moştenirea artistică a Marii Britanii este imensă şi îi va supravieţui peste timp. A fost iubită de colegi şi adorată de cititorii ziarului. Îi vom simţi lipsa foarte puternic”, a mai spus directorul editorial al The Observer.

    Criticul culinar al ziarului, Jay Rayner, a scris pe contul său de Twitter: “A fost o mare onoare să lucrăm împreună la câteva materiale. Nu vom mai vedea ceva asemănător”.

    “Metoda lui Jane Bown era dezarmantă: scotea camera dintr-o sacoşă de cumpărături şi se uita un pic ca şi cum verifica dacă subiectul este destul de interesant. Apoi făcea vreo zece fotografii şi asta era. Acolo, printre fotografiile acelea, era o imagine pentru care aproape orice alt fotograf ar fi trebuit să facă o sută de cadre pentru a o obţine”, a mai scris Rayner.

    Un portret al lui Jane Bown realizat de ziarul The Guardian în urmă cu câteva luni arată că aceasta a fost crescută de mai multe mătuşi din partea mamei sale, părinţii săi nefiind căsătoriţi. Mai târziu avea să descopere că una dintre mătuşile sale, Daisy, era de fapt mama sa.

    Jane Bown a devenit fotograf în 1946, după ce s-a înscris, fără să se gândească prea mult, la un curs la Şcoala de Artă Guildford. A împrumutat 50 de lire de la una dintre mătuşi pentru a-şi cumpăra primul aparat foto.

    Jane Bown a declarat, la un moment dat, că The Observer a fost singurul ziar pentru care şi-a dorit să lucreze şi că, pentru ea, şedinţa foto ideală dura doar zece minute.

  • Actorul britanic Tom Adams a murit la vârsta de 76 de ani

    “(Tom Adams, n.r.) a fost un adevărat gentleman, personalitatea sa era la fel de amplă şi de caldă ca şi vocea sa… Îi vom simţi lipsa foarte mult”, a declarat Emma Harvey, agenta actorului, potrivit contactmusic.com.

    Tom Adams a devenit cunoscut pentru rolul personajului Dai Nimmo din filmul de război, din 1963, “Marea evadare/ The Great Escape”, în care a jucat alături de Steve McQueen şi Richard Attenborough.

    Adams a mai jucat în trei filme de spionaj, tot în anii 1960, şi a dat viaţă mai multor personaje care au apărut în serialele TV “Doctor Who”, “Linia maritimă Onedin/ The Onedin Line”, “General Hospital” şi “Emmerdale – Afaceri de familie “.

    De asemenea, Tom Adams a avut o carieră bogată în domeniul actorilor de voce (voiceover, n.r.), împrumutându-şi vocea pentru multe reclame.

  • Fostul jucător şi oficial rapidist Nicolae Manea a murit

    “Familia Rapid trece din nou prin momente grele. Fostul jucător, antrenor şi mai apoi oficial al clubului FC Rapid, Nicolae Manea, s-a stins din viaţă la 60 de ani după o lungă lupta cu o boală incurabilă. Condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au cunoscut! Dumnezeu să-l odihnească!”, a anunţat FC Rapid pe pagina de Facebook.

    Nicolae Manea a evoluat la Rapid în perioada 1973-1987, iar apoi a antrenat echipa giuleşteană în mai multe rânduri.  

    În ianuarie, Nicolae Manea a preluat funcţia de preşedinte al FC Rapid, pe care a ocupat-o până la 3 octombrie.

    Înmormântarea lui Nicolae Manea va avea loc, miercuri, la cimitirul Străuleşti 2.

  • Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat în dosarul ”Mită la MAI”, a murit într-un spital din Amman

    La solicitarea MEDIAFAX referitoare la omul de afaceri Cătălin Chelu, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că acesta a decedat luni într-un spital din Amman.

    ”În urma demersurilor întreprinse de Ambasada României în Regatul Haşemit al Iordaniei, vă transmitem că, potrivit informării primite din partea unui spital din Amman, se confirmă decesul cetăţeanului român în cauză. Decesul a survenit la data de 8 decembrie 2014. În prezent, reprezentantul Ambasadei României la Amman se află la spital, formalităţile specifice fiind în curs de îndeplinire. După obţinerea tuturor documentelor eliberate de autorităţile iordaniene, Ambasada României la Amman va proceda la înregistrarea decesului în registrele de stare civilă române, conform solicitării aparţinătorilor”, se precizează în răspunsul transmis de Ministerul Afacerilor Externe.

    În 8 septembrie, omul de afaceri Cătălin Chelu a fost condamnat definitiv la şase ani de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul “Mită la MAI”, pentru tentativa de mituire a fostului secretar de stat în Ministerul de Interne Dan Valentin Fătuloiu.

    Trei zile mai târziu, Cătălin Chelu a fost dat în urmărire naţională de Poliţie, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru punerea în aplicare în mandatului de executare a pedepsei.

    Omul de afaceri Cătălin Chelu a fost acuzat că, din august şi până în 12 noiembrie 2010, i-a promis chestorului şef Dan Valentin Fătuloiu suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu – care, potrivit procurorilor DNA, a fost denunţător în acest dosar – trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să “îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia”.

  • Vecini ai pilotului Gabriel Titiana: Era un om deosebit, e o tragedie ce s-a întâmplat

    Boros Emeric, care locuieşte în blocul de pe strada Observatorului din Cluj-Napoca încă de la darea în folosinţă, a declarat, luni, că Gabriel Titiana avea o familie frumoasă, cu doi copii – o fată şi un băiat.

    “L-am cunoscut pe Titiana, eram vecini în bloc de 11-12 ani, de când s-a dat blocul în folosinţă, ne cunoşteam de mult, era un om deosebit, nici nu am cuvinte. După accident, mai mulţi vecini am vrut să îl ajutăm, să donăm sânge pentru el. E o tragedie. Avea o familie frumoasă, doi copii, o fată şi un băiat”, a spus Boros.

    O altă vecină de bloc a afirmat că pilotul era “un om bun”, care se înţelegea bine cu vecinii.

    “Era o familie frumoasă, o familie unită, cu doi copii frumoşi. Ştiu că îşi scotea câinele la plimbare devreme şi aşa ştiam că este acasă”, a spus femeia.

    Şi un vecin care locuia la parter, ca şi familia Titiana, şi-l aminteşte ca un “om bun, un vecin deosebit”.

    “Ştiu că era aviator”, a mai spus el.

    Pilotul elicopterului prăbuşit în judeţul Sibiu, Gabriel Titiana, a încetat din viaţă, luni, la Spitalul de Arşi din Bucureşti, unde fusese supus mai multor intervenţii chirurgicale.

    La Spitalul de Arşi este internat, în continuare, al doilea supravieţuitor din elicopterul prăbuşit, Valentin Bora. Medicii spuneau, vineri, că starea acestuia s-a ameliorat vizibil.

    Militarii Gabriel Titiana şi Valentin Bora se aflau în elicopterul militar al Bazei Aeriene 71 Câmpia Turzii care s-a prăbuşit, în 21 noiembrie, într-o zonă împădurită aflată între localităţile Laslea, Mălâncrav şi Iacobeni din judeţul Sibiu.

    În urma accidentului, opt militari din aparatul de zbor au murit, iar cei doi supravieţuitori au fost preluaţi de un elicopter SMURD şi duşi la un spital din Târgu Mureş, de unde au fost transportaţi la Spitalul de Arşi din Capitală.

    Căpitan-comandorul Titiana, în vârstă de 46 de ani, era căsătorit şi avea doi copii. Era pilot instructor clasa I pe aeronava IAR 330, îndeplinea funcţia de comandant de patrulă la Escadrila 713 Elicoptere SOCAT din Baza 71 Aeriană şi avea la activ 1.300 de ore de zbor, conform unui comunicat de luni al MApN.

    MApN a anunţat şi că marţi, 9 decembrie, de la ora 8.30, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional vor fi organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare a căpitan-comandorului Corneliu-Gabriel Titiana.

  • Tenorul Corneliu Fânăţeanu, fost director artistic al Operei din Bucureşti, a murit la 81 de ani

    Ceremonia religioasă va avea loc vineri, la ora 9.00, la Opera Română din Cluj-Napoca, fiind urmată de înmormântarea la cimitirul Mănăştur, se mai arată pe site-ul instituţiei.

    Cu o frumoasă voce de tenor liric, care a evoluat apoi spre un spectru mai plin, a realizat creaţii de neuitat în marile titluri din repertoriul de operă precum “Don Giovanni”, “Flautul fermecat”, “Faust”, “Don Carlo”, “Freischutz”, “La traviata”, “Rigoletto”, “Tosca”, “Evgheni Oneghin”, “Andrea Chenier” şi foarte multe altele, până la “Walkyria”, ultima sa premieră. Nu au lipsit din repertoriul său operele româneşti şi câteva operete, precum şi lieduri şi creaţii vocal-simfonice, informează Opera Naţională Bucureşti (ONB).

    Născut pe 18 ianuarie 1933, într-un sat din judeţul Sălaj, artistul a studiat la Conservatorul din Cluj şi a debutat la Opera Română din oraşul de pe Someş la vârsta de 21 de ani, în spectacolul “Cneazul Igor”. S-a perfecţionat şi la Accademia Nazionale di Santa Cecilia din Roma, iar în anii tinereţii a obţinut premii la importante concursuri internaţionale. Între 1964 – 1988 a fost solist al Operei Române din Bucureşti, fiind şi director artistic al instituţiei între 1976 – 1982. A activat şi în diplomaţie, ca ataşat cultural la Ambasada României din capitala Italiei.

    A cântat mult pe scenele naţionale, dar şi în multe alte ţări din Europa, Asia şi Oceania şi a efectuat înregistrări pentru radio şi televiziune, dar şi pentru casa de discuri Electrecord. Printe realizările sale se numără şi înregistrarea integrală a operei “Tosca” realizată alături de Virginia Zeani şi de Nicolae Herlea, devenită o înregistrare de referinţă pe plan mondial. De asemenea, a cântat în spectacole cu distribuţii internaţionale de mare ţinută, printre colaboratorii săi figurând dirijorii Nello Santi, Ruslan Raicev, Alexandr Ceakarov şi soliştii Grace Bumbry, Nicola Ghiuzelev, Helen Donath, Mady Mesple, Nicola Martinucci, Aldo Proti, Giuseppe Tadei, Gundula Janovitz.

    Corneliu Fânăţeanu a cântat şi alături de marii artişti ai scenei lirice româneşti, printre aceştia numărându-se Nicolae Herlea, Maria Slătinaru Nistor, Eugenia Moldoveanu, Octav Enigărescu, Dan Iordăchescu, Silvia Voinea, precum şi soliştii de prim plan ai Operei Române din Cluj.

    În anii de după pensionare s-a dedicat pedagogiei cântului, având un mare număr de elevi, mulţi dintre ei ajunşi solişti de bază ai Operei Naţionale Bucureşti.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, a murit

    Ion Cîlea, în vârstă de 69 de ani, fusese diagnosticat cu cancer în cursul acestui an, când, de altfel, a fost de mai multe ori în concediu medical pentru a urma tratament.

    El a murit miercuri dimineaţă, în jurul orei 6.00, la Spitalul Judeţean din Râmnicu Vâlcea, unde era internat.

    Ion Cîlea era preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea din anul anul 2008, iar din 2005 el conducea organizaţia judeţeană a PSD.