BusinessMagazin

Tag: Business Magazin

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    COVER STORY: Logistica, sistemul limfatic al economiei româneşti

    Logistica are, mai mult decât alte domenii, un imens potenţial de atragere a investiţiilor. Cu atât mai mult cu cât România are ca principal atu poziţia sa geografică, din care se poate erija, deopotrivă, în poarta estică de intrare în Europa – a produselor ce vin pe calea maritimă – dar şi de hub regional. Investiţiile şi extinderile operatorilor de logistică sporesc, chiar şi în vreme de criză. Însă pentru a se dovedi un motor eficient de ridicare a economiei, logistica are nevoie de câteva lucruri: de legislaţie, de specialişti şi de investiţii în infrastructură.

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    ECONOMIE: Perfuzii noi pentru pacientul Fondul Monetar Internaţional

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    Pacienta FMI este, bineînţeles, economia noastră, după deja clasica expresie a lui Jeffrey Franks, care zicea în ianuarie 2011 că ne-am stabilizat ca după o operaţie de urgenţă, dar că trebuie acum ca pacienta să plece sănătoasă din spital. Adică, dincolo de susţinerea FMI, economia să poată merge pe picioarele ei. De atunci a trecut un an şi jumătate.

    AUTO: Noul negru pentru producătorii de maşini – electricele

    După schimbarea evidentă de strategie şi miza tot mai accentuată pe maşini de clasă mică, grupul Daimler calcă şi mai tare pedala de acceleraţie. Noul “negru” nu mai e acum doar mic, ci şi electric.

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    SPECIAL: Manipularea dobânzilor la nivel global

    În hărmălaia luptei pentru putere din România, nu observăm un alt scandal, de pe alte meleaguri, care oferă oportunitatea rară de a percepe şi, poate, de a înţelege într-o anumită măsură modul de gândire şi operare al marilor bănci internaţionale. Este vorba despre tensiunile din Marea Britanie privind manipularea indicilor în funcţie de care se calculează dobânzile la nivel mondial, inclusiv pentru creditele în valută contractate de români.

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    TURISM: Locuri ce merită văzute – Coasta de Azur pentru pământeni

    Am decis să vă prezint Coasta de Azur dintr-o perspectivă poate mai puţin tradiţională. Toată lumea vorbeşte despre această minunată zonă litorală a Franţei ca fiind apanajul celor bogaţi şi faimoşi, al vedetelor şi personalităţilor din întreaga lume, o lume aparte în care poţi pătrunde doar dacă eşti “de-al lor” şi ai mulţi bani la dispoziţie pentru cheltuială. Este adevărat, aceştia trăiesc într-o lume exclusivistă, la nişte costuri şi standarde foarte ridicate.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Cornel Ionescu, Renault Technologie Roumanie

    După un periplu prin compartimentele de fabricaţie şi calitate fabricaţie, a fost integrat în 2005 în perimetrul Departamentului Inginerie Proces. Acolo a trecut prin toate nivelurile ierarhice, iar din 2009 până în 2010 şi-a desfăşurat activitatea ca expatriat în Franţa, în cadrul aceluiaşi departament, dar la nivel corporate.

    În prezent, în cadrul departamentului pe care îl conduce lucrează 220 de angajaţi, în proporţie de 90% ingineri, restul de zece procente fiind tehnicieni. “Prin prisma rolului său, de concepţie şi punere la punct a sistemelor industriale, departamentul a a susţinut creşterea volumelor de la Dacia pe tot parcursul celor 13 ani de prezenţă la Renault,” explică Ionescu. Dovada e creşterea capacităţii pentru cutia de viteze care echipează modelul Duster 4×4, precum şi obţinerea acordului de fabricaţie pentru motoarele destinate uzinei Renault de la Tanger din Maroc. Un alt aspect important, spune Ionescu, îl reprezintă pregătirea proiectelor viitoare prin punerea la punct a instalaţiilor care vor produce noul motor în trei cilindri, prezentat la Salonul Auto de la Geneva.

    Cel mai dificil moment din cariera sa a fost debutul crizei economice din 2008, alături de îngheţarea sau amânarea unor proiecte care se aflau în derulare în acel moment: “Dificultatea a constat în păstrarea moralului angajaţilor şi cred că pentru toţi managerii din companie a fost precum un test – când eşti cinstit, deschis şi aproape de oamenii tăi, te vor ajuta să depăşeşti situaţiile dificile”.

    Cornel Ionescu spune că grupul Renault, o companie în plină expansiune, îi oferă multiple oportunităţi de afirmare. “Oportunităţile sunt amplificate şi de profilul meu, deschis, adaptabil şi mobil.” Ţinta lui rămâne responsabilitatea întregului perimetru Inginerie Mecanică Renault Technologie Roumanie, dar măruriseşte că nu va ezita niciodată să accepte o nouă provocare, fie în România, fie în afara ei.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Ciprian Oprea, Milca SRL

    Grupul de firme MCA, din care face parte şi Milca, a fost înfiinţat în urmă cu 14 ani, iar în 2012 acţionarii speră să ajungă la un business total de 10 milioane de euro. Ciprian Oprea este acţionar majoritar al companiei şi spune că cea mai notabilă decizie, de-a lungul timpului, a fost chiar aceea de a deveni antreprenor, “având în vedere că sunt inginer şi aveam o înclinaţie către lucrurile tehnice şi mai puţin către business”. El răspunde în prezent pentru un buget de circa 7,5 milioane de euro şi are în subordine 90 de angajaţi. Grupul MCA are o fabrică la Jilava, judeţul Ilfov, cu capacităţi de producţie anuală de 10.000 de uşi de garaj şi 15.000 de rulouri termice pentru ferestre. Activităţile de producţie se întind pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, iar compania anunţa anul trecut că are în plan o investiţie de circa un milion de euro care ar urma să crească suprafaţa fabricii cu încă 2.000 de metri pătraţi. Principalele linii de business ale grupului sunt uşile de garaj secţionale, rulourile termice pentru ferestre, dar şi sistemele de automatizare a porţilor. Uşile secţionale rezidenţiale şi industriale au generat anul trecut circa 53% din businessul MCA, în timp ce rulourile pentru ferestre au avut o pondere de 30%.

    Obiectivul pe termen mediu al lui Ciprian Oprea este extrem de clar conturat: “MCA să devină principalul jucător din piaţa Balcanilor, iar în trei ani să ajungem la o cifră de afaceri de 17 milioane de euro”. Din grupul MCA, controlat de trei persoane fizice (Ciprian Oprea, Raluca Oprea şi Valentin Cuca), fac parte compania Milca, precum şi alte firme deţinute de aceiaşi investitori, cu activităţi conexe de servicii sau distribuţie.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Iulia Dobriţoiu, GSK România

    Între 2005 şi 2009 a lucrat ca procurement manager şi, în acelaşi timp, a ocupat rolul de operational excellence champion, ocupându-se de îmbunătăţirea continuă a activităţii. A sprijinit şi fabrica GSK din Egipt şi a lucrat pentru un proiect al unei fabrici din Germania a companiei. Cu experienţa dobândită în perioada în care a lucrat în producţie, a revenit în ţară în poziţia de director de resurse umane în GSK România, rol căruia i s-a adăugat recent o nouă responsabilitate, cea de commercial excellence. Astăzi conduce o echipă de 21 de persoane, iar echipa sa a fost recunoscută de două ori în 2011 drept cea mai bună echipă la nivel mondial GSK la capitolul satisfacţia clienţilor interni. Numirea GSK România drept “Cel mai bun angajator din România” la sfârşitul anului 2010, după o cercetare a Hewitt Associates, este unul dintre motivele de mândrie ale tânărului manager.

    Dobriţoiu crede cu tărie în valorile antreprenoriatului şi, în acelaşi timp, e convinsă că toate pot fi aplicate în companie – “aici unde spiritul antreprenorial, atitudinea «can do» şi agilitatea în a învăţa lucruri noi a angajaţilor sunt principalele calităţi pe care le dezvoltăm în echipă”. Nu se vede plecând prea curând din GSK pentru că, după cum spune chiar ea, “când te simţi bine într-o companie şi vii cu plăcere la birou în fiecare dimineaţă şi, mai mult, ştii că «mâine» îţi rezervă provocări nu ai motive să schimbi ceea ce faci”. Iulia Dobriţoiu crede că e nevoie doar de multă energie şi poate un strop de noroc pentru ca totul să se îndeplinească întocmai – “chiar şi ceea ce îţi propui peste zece ani”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Orlando Szasz, Renania

    Tot ei sunt şi fondatorii afacerii care, cu o echipă de doar 91 de angajaţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 22,2 milioane de euro, revenind la nivelul din 2008, un an record în materie de venituri. Compania a fost fondată în anul 1995, la Târgu-Mureş de către cei doi fraţi, pe vremea când Orlando Szasz era încă pe băncile Facultăţii de Stomatologie. La scurt timp de la lansare au început procesul de extindere. “În 1996 înregistram prima tranzacţie contabilă, iar doi ani mai târziu deschideam deja un punct de lucru în Bucureşti”, îşi aminteşte Orlando Szasz. În momentul de faţă au reprezentanţe în Bucureşti, Oradea şi Timişoara şi o reţea de distribuţie formată din 227 de distribuitori. În anul 2001 au demarat propria producţie de echipamente, primele produse fiind tărgile pentru transportul accidentaţilor, dezvoltate în colaborare cu un partener din Germania. Un an mai târziu şi-au completat portofoliul cu o linie de echipamente de siguranţă pentru lucrul la înălţime, Vertqual, care în momentul de faţă se impune ca brand de sine stătător pe piaţa din Germania.

    Au continuat apoi cu producţia de îmbrăcăminte, încălţăminte şi mănuşi, realizate de furnizori externi, iar acum au un portofoliu de peste 1.000 de articole, atât importate, cât şi mărci proprii. Portofoliul de clienţi activi este la fel de impresionant – peste 4.000. În urmă cu doi ani activităţile de producţie au fost separate într-o entitate distinctă, iar astăzi producţia este asigurată de către Height Safety Engineering (HSE), o companie afiliată Renania. În plus, anul trecut au deschis un birou în China, cea mai mare piaţă producătoare de echipamente. Orlando Szasz şi-a făcut planurile şi pentru anii următori. “Voi rămâne implicat în Renania doar la nivel strategic şi voi urmări alte oportunităţi antreprenoriale. În acest moment analizez astfel de oportunităţi atât în România, cât şi în regiune”, spune acesta.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Cum se descurcă logistica, businessul momentului, fără drumuri, căi ferate şi legislaţie

    “Dacă vorbim de investiţii, trebuie să ne uităm la mai mulţi factori. În primul rând, la infrastructură – autostrăzi, terminale, calea ferată, infrastructura intermodală. Toate acestea lipsesc. De asemenea, este importantă infrastructura soft, adică tot ce înseamnă partea de fiscalitate, legislaţie, vamă, aportul pe care îl putem avea aici astfel încât să facilităm importurile, dar şi partea comercială, respectiv marketingul, promovarea. Alt factor care trebuie luat în calcul este cel educaţional, pentru că în afara asociaţiilor de profil şi a câţiva antreprenori care ţin cursuri de specialitate nu există partea educaţională”, a declarat Dragoş Geleţu, director general al KLG Logistics România, la conferinţa “Logistică – servicii complexe pentru eficientizarea afacerilor”, organizată săptămâna trecută de BUSINESS Magazin.

    El crede că este un moment oportun pentru ca autorităţile să sprijine acest domeniu. “Există fundamente, sunt companii care vor să mute centre de distribuţie, de producţie mare, dar au probleme pentru că nu avem infrastructură fizică, infrastructură soft. Pe partea de fiscalitate sunt probleme legate de plata TVA, există directive europene în acest sens, dar România nu le aplică pentru că se pune problema reducerii gradului de colectare. Cu cât ajutăm mai mult companii mari să vină în România, cu atât profităm mai mult din asta”, a arătat Geleţu.

    Toate aceste probleme se regăsesc în preţul final al produselor. “În România, din păcate, avem un minim de 10-15% din partea de costuri logistice din cauza infrastructurii, ceea ce se traduce prin toate aceste neajunsuri. Asta înseamnă că românii cumpără mai scump decât un neamţ, un olandez, produsele fiind mai ieftine în afară decât în România”, a arătat reprezentantul KLG Logistics.

    Pe de altă parte, Ion Lixandru, vicepreşedintele UNTRR, a arătat că dezvoltarea logistică a avut la bază doar consumul, neavând suportul dezvoltării infrastructurii. “Cel mai bine ar fi să facem o scrisoare, deşi poate pare naiv. Să cerem să se ducă la bun sfârşit toate proiectele începute de autorităţi. Este cel mai important, pentru că tehnologiile, inovaţiile în care investesc companiile sunt puse în umbră din cauză că aceste proiecte nu sunt duse la bun sfârşit”, a spus Lixandru.

    Adriana Pălăşan, vicepreşedintele ARILOG, o asociaţie de profil, spune că în prezent există investitori interesaţi să înceapă noi proiecte pe acest segment, dar mai ales în domeniul producţiei şi mai puţin pe logistică. O tendinţă semnalată de reprezentantul ARILOG este asocierea între companiile de logistică în vederea optimizării costurilor şi acoperirii cât mai eficiente a cererii. “Dezvoltarea spaţiilor logistice în ţară are în spate acorduri între logisticieni, care lucrează împreună pentru reducerea costurilor. Nu poţi face nimic pentru infrastructură, dar poţi să lucrezi în interior pentru a avea costuri competitive.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Ştefan Ponea, Industrial Access

    Ştefan Ponea a făcut pasul către antreprenoriat în 2005, când a fondat Industrial Acces, împreună cu trei asociaţi, cu o investiţie de 3 000 de dolari. Anterior, Ponea a lucrat din 1997 într-un grup de firme ce a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. “Când m-am angajat, echipa avea cinci angajaţi, iar când am plecat ajunsesem la 450 şi o cifră de afaceri de 30 milioane de euro”, îşi aminteşte el acum. Iniţial a lucrat ca şofer în cadrul companiei respective, iar pas cu pas a ajuns să conducă şi să dezvolte o divizie în cadrul grupului de firme. “Nu am lucrat pentru bani, ci pentru glorie în acea perioadă, astfel că atunci când m-am decis să îmi deschid propria afacere, resursele materiale pe care le-am avut au fost de 3 000 de dolari.” După ce a fondat propria firmă, a reuşit, încet-încet, să îi angajeze pe rând pe foştii săi colegi; de-a lungul anilor nimeni din echipa de la început nu a plecat din companie. Cel mai greu moment a fost cel când a plecat de la singura companie pentru care a lucrat, unde construise de la zero o divizie cu o cifră de afaceri de milioane de euro. “A trebuit să o iau de la început şi să construiesc Industrial Access. De la zero. A fost cel mai dificil, dar şi cel mai frumos moment, care mi-a oferit ocazia de a-mi pune în practică ideile, de a învăţa prin a face, a încerca, a greşi şi a plăti.”

    Un pas important în dezvoltarea Industrial Access a avut loc în anul 2007, când fondul de investiţii Balkan Accession Fund a preluat 90% din acţiuni, într-o tranzacţie de 14 milioane de euro. Restul de 10% din acţiuni i-a rămas lui Ştefan Ponea, ceilalţi trei acţionari părăsind compania. Compania a ajuns de la o cotă de piaţă de 16% în 2008 la 23% în 2011. Acum Industrial Access are opt puncte de lucru în România, trei în Bulgaria, unul în Serbia şi unul în Republica Moldova şi şi-a propus ca până la finalul anului 2012 să ajungă la 30% din piaţa regională (Moldova, România, Bulgaria şi Serbia). Din motive personale, spune Ponea, a fost nevoit să lucreze în detrimentul pregătirii teoretice. “Tot ce am realizat până acum a fost rezultatul experienţei directe, nu al aplicării vreunor cunoştinţe teoretice învăţate.” În plus, din nevoia de a adapta foarte rapid afacerea la provocările pieţei, “am inventat, nu am copiat; când inventezi, este foarte greu să ţină cineva pasul cu tine. Aşa am şi reuşit ca în 2011 să avem cel mai bun an din istoria companiei”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Cătălin Stroe, Ruris

    Afacerea Ruris a pornit în 1993, când absolventul de Politehnică a decis să înfiinţeze la Craiova o firmă, primul proiect cu care a debutat fiind un motofierăstrău. “Industria era la pământ, deci motofierăstrăul n-a fost un succes, aşa că am proiectat un motocultor, însă nu avea cine să-l fabrice”, îşi aminteşte Stroe. La două decenii de atunci, Ruris este numărul unu în vânzări de motocultoare, motosape, motocoase şi motocositori. Mai bine de trei sferturi dintre produse se vând în mediul rural, iar cea mai mare pondere a vânzărilor se realizează prin intermediul dealerilor, deşi compania activează şi prin magazine proprii sau prin reţelele Baumax, Hornbach şi Dedeman. El spune că produsul românesc este privit în 2012 cu doi ochi: buni, pentru că raportul calitate-preţ e avantajos, sau răi, dat fiind că “brandul de ţară afectează modul în care îl văd clienţii”. Produsele se adresează în principal micilor întreprinzători şi fermieri cu exploataţii agricole de câteva hectare, ca urmare a gradului ridicat de fragmentare a terenurilor din România şi a agriculturii de subzistenţă “practicată la scară naţională”.

    Stroe explică faptul că, de-a lungul ultimilor ani, cel mai complicat demers a fost reprezentat de găsirea unui consilier care să-i ofere consultanţă în dezvoltarea strategiei de afaceri. Iar anul 2012 a fost cel în care compania din Oltenia a ales să se extindă şi pe pieţele din jurul României, deci lupta cu principalii competitori, Stihl şi Husqvarna, nu se va mai da numai pe piaţa locală. Planurile sale nu se opresc aici. Stroe spune că peste zece ani va vedea compania pe care o deţine în top 100 al celor mai mari producători de utilaje agricole din lume.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Alexandru Drăgoiu, E-Boda

    Înainte de 2001 mergea frecvent în SUA, unde locuia familia sa. În acel moment DVD player-ul era un produs bine vândut pe pieţe mature, mai ales în SUA, îşi aminteşte el. “Am văzut cum o firmă relativ necunoscută, APEX, a ajuns numărul unu în vânzări prin lansarea unui DVD player care citea toate formatele de fişiere.” Pornind de la acel model s-a gândit să aducă şi în România un produs personalizat. “Practic toată experienţa mea profesională se reduce la E-Boda””, spune Alexandru Drăgoiu, care a pus bazele firmei la 23 ani, când a terminat facultatea. Îşi asemuie parcursul profesional cu o călătorie de-a lui Indiana Jones. “A fost un periplu în care m-am dezvoltat ca om şi adult prin intermediul acestui job.” Se declară fericit de faptul că după 11 ani, E-Boda “a lăsat urme adânci în industrie, ca brand local”.

    Firma, în care lucrează acum 20 de oameni, şi-a crescut anul trecut vânzările cu 10% faţă de 2010, ca urmare a diversificării gamei de produse – prin introducerea “E-Boda Life”, a categoriei car-audio şi TV LED – dar şi graţie unei uşoare creşteri a pieţei.

    Cea mai dificilă perioadă pentru E-Boda, spune Alexandru Drăgoiu, a fost perioada 2007 – 2008, în care “am avut opinii divergente cu asociatul de la momentul respectiv. A fost un drum greu şi dureros dar am trecut peste el cu multă răbdare şi determinar”.

    Crede că vocaţia lui principală este cea de a-i învăţa pe cei din jur. “Chiar dacă voi conduce o firmă, voi fi vorbitor public sau trainer, îmi doresc să acumulez informaţii şi să dau mai departe aceste cunoştinţe”, spune antreprenorul. O influenţă în acest sens are, gândeşte Drăgoiu, faptul că mama sa este profesoară; dar mărturiseşte că satisfacţia cea mai mare este când aude: “Alex, cât de mult îmi foloseşte acea chestie învăţată de la tine”. “Chestia”” poate fi un principiu de time management, cum să alergi, o tehnică de citit rapid, poate fi orice, “însă îmi place foarte mult să adun informaţii şi să le dau mai departe”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    COVER STORY: Unde ne tratăm, la Bucureşti sau la Viena?

    Sistemul public de sănătate învechit şi lipsit de dotări a fost principalul punct de plecare în dezvoltarea clinicilor private din românia în ultimii ani, afacerile de profil ajungând la jumătate de miliard de euro. Vizate sunt mai ales specialităţile medicale profitabile – naşteri, chirurgie estetică, dermatologie, medicină dentară – şi mai puţin cele de mare complexitate, precum chirurgie, neurochirurgie, transplant, oncologie şi recuperare. În cât timp vom recupera distanţa faţă de spitalele private din vest? Unde concurăm de la egal la egal cu occidentalii şi unde mai avem minusuri? Cât de ieftin e să te tratezi în România? Şi, cel mai important, când va exista un spital privat autohton capabil să rezolve orice problemă de sănătate?

    AUTO: Al treilea moment istoric pentru Craiova. Episodul Ford

    Ford a demarat oficial producţia “de volum” la uzina auto de la Craiova, după aproape cinci ani de la semnarea contractului de privatizare. În premieră, într-o fabrică din România, un constructor va produce acum un automobil “hi-tech”, care va fi exportat într-o proporţie de peste 99%, dar şi unul dintre cele mai performante motoare de pe piaţă.

    RESURSE UMANE: Pro sau contra birourilor open space

    Managerii le preferă, pentru că încurajează comunicarea şi transparenţa. Angajaţii le urăsc, pentru că s-au săturat să-şi asculte colegii vorbind la telefon şi nu se pot concentra. Birourile de tip open space au “fabricat” o lume corporatistă ale căror valori sunt definite de codurile vestimentare şi comportamentale pe care angajaţii au învăţat să le respecte, cu un preţ – sentimentul scăderii productivităţii.

    ENERGIE: Vara de neuitat a băieţilor deştepţi

    Vara lui 2012 a început cu mai multe surprize, începând cu căderea guvernului Ungureanu, condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare, intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica şi continuând cu ceea ce pare a fi un început de normalizare, adică, denunţarea primului contract dintre Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi”. Un caz plin de surprize. Rămâne de văzut cât de plăcute.

    TURISM: În vizită la Afrodita

    Decizia de a călători în Cipru nu a fost determinată de un motiv anume, ci a fost mai degrabă una spontană. Gândul a fost că, obosită după un an de muncă şi cu o perspectivă de concediu întotdeauna incertă pentru un om care lucrează în turism, Cipru a fost cea mai apropiată destinaţie de vacanţă după cele cunoscute şi deja văzute de mine, Grecia şi Turcia.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.