BusinessMagazin

Tag: romania

  • Ioan Niculae: Nu e departe momentul când Dacia va pleca din România

    “Am constatat că Guvernul nu face nimic pentru diminuarea efectelor crizei, după speranţele pozitive de la începutul anului când am constituit Consiliul Investitorilor Români. După nouă luni vedem doar măsuri coercitive şi nimic pentru stimularea economiei. Peste 17.000 de firme au intrat în insolvenţă în 2013 şi sperăm că măcar acum, în ceasul al 14-lea, cineva ne va asculta”, a declarat Ioan Niculae.

    Omul de afaceri a mai declarat că situaţia dificilă în care se găsesc companiile este valabilă nu doar pentru investitorii români, ci şi pentru cei străini. “Şi investitorii străini. şi cei români au parte de aceleaşi probleme. Nu e departe momentul când Renault va alege să plece din România. Vedem cu mare dezamăgire că măsurile agreate de mediul de afaceri cu FMI şi Comisia Europeană nu sunt luate în seamă”, a spus Ioan Niculae.

    Ioan Niculae, Radu Enache, George Copos, Luchi Georgescu, Anca Vlad, Radu Timiş, Ştefan Vuza, Vasile Turcu şi alţi 500 de proprietari de companii româneşti s-au reunit în luna martie în cadrul asociaţiei „Forumul Investitorilor Autohtoni”, organizaţie care reprezintă interesele antreprenorilor locali în relaţia cu autorităţile, după cum Business Magazin a scris aici.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  • Cum au devenit milionari doi medici români, soţ şi soţie

    Un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis în 1993 să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. „Câştigam la acea vreme 40 de dolari şi aşteptam în fiecare lună salariul ca să cumpăr o ciocolată Snickers împreună cu o colegă de serviciu, să o împărţim în două.

    De la asta am plecat„, spune Ozana Moraru. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. La acea vreme, pentru o operaţie de cataractă la un spital public pacientul stătea internat chiar şi o săptămână. Rapiditatea intervenţiilor – „Pacientul pleca acasă în câteva ore„ -, amenajările interioare – „Deşi spaţiul era închiriat, am amenajat etajul din policlinică aşa cum am crezut noi„ – şi aparatura adusă din import i-au făcut pe cei doi să îşi creeze repede piaţă şi să investească cea mai mare parte a profitului în dezvoltarea businessului.

    Primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. „Adevăratul boom a fost în 1997, când am introdus o nouă tehnică de operare a cataractei, cu tăietură mică şi fară sutură„, spune otfalmologul. De ajutor au fost deschiderile de clinici în alte specialităţi medicale, care au determinat pacienţii să înţeleagă că un serviciu medical poate fi furnizat şi altfel decât gratuit. „Gratuitatea la stat constă în pachetul de consumabile oferit de către stat. În rest, se procedează ca acum 20 de ani.

    Pacientul dă bani, nu s-a schimbat nimic„, spune Moraru. În sectorul oftalmologic, concurenţa a apărut abia după anul 2000. Avantajul de peste şapte ani faţă de celelalte clinici oftalmologice se explică prin confortul medicilor rămaşi să lucreze la stat, nefiind dispuşi să-şi asume vreun risc: „Oftalmologii n-au avut curajul să renunţe la ciubucurile pe care le făceau la stat, deşi au văzut că privatul începea să funcţioneze. În ultimii ani au mai apărut clinici şi cabinete, dar aproape niciunul dintre fondatori nu a renunţat la vaca de muls de la stat„.

    Văzând că afacerea soţilor Moraru începe să prindă contur, policlinica le-a mărit constant chiria lunară, iar cei doi au decis să cumpere o clădire în Floreasca pentru a putea continua proiectul: „Atunci nu era părerea că Floreasca şi Dorobanţi sunt zone de lux. Am vrut ca toate cele trei centre să fie grupate în acelaşi loc ca să ne fie mai uşor. Dacă nu eşti la faţa locului, nu ai cum să controlezi ce se întâmplă„.

    Soţii Moraru spun că au câştigat bani încă de la început, dar abia după 1999 au început să obţină profit, investind din nou într-un aparat de operare a miopiei, de 600.000 de dolari, primul de pe piaţa locală. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. „Au fost mulţi străini interesaţi de lumea medicală şi au vrut să facem joint-venture-uri cu ei. Prin intuiţia noastră, deşi era cât pe ce să semnăm cu nişte americani, am refuzat„, spune Cristian Moraru. „A fost intuiţie feminină”, adaugă Ozana Moraru, dat fiind că ea a fost cea care a spus „pas„, contractele ajungând la faza finală de semnare.
     

  • Purtătorul de cuvânt al CE: Raportul MCV pentru România va fi publicat la începutul anului 2014

     Iniţial, Comisia Europeană anunţase că raportul va fi publicat în decembrie 2013.

    Întrebat de sesizarea ActiveWatch şi a Asociaţiei pentru Monitorizarea Justiţiei privind situaţia de la DNA, oficialul european a precizat că următorul raport MCV va aborda şi acest subiect.

    “Nu sunt la curent cu această scrisoare. Dar ştiu că CE a primit o serie sesizări de la organizaţiile non-guvernamentale privind situaţia DNA din România din ultimele zile, provocată de unele dispute referitoare la numirea unor procurori (…) Comisia nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta numirile individuale, cazurile particulare ale unor procurori. Nu acesta este rolul nostru. Comisia Europeană va aborda, cu siguranţă, situaţia de la DNA în următorul raport, care va fi publicat la începutul anului viitor”, a spus purtătorul de cuvânt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană anunţă deblocarea programului POS CCE pentru România

     Potrivit acesteia, Johannes Hahn a comunicat premierului Victor Ponta această decizie, luată după ce o echipă de audit a Comisiei Europene a fost la Bucureşti, în perioada 23-28 septembrie.

    În zilele următoare, Comisia Europeană va trimite României 196 de milioane de euro pentru proiectele deja depuse.

    Surse europene au precizat recent pentru MEDIAFAX că deblocarea POS CCE urma să fie anunţată la începutul lunii octombrie, după ce o echipă de audit a Comisiei Europene a fost la Bucureşti pentru a evalua măsurile luate de autorităţile române pentru reluarea programului.

    Concluziile preliminare ale echipei de audit sunt favorabile, autorităţile române reuşind să remedieze mai multe deficienţe în funcţionarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 44% din spaţiile rezidenţiale în dezvoltare se află în zona de sud a judeţului Ilfov

    Stocul rezidenţial modern construit după 2006 în regiunea Bucureşti-Ilfov cuprinde peste 27.300 de unităţi, grupate în 115 ansambluri rezidenţiale cu peste 20 de apartamente fiecare. „Aproximativ 33% din acest stoc se află în judeţul Ilfov, în timp ce sectorul 3 – cel mai populat sector al Bucureştiului – deţine cel mai mare procent din Bucuresti, respectiv 17%, având o bună reputaţie în ceea ce priveşte reglementările urbanistice, accesibilitatea, facilităţile, şcolile şi gradul de siguranţă a cetăţeanului. De asemenea, sectoarele 2 şi 6 deţin fiecare 13,4% din stocul modern”, a declarat Răzvan Iorgu, Director General CBRE România.

    În acest moment, aproximativ 4.000 de apartamente din 31 de ansambluri rezidenţiale sunt în diverse stadii de dezvoltare şi vor fi livrate până în 2015, astfel că stocul ar putea creşte cu 15% în următorii doi ani. Cele mai multe apartamente fac parte din faza a doua sau a treia de dezvoltare a unor ansambluri operaţionale, care înregistrează o cerere constantă din partea potenţialilor clienţi. Printre cele mai importante proiecte ce vor fi livrate în al doilea semestru al acestui se numără faze ale unor ansambluri funcţionale din anii precedenţi, precum Edenia Titan, Cosmopolis şi Gama Residence. De asemenea, printre proiectele noi se află Sunrise Residence şi Lake House Residence.

    În ceea ce priveşte preţurile apartamentelor, 69% din stocul modern este cotat la sub 1.000 euro/mp (suprafaţă construită), împărţit egal între unităţi care costă sub 800 euro/mp (majoritatea în judeţul Ilfov, în zona de sud – Confort City, Metropolitan Residence şi în zona de vest – Militari Residence) şi cele care costă între 800 şi 1.000 euro/mp (în special în sectoarele 3 şi 4 – ansambluri precum Asmita Gardens, New Town Residence, Evocasa Optima). De asemenea, 23% din stoc este cotat între 1.000 şi 1.200 euro/mp, amplasat în sectorul 3 (Incity Residences) sau 6 (Orhideea Gardens). Numai 8% din stoc este cotat la peste 1.200 euro/mp, cu unităţi situate în special în zona de nord a Bucureştiului (sectorul 1) sau Barbu Văcărescu – Lacul Tei (sectorul 2).

    Cererea pentru unităţi locative a fost impulsionată în perioada 2009-2013 de doi factori. Programul “Prima Casă”, ce asigură condiţii speciale de finanţare pentru prima achiziţie, a reprezentat principalul motor al pieţei locale rezidenţiale, cu aproximativ 100.000 de garanţii acordate, însemnând 90% din totalul creditelor aprobate în întreaga ţară. Al doilea factor îl reprezintă facilitatea de 5% la TVA pentru cumpărarea de apartamente, pentru care există un plafon maxim de 380.000 lei (85.500 euro) şi care a  restricţionat, astfel, achiziţiile la garsoniere şi apartamente noi cu o singură cameră.

    Nivelul tranzacţional este în creştere faţă de 2012, inclusiv în cazul apartamentelor cu două camere. „Tranzacţiile în numerar ar putea depăşi ipotecile, întrucât clienţii care au amânat achiziţiile timp de câţiva ani sunt de părere că 2013 este un moment bun pentru investiţii familiale. De asemenea, o altă modalitate de finanţare populară printre clienţi este programul de tip rent-to-buy, care implică închirierea apartamentului pentru o perioadă de 1-3 ani, cu plăţi lunare ce se deduc din preţul final de vânzare”, a mai declarat Răzvan Iorgu.

  • Situaţie “paradoxală”: Românii beneficiază de cele mai mici marje şi rate din regiune la creditele în monedă locală

     Potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie “paradoxală” faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi, sau cehii în coroane.

    Percepţia publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Băncii Naţionale a României în direcţia unei concentrări pe finanţarea în lei, având ca argument permanent situaţia de pe pieţele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În acelaşi timp, clienţii băncilor au sesizat permanent diferenţa semnificativă de cost între împrumuturile în lei şi cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii de 5 milioane de euro în reţeaua Winmarkt din România

     “Anul acesta am activat un buget de investiţii de aproximativ cinci milioane de euro, finanţat în întregime din fonduri proprii, acţionarii confirmând capacitatea de autosusţinere a planului de investiţii, fără a afecta gradul de îndatorare al companiei, care la acest moment este zero”, a declarat într-un comunicat CEO-ul Winmarkt, Antonio Di Berardino.

    IGD a aprobat un buget de investiţii în valoare de 12,5 milioane euro pentru perioada 2012-2015, sumă care este investită într-un proiect care vizează modernizarea centrelor comerciale Winmarkt, extinderea suprafeţei închiriabile, precum şi optimizarea fluxului de vizitatori.

    Reţeaua compusă din 15 centre comerciale, situate în centrul a 13 oraşe, are o suprafaţă net închiriabilă de 88.200 metri pătraţi şi a încheiat anul financiar 2012 cu o cifră de afaceri de 11,3 milioane euro şi un profit net de 5,8 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare viteză la internet în România

    Abonamentele care vor include aceste viteze vor fi oferite de  furnizorul de internet RCS & RDS, la preţuri de 49 de lei, respectiv 59 de lei, cu TVA inclus.  Digi Net Fiberlink 500 şi Digi Net Fiberlink 1000 transformă astfel RCS & RDS în liderul vitezelor de internet de pe piaţa autohtonă, oferind internetul fix cu cea mai mare viteză de download şi de upload, cel mai mic preţ pentru astfel de viteze şi cea mai bună acoperire la nivel naţional.

    Abonamentele se adresează clienţilor persoane fizice şi pot fi oferite de către companie în reţelele sale din toată ţara, în peste 150 de localităţi, în zonele urbane, dar şi în cele periferice şi rurale, ca urmare a investiţiilor continue în noi tehnologii şi în extinderile permanente ale reţelelor de fibră optică.

    “Cu această ofertă vrem să pregătim utilizatorii pentru viitor. Informaţia ajunge în dispozitivele utilizatorilor de până la 10 ori mai rapid decât până acum, iar internauţii au practic acces, în acest moment, la viteze ce le vor asigura nevoile actuale şi viitoare de comunicare. Cu noile Fiberlink 500 şi Fiberlink 1000, ce permit acces la viteze de download de până la 500 Mbps, respectiv până la 1000 Mbps, abonaţii Digi se conectează astăzi la viteza viitorului!”, spune Valentin Popoviciu, Director Dezvoltare al RCS & RDS.

  • Autorităţile, mediul academic şi sectorul privat vor lucra împreună pentru dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri

    În vederea sprijinirii dezvoltării pe termen lung a sectorului serviciilor pentru afaceri, ABSL România propune un parteneriat strategic între autorităţi, mediul academic şi sectorul privat, care să se concentreze pe următoarele direcţii: o strategie de dezvoltare a sectorului în vederea creşterii rolului industriei serviciilor pentru afaceri în susţinerea economiei locale; o colaborarea cu mediul academic în vederea pregătirii de personal înalt calificat şi creşterii oportunităţilor de angajare la absolvire; crearea unui cadru legislativ stimulativ şi a unor stimulente de natură fiscală pentru sectorul serviciilor pentru afaceri; creşterea atractivităţii pieţei locale pentru investiţii prin valorificarea avantajului competitiv pe care România îl are pe piaţa globală a serviciilor pentru afaceri.


    “România se află pe locul nouă  la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie. În pofida crizei economice, rata medie a creşterii anuale în ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere de 30%. Prin intermediul primei sale conferinţe dedicată industriei serviciilor pentru afaceri, ABSL România a deschis dialogul cu autorităţile în vederea stabilirii unui parteneriat strategic în domeniul legislativ, fiscal şi academic, având ca obiectiv sprijinirea dezvoltării accelerate a acestui sector, care poate deveni un factor de creştere pentru întreaga economie”, a declarat Alexander Weigl, preşedinte ABSL România.

    Potrivit unui studiu realizat de ABSL împreună cu KPMG, la nivelul anului 2012 piaţa serviciilor pentru afaceri totaliza 500 milioane de euro şi aproximativ 20 000 de angajaţi. Companiile membre ABSL acoperă aproximativ jumătate din această piaţă, totalizând o cifră de afaceri cumulată de 200 milioane de euro şi 8 000 de angajaţi. “Industria serviciilor pentru afaceri va continua să se dezvolte rapid pe plan local, deoarece tot mai multe companii caută să-şi reducă costurile operaţionale şi să-şi îmbunătăţească capitalul de lucru. Marile companii multinaţionale şi-au deschis în ultimii ani cel puţin un centru de afaceri în România, unele dintre acestea numărând peste 2000 de angajaţi. Este vorba de angajaţi cu înaltă calificare şi care vorbesc mai multe limbi străine, dintre care aproximativ 80% deţin cel puţin un masterat sau o certificare internaţională”, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL.

    Printre avantajele competitive ale României, identificate în cadrul conferinţei, se numără mediul de afaceri competitiv, costurile operaţionale mici  şi competenţele lingvistice ale românilor, care îi ajută să se adapteze foarte uşor unor medii de lucru multiculturale. Statul român se poate implica în dezvoltarea acestui sector şi în crearea de locuri de muncă prin acordarea unor stimulente specifice, subvenţii şi prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, au arătat reprezentanţii industriei serviciilor pentru afaceri.

    Potenţialul României ca destinaţie pentru serviciile pentru afaceri a fost subliniat şi de Pawel Panczyi, managing director, ABSL Polonia: “Eficienţa costurilor de personal din România, localizarea geografică a ţării, dimensiunile pieţei locale şi competenţele angajaţilor români din acest domeniu fac din România o locaţie căutată de către companiile din industria externalizării proceselor de afaceri, externalizării serviciilor informatice şi centrelor de servicii partajate. Aşadar răspunsul la întrebarea <vor exista investiţii în România?> este, fără îndoială, <da>”. Pe de altă parte, Pawel Panczyi atrage atenţia asupra faptului că universităţile româneşti ar trebui să ofere cursanţilor, pe lângă partea teoretică, şi o experienţă practică reunind competenţe şi aptitudini necesare în diverse  domenii de activitate, inclusiv în industria serviciilor pentru afaceri. 

    Sectorul serviciilor pentru afaceri este unul extrem de dinamic nu doar pe plan regional, ci şi la nivel global, reprezentând o piaţă de peste  300 miliarde de dolari. Keshav Murugesh, preşedinte Nasscom BPM Council & CEO WNS Global Services a subliniat că industria serviciilor pentru afaceri a înregistrat creştere la nivel global, în condiţiile în care alte industrii au de înfruntat adevărate provocări financiare cauzate de mediul economic incert: “Sectorul externalizării proceselor de afaceri la nivel global înregistreaza o creştere de 5-6%, în timp ce industria de offshore are o creştere de două cifre. Pe viitor, această creştere va continua.”

    Înfiinţată în 2012, ABSL România îşi propune să îmbunătăţească dialogul şi colaborarea în cadrul industriei serviciilor de afaceri, prin facilitarea schimbului de experienţă şi bune practici între actorii de pe piaţa locală. Mai mult, asociaţia sprijină soluţiile care favorizează dezvoltarea mediului antreprenorial, analizează oportunităţile de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi recomandă modificări pentru sistemul de învăţământ din România în vederea adaptării la cerinţele pieţei muncii. De asemenea, colaborează atât cu autorităţile centrale şi locale, cât şi cu comunitatea de afaceri pentru a sprijini investiţiile de ambele părţi şi implicarea la nivelul comunităţilor locale. Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri reuneşte companii multinaţionale de renume din industria externalizării proceselor de afaceri (Business Process Outsourcing – BPO), centrelor de servicii partajate (Shared Service Centers – SSC), externalizării serviciilor informatice (Information Technology Outsourcing – ITO) şi cercetării şi dezvoltării (Research and Development – R&D). Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt: Genpact, HP, Microsoft, Office Depot, Wipro, WNS. ABSL reuneşte companii care oferă o gamă largă de  servicii financiare, logistice, administrative, de IT şi suport clienţi, precum: Luxoft, Stefanini, Accenture, Process Solutions, Societe Generale, UCMS Group. Printre partenerii strategici ai ABSL România se regăsesc KPMG, Grayling,  Fine Law, Jones Lang LaSalle, iFuture, Mikomax, Skanska, APT.

  • Enel Green Power a conectat la reţea cel de-al treilea parc fotovoltaic dezvoltat în România

     Centrala fotovoltaică de la Colibaşi va genera până la 8 milioane kWh de electricitate în fiecare an, suficient pentru a alimenta aproximativ 7.000 de gospodării, se arată într-un comunicat al Enel Green Power, parte a grupului italian Enel.

    Compania a conectat în iulie la reţea primele două parcuri fotovoltaice dezvoltate în România, situate în judeţul Prahova, cu o capacitate instalată de aproximativ 19 MW.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro