BusinessMagazin

Tag: romania

  • A gătit în cele mai bune restaurante din toate colţurile lumii, iar acum a ales să fie bucătar-şef la Bucureşti

    Kevin Hill are 53 de ani şi a venit pentru prima dată în România acum 14 ani, pentru a duce în Marea Britanie 14 chefi locali. A revenit în vara acestui an şi vrea să rămână pentru a creşte vânzările şi profitul grupului City Grill şi pentru a dezvolta Academia de Bucătari.

    „Am revenit acum patru luni în România deşi niciodată nu am crezut că o să mă întorc. Acum cinci ani mi-am cumpărat o casă în Marea Britanie şi am crezut că mă liniştesc şi mă stabilesc acolo. Nu s-a întâmplat aşa„, povesteşte britanicul într-o engleză cu accent australian. Momentan învaţă şi limba română, însă afirmă că înţelege doar anumite cuvinte. „Vreau să călătoresc în România, să învăţ limba şi să fac profilul consumatorului local.„ Mâncarea tradiţională deja a încercat-o, îi plac micii, mămăliga şi sarmalele. Acum stă într-un apartament din cartierul Obor şi merge la piaţa agroalimentară din zonă pentru legume, fructe, lactate şi carne. Spune că găseşte acolo tot ce are nevoie.

    Pe lista viitoare de planuri se numără o călătorie în Transilvania şi una în Deltă, unde poate merge şi la pescuit, în contextul în care pescuitul la muscă, schiatul şi cursele de maşini (Australian V8 Supercars) sunt cele care îi ocupă timpul liber, respectiv cel când nu găteşte.
    „Îmi place diversitatea României atât în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi oamenii. Mereu găseşti ceva nou aici.„ Totuşi, cea mai apropiată ţară de sufletul lui rămâne Australia, unde de altfel şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale de adult. Copiii săi au rămas acolo. „În Marea Britanie oamenii ies în oraş, petrec timpul în baruri şi pub-uri. În Australia oamenii merg la grătar şi petrec timp acasă, viaţa este liniştită.„

    Kevin Hill a ajuns în Australia în 1982 şi a rămas până în 2002, când s-a întors în Europa. „Am lucrat iniţial ca inginer (weapons engineer, n.red.) în Marina Regală Britanică, iar apoi am plecat la forţele aeriene regale din Australia„. A luat decizia de a pleca la capătul celălalt al lumii după ce a făcut o călătorie acolo şi i-au plăcut peisajul şi oamenii.

    A lucrat în divizia de IT (computer science), iar după aproape un deceniu a făcut o schimbare radicală de carieră. „La forţele aeriene şi în marina regală după circa 20 de ani ieşi la pensie, aşa că am decis să nu aştept acea zi ca să fac o schimbare. Mereu mi-a plăcut să gătesc, aşa că am hotărât să devin chef.„ Spune că nu a stat prea mult pe gânduri, avea un prieten care lucra în bucătăria hotelului Hilton din Adelaide care l-a luat sub aripa sa.

    „Am luat decizia şi am lăsat totul în urmă. A trebuit să învăţ rapid ce se întâmplă în bucătărie„, îşi aminteşte el. A rămas circa cinci ani la Hilton, în restaurantul care avea două stele Michelin, iar apoi a plecat ca head chef în alte două companii din Australia. La începutul anilor 2000 s-a întors în Marea Britanie (Londra) şi apoi a plecat în Spania (Mallorca, unde a fost head chef la un restaurant cu o stea Michelin), unde a rămas doi ani. Înainte de a veni în România a stat şase ani în Marea Britanie, unde a îmbinat arta gătitului cu arta de a face business din poziţia de group executive chef.
     

  • Capital Economics: România este într-o situaţie relativ sigură, în contextul deciziei Fed

     Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a redus cu aproape 11,7% programul de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună, făcând primul pas spre renunţarea la pachetul neconvenţional de stimulare a economiei americane, prin care a introdus lichidităţi semnificative în sistemul financiar, cu impact pozitiv asupra pieţelor emergente şi burselor la nivel global.

    “Eventual, politicile monetare mai restrictive ar putea conduce la o încetinire a intrărilor de capital în România. Dar România pare a avea acum o situaţie relativ sigură. Deficitul de cont curent s-a redus semnificativ în ultimul an, ceea ce înseamnă că este mai puţin dependentă de intrările de portofoliu. Merită menţionat şi că leul a trecut destul de bine în vară prin vânzarea semnificativă de active emergente”, a declarat pentru MEDIAFAX William Jackson, analist la Capital Economics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Goana după terenuri – agricultura va atrage cele mai multe investiţii în 2014, în România

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. “Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Este România pregătită pentru investitorii străini? Analizând nivelul de pregătire al României în ceea ce priveşte investiţiile străine, descoperim o serie de avantaje şi dezavantaje pe care ţara noastră le prezintă. Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale. “Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT.

    Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    De altfel, lipsa predictabilităţii în zona legislativă şi cea fiscală se numără printre principalele riscuri în ceea ce priveşte investiţiile în România, iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată. Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care aceştia sunt interesaţi.

    Accace oferă servicii prin intermediul birourilor din România, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie, precum şi în alte 12 ţări prin partenerii săi stabili, respectiv în Austria, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, China, India, Luxemburg, Olanda, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA.  Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 9 milioane de euro.
     

  • Piraeus Bank a finalizat vânzarea ATE Bank România către Dorinel Umbrărescu

     “Transferul a avut loc după finalizarea separării unei părţi semnificative a activelor şi pasivelor ale ATE Bank România şi preluarea acestora de către Piraeus Bank România”, se arată într-un comunicat al grupului elen.

    Piraeus Bank România a anunţat în noiembrie preluarea unei părţi mari a clienţilor din portofoliul ATE Bank România.

    Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a semnat în luna aprilie un acord cu Piraeus Bank privind preluarea subsidiarei ATE Bank România, în schimbul a 10,3 milioane de euro pentru 93,27% din acţiunile instituţiei de credit.

    La mijlocul lui 2012, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adică şi 93,27% din acţiunile ATE Bank România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hărţile de hazard la inundaţii pentru bazinele hidrografice din România au fost finalizate

     Hărţile de hazard la inundaţii indică zonele potenţial inundabile din ţară, pe baza lor putându-se calcula şi viteza şi adâncimea cu care poate veni o viitură pe o anumită zonă, a explicat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu.

    Peste acestea, trebuie suprapuse hărţile de risc, care urmează să fie elaborate de ANAR, acestea cuprinzând obiectivele socio-economice din zonele inundabile, pentru determinarea potenţialelor pagube, a mai spus Agiu.

    Elaborarea hărţilor de hazard a început în 2006, însă finanţarea, de la bugetul de stat, a fost sistată, fiind reluată în urmă cu doi ani, după ce au fost accesate fonduri europene de 40 de milioane de euro pentru acest proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe ultimul loc în UE la accesarea serviciilor online ale statului în 2013. 42% dintre români nu au utilizat niciodată internetul. CLASAMENTUL Eurostat

     Procentajul românilor care nu au utilizat niciodatã internetul este apropiat de cel din Bulgaria (41%), se arată într-un comunicat al Eurostat. În top urmează Grecia, unde 36% din populaţie nu a accesat internetul, Italia (34%), Portugalia (33%) şi Polonia (32%).

    Totodată, 32% dintre români spun că accesează zilnic internetul, iar 13% săptămânal, în timp ce 58% dintre gospodării României au acces la internet, iar 56% la dispoziţie viteze broadband.

    La nivelul UE, 79% din populaţie are acces la internet, iar 76% la servicii în bandă largă. Totodată, 62% dintre europeni intră zilnic pe net, 10% săptămânal, iar 21% nu au utilizat niciodată internetul.

    România stă de departe cel mai prost în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor online ale statului. Cu o rată de accesare de numai 5%, România este cu mult în urma Italiei (21%) şi Bulgariei (23%), în timp ce la nivelul UE 41% dintre cetăţeni îşi plătesc taxele online sau utilizează servicii oferite de guvern şi autorităţile locale pe internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Raiffeisen în România a crescut cu 11,3% în primele nouă luni ale anului, la 81 mil. euro

     Evoluţia se datorează în principal creşterii veniturilor din comisioane bancare şi tranzacţionare, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de banca austriacă.

    Venitul operaţional al Raiffeisen Bank International pe piaţa românească a scăzut uşor în perioada analizată, cu 0,9%, de la 346 milioane euro la 343 milioane euro.

    Veniturile din dobânzi au coborât cu 7,7%, de la 229 milioane euro la 212 milioane euro, în timp ce încasările din comisioane au urcat cu 7,9%, de la 109 milioane euro la 118 milioane euro. Încasările rezultate din operaţiunile de tranzacţionare au urcat de la 7 milioane euro la 11 milioane euro.

    Provizioanele pentru credite neperformante sau problematice au urcat uşor, de la 74 milioane euro la 75 milioane euro.

    Rata creditelor neperformante a avansat de la 10,3% la 10,8%.

    Cheltuielile administrative generale au crescut cu 3,2%, de la 194 milioane euro la 200 milioane euro.

    Activele totale raportate de banca austriacă pentru România au urcat cu 3,7%, de la 6,09 miliarde euro la 6,315 miliarde euro.

    Soldul creditelor şi avansurilor către clienţi a avansat cu 4,2%, de la 4,21 miliarde euro la 4,39 miliarde euro. Depozitele atrase de la clienţi au urcat cu 8,7%, de la 3,81 miliarde euro la 4,14 miliarde euro. Astfel, raportul credite/depozite s-a îmbunătăţit de la 110,6% la 106,1%.

    Raiffeisen Bank International are 529 sucursale în România, cu aproape 5.400 de angajaţi care deservesc peste 2 milioane de clienţi.

    Grupul austriac este prezent în 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, cu active totale de peste 131 miliarde euro.

  • Carrefour deschide primul său supermarket din Târgu Mureş

     Noul supermarket, Market Mureş Mall, are o suprafaţă de 620 metri pătraţi şi va comercializa o gamă de aproximativ 6.000 de produse.

    Retailerul francez operează în România patru formate de magazine, cu un total de 160 unităţi, dintre care 25 hipermarketuri Carrefour, 78 supermarketuri Market, 56 magazine de proximitate Express şi un magazin online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ Fitch: Sectorul bancar din România va avea perspectivă negativă în 2014

     Într-un mediu economic dificil, cu o revenire fragilă, profitabilitatea se va îmbunătăţi uşor faţă de 2013 odată ce nivelul creditelor neperformante se va stabiliza, anticipează analiştii agenţiei de rating.

    Contrar estimărilor prezentate de Fitch cu un an în urmă, situaţia din sistemul bancar al României a continuat să se deterioreze în primele nouă luni din acest an, cu o creştere a creditelor neperformante în ritm similar cu primele nouă luni din 2012. Totodată, ritmul de creştere a creditului neperformant a fost accentuat de scăderea soldului creditelor.

    Fitch anticipează că rata de creştere a creditelor neperformante va încetini anul viitor. Totodată, o revenire mai largă nu pare probabilă, având în vedere că revigorarea activităţii economice va fi moderată, iar băncile se concentrează pe rezolvarea problemei creditelor neperformante, şi nu pe creditare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va exporta de Crăciun aproximativ 2 milioane de cozonaci, în valoare de 8 milioane euro

     “Cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia. Este ieftin şi bun”, a spus Popescu.

    El a afirmat că preţul mediu de export al unui cozonac este de patru euro. Reprezentantul patronatului din panificaţie estimează că firmele româneşti vor exporta în perioada Crăciunului aproximativ opt milioane de cozonaci.

    “Exportăm în ţări cu comunităţi de români, precum Spania sau Italia, dar şi în state precum SUA, Canada, Germania sau Belgia. Au început să meargă foarte bine şi exporturile în Republica Moldova”, a adăugat Popescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro