Omul de afaceri Arron Banks, cofondatorul mişcării Leave.EU (IeşimdinUE), acuză Guvernul Theresa May că “alunecă pe o pantă eronată” în privinţa subiectului, subliniind că Londra trebuie să ia o decizie “radicală” acum, altfel riscă să “intre orbeşte într-un Brexit fals”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Declaraţiile purtătorului de cuvânt al premierului britanic au fost făcute după ce Nigel Farage, fostul lider al partidului pro-Brexit UKIP, a susţinut ideea organizării unui noi referendum pe tema Brexit, argumentând că tabăra celor care sprijină ieşirea Marii Britanii din UE va câştiga din nou, iar în aşa fel se va încheia această dezbatere. În plus, şi cei care îşi doresc ca Regatul Unit să rămână parte a Blocului comunitar au afirmat că vor un nou referendum pe această temă, din moment ce britanicii nu au avut acces la toate informaţiile legate de consecinţele ieşirii din UE.
Fost prim-ministru polonez şi un adversar al partidului de guvernământ de la Varşovia, Tusk a luat poziţie după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a apărat reformele controversate din justiţie în cadrul unei întrevederi la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
“Pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), avantajul de a fi în UE se reduce la balanţa de plăţi, ignorând total alte beneficii precum piaţa comună, ordinea juridică, securitatea garantată etc. Dacă nu vom mai fi un contribuabil net, jocul ar putea să fie încheiat de către ei. Aşadar, îmi pot imagina cu uşurinţă o situaţie în care, dacă Polonia se va regăsi într-o zi printre contribuabili, guvernul polonez va decide că este timpul să-i întrebe pe cetăţeni dacă mai vor Polonia în UE. Apoi vor lucra din greu pentru a ajunge la concluzia că este necesar să-şi ia adio de la calitatea de membru”, a spus Tusk.
Preşedintele Consiliului European a mai precizat că data de 20 decembrie a fost “o zi tristă pentru toată lumea”, când Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.
„Pe parcursul întregului trimestru III al anului 2007, preţurile en gros de energie electrică au fost cele mai ridicate în România din întreaga regiune CEE (n.n.- Europa Centrală şi de Est), datorită în primul rând producerii de energie electrică şi nucleară inferioară celei obişnuite în ţara respectivă, chiar şi în contextul producerii de energie electrică nucleară în mod tradiţional”, se arată în raportul DG Energy.
„Comparând cu trimestrul III 2016, în al treilea trimestru al anului 2017 preţurile au crescut cel mai mult în România (52%), Slovenia şi Ungaria (ambele cu câte 41%), în timp ce Regatul Unit era singura ţară din UE în care s-a consemnat o scădere a preţurilor (-2,2%)”, se mai arată în raport.
Potrivit documentului, cea mai scumpă energie angro din UE se tranzacţionează în Grecia şi Portugalia (52,1 euro/MWh), urmate de Serbia (51,7 euro/MWh), Italia (51,6 euro/MWh), Ungaria (51 de euro/MWh) şi România (50,2 euro/MWh). Cea mai ieftină energie angro se găseşte în Norvegia (27,3 euro/MWh), Luxemburg şi Germania (32,7 euro/MWh), Suedia (33,6 euro/MWh) şi Danemarca (33,7 euro/MWh).
În cadrul discursului susţinut cu ocazia trecerii în noul an, Macron a afirmat că ”trebuie să redescoperim ambiţia europeană, să redescoperim o Europă mai suverană, mai unită, mai democratică”.
Preşedintele francez a subliniat importanţa ca cetăţenii UE să se exprime, prin consultări publice, cu privire la viziunea lor asupra viitorului Blocului comunitar, astfel încât liderii statelor europene să poată elabora ”un proiect ambiţios”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Oraşul Suceava a câştigat această cursă, într-un proiect al Comisiei Europene, fiind singurul obiectiv turistic cu expoziţii pe ruine, potrivit ONE.
Cetatea de Scaun a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I Muşat, domn al Moldovei între 1375 şi decembrie 1391, iar apoi a fost întărită de Ştefan cel Mare pentru a rezista atacurilor otomane. În prezent, Cetatea este cel mai vizitat obiectiv din Suceava, fiind şi singura atracţie turistică din România care are expoziţii pe ruine.
Una dintre principalele puncte de atracţie este una dintre camere, unde vizitatorii se pot costuma,virtual, în haine medievale boiereşti; te aşezi în faţa panoului, cu ajutorul unui buton îţi alegi vestimentaţia, iar apoi faci poză. Zidurile au fost restaurate recent cu 15 milioane de euro, fonduri europene.
Zidurile Cetăţii au fost restaurate cu fonduri europene în valoare de 15 milioane de euro
Tot în Suceava puteţi vizita Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou, cu biserica Sfântul Gheorghe, obiectiv UNESCO, iar la 30 de km distanţă este Gura Humorului, de unde mai faceţi puţin până la faimoasele mănăstiri Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa şi Putna.
Privind în urmă, se încheie 12 luni marcate de terorism, de ameninţări, de instabilitate politică şi de un război – cel din Siria – care pare să nu se mai termine. Mai trebuie contorizat, desigur, şi Brexitul; chiar dacă instituţiile europene şi autorităţile britanice par să fi ajuns recent la un acord de principiu, ieşirea Marii Britanii din construcţia europeană e un proces aflat încă la început. România va fi afectată în mod direct, pentru că “divorţul” propriu-zis va avea loc în martie 2019, la câteva luni de la preluarea preşedinţiei Consiliului European de către ţara noastră.
Cel mai dezbătut subiect în paginile publicaţiilor internaţionale trebuie să fi fost, totuşi, primul an de mandat al lui Donald Trump. Marcat de scandaluri ce implică Rusia, Wikileaks sau schimburi de replici cu liderul nord-coreen Kim Jong-Un, conducerea asigurată de miliardarul Trump poate fi cel mai bine ilustrată de mesajele trimise de el pe Twitter.
Preşedinte pe social media
Principala voce a democraţilor – primii contestatari ai lui Trump – a fost, aşa cum era de aşteptat, Hillary Clinton; într-un interviu difuzat de revista Mother Jones, Hillary Clinton a contestat legitimitatea scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în anul 2016 şi a cerut constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerinţele Rusiei, numindu-l pe preşedintele Donald Trump “naiv” şi “marionetă” a Moscovei. “Nu pot înţelege cum a reuşit să scape de atâtea ori după seria de atacuri, insulte şi comportamente care i-au permis să câştige scrutinul prezidenţial”, a spus Hillary Clinton. Fostul secretar de Stat a afirmat că Donald Trump “a făcut de ruşine Preşedinţia” SUA. “Nu mă gândeam că va fi atât de rău cum este acum”, a subliniat ea, contestând politicile liderului de la Casa Albă.
“Escroaca Hillary Clinton este cea mai mare ratată din toate timpurile. Pur şi simplu nu se poate opri, ceea ce este un lucru bun pentru Partidul Republican. Hillary, mai bine ai continua cu viaţa ta şi mai încearcă peste trei ani!”, a declarat Donald Trump sâmbătă prin Twitter. Nu este prima dată când liderul de la Casa Albă evocă ironic ideea unei noi candidaturi a lui Hillary Clinton. În octombrie, Donald Trump exprima speranţa că Hillary Clinton va candida şi în anul 2020, pentru a o învinge din nou: “Am fost întrebat de curând dacă escroaca Hillary Clinton intenţionează să candideze în 2020. Răspunsul meu a fost: «Sper că da»”.
Deşi a negat în permanenţă acuzaţiile aduse, Trump a fost totuşi nevoit să ia o serie de măsuri pentru a linişti opinia publică. Dintre acestea, a ieşit în evidenţă cel din luna mai, când preşedintele Statelor Unite l-a demis pe James Comey, directorul FBI, deoarece ar fi gestionat în mod inadecvat investigaţia în cazul serverului de e-mail privat utilizat de Hillary Clinton; demiterea a intervenit în contextul anchetei privind ingerinţele Rusiei în campania electorală.
Adio, deci, pe curând!
Revenind la Brexit, cel mai important moment al anului a fost cel în care Theresa May a trimis oficialilor europeni scrisoarea prin care anunţa ieşirea Marii Britanii din uniune. Pentru mulţi britanici şi nu numai, Brexit a devenit ceva extrem de real în acel moment; mulţi sperau la o răsturnare de situaţie, la o revenire pe drumul european, dar euroscepticii – în frunte cu Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) – nu s-au lăsat înduplecaţi.
Ultima “semnătură” necesară era cea a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a; în luna martie, ea şi-a dat consimţământul oficial privind legea Brexit, permiţându-i astfel premierului Theresa May să înceapă negocierile de ieşire din Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din Blocul comunitar au început în luna iunie, chiar dacă premierul britanic Theresa May nu reuşise să formeze un guvern în urma alegerilor parlamentare din 8 iunie.
Ca un răspuns la Brexit, Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumera cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii au dezbătut modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, declara Juncker la acel moment. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.
„Carta albă privind viitorul Europei” enumera următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu, iar lucrarea începea cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.
Luna decembrie a adus primul acord – fie el parţial – între UE şi Marea Britanie. “Am înregistrat progresul de care aveam nevoie. Doamna May m-a asigurat că noul text are sprijinul guvernului britanic. Acordul este desigur un compromis, este rezultatul unor discuţii lungi şi intense. Fiecare parte a arătat adaptabilitate şi dorinţă de compromis”, a spus Juncker. Ca urmare, prin intermediul unui comunicat, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să concluzioneze că s-au înregistrat progrese suficiente în prima etapă a negocierilor privind Articolului 50 cu Marea Britanie.
“Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice”, a reacţionat Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Lege şi Justiţie, condusă de liderul conservator Jaroslaw Kackynski.
Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare”, a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.
“Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene”, precizează instituţia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro