BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Regatul Unit, pe drumul către anul de graţie 1948

    În acelaşi timp, şomajul a scăzut sub 7%, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani – 6,9%. Economia britanică este aşteptată de  cei mai mulţi analişti să crească în acest an cu 2,9%, peste estimarea oficială de 2,7%, care ia în calcul însă necesitatea unor noi tăieri de cheltuieli bugetare.

    În opinia guvernului, eforturile de austeritate sunt doar la jumătatea programului şi va mai dura câţiva ani până ce îşi vor atinge ţinta – tăierea consumului public de bunuri şi servicii până ce va atinge cea mai mică pondere în PIB din 1948 încoace.

  • Salariul lui Putin va fi aproape triplat printr-un decret emis de Kremlin. Cât a câştigat liderul rus în 2013

     Salariile preşedintelui şi şefului Guvernului vor fi mărite de 2,65 de ori, stabileşte decretul.

    Potrivit unor date cu privire la venituri publicate vineri de către Kremlin şi Guvern, Putin a obţinut în 2013 un venit inferior celui al lui Medvedev, dar şi veniturilor consilierilor şi majorităţii miniştrilor săi.

    Putin a declarat venituri de 3,7 milioane de ruble (74.000 de euro) anul trecut, mai mici decât în 2012.

    Medevedev a obţinut, în schimb, venituri de 4,3 milioane de ruble (85.000 de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Goldman Sachs va primi 6 milioane dolari cash în trei ani, dacă banca va atinge anumite ţinte

    Blankfein (59 de ani) a obţinut anul trecut o compensaţie financiară de 23 milioane de dolari, constituită în cea mai mare parte din bonusuri în acţiuni.

    “Stimulentul pe termen lung” de 6 milioane de dolari promis lui Blankfein depinde de performanţele financiare ale băncii, mai exact de atingerea unor ţinte privind randamentul capitalului propriu şi valoarea activelor.

    Pentru anul 2012, Blankfein a primit un bonus în sistem similar în valoare de 5 milioane de dolari, iar în 2011 valoarea a fost de 3 milioane de dolari.

    Blankfein este pentru cel de-al doilea an consecutiv cel mai bine plătit CEO al unei mari bănci americane.

    Goldman Sachs a înregistrat anul trecut un randament al capitalului propriu de 11%, depăşind principalii rivali de pe Wall Street, în principal datorită reducerii cheltuielilor salariale în contextul menţinerii veniturilor la niveluri similare.

    Acţiunile băncii au crescut cu 39% anul trecut, în timp ce indicele acţiunilor din sectorul financiar din componenţa S&P 500 a urcat cu 33%.

    Luând în calcul compensaţia din 2013 şi stimulentul pe termen lung, se poate spune că Blankfein a câştigat anul trecut 29 milioane de dolari. Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon (58 de ani), a obţinut 20 milioane de dolari, şeful Morgan Stanley, James Gorman, 18 milioane de dolari, directorul Bank of America, Brian Moynihan, 14 milioane de dolari, iar CEO-ul Citigroup, Michael Corbat, 14,5 milioane de dolari.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Pariul anului 2014: consumul, noul motor de creştere economică

    Pe primele două luni, consumul a crescut cu 6,3% (7% în serie brută). Chiar în condiţiile unei creşteri zero a comerţului în martie, cifrele din primele două luni sunt suficiente spre a genera o creştere trimestrială a consumului de peste 4%, cea mai bună din T2 2008 încoace, apreciază analiştii ING.

    Conform acestora, pariul promovării consumului drept motor de creştere pentru 2014 se bazează pe relansarea majorării salariilor reale în sectorul privat, care la rândul său ar urma să fie sprijinită de o inflaţie mai scăzută, care la rândul ei ar urma să fie susţinută de recolta bună a anului trecut.

  • Şi competitivi, şi cu leafă mare: e posibil?

    Economiştii Erste constată că flexibilitatea în materie de angajări, concedieri şi contracte de muncă, salariile mici, reducerea costurilor muncii ori a contribuţiilor la asigurări sociale pentru angajatori sunt importante spre a spori atractivitatea unei ţări pentru investiţii directe, însă ceea ce asigură saltul real de competitivitate este nivelul productivităţii muncii, care depinde de cât de inovatoare este o economie.

    Astfel, în ciuda salariilor mari ale germanilor sau ale francezilor, arată analiştii băncii austriece, productivitatea acestora rămâne înaltă şi amortizează confortabil costul muncii, graţie investiţiilor constant mari care se fac în aceste ţări în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, precum şi a celor generale în educaţie.

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).

  • Concesii pentru săracii din Grecia

    Premierul Antonis Samaras a confirmat că una dintre condiţiile finanţării va fi reducerea cu 3,9% a contribuţiilor la asigurări sociale plătite de către angajatori, cu scopul de a susţine companiile şi de a stimula majorarea salariilor.

    El a promis, de asemenea, că va distribui 500 mil. euro către un milion de greci consideraţi a fi cel mai afectaţi de criză, inclusiv salariaţi prost plătiţi ai statului, pensionari, familii sărace şi persoane fără adăpost, suma provenind din excedentul bugetar proiectat pentru acest an, de 2,9 mld. euro.

    Concedierile în sectorul bugetar vor continua şi la anul, inclusiv după îndeplinirea ţintei de 15.000 de concedieri pentru anul curent. Şomajul în Grecia a urcat deja, conform ultimelor date statistice, la un nou record european – 27,5% în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.