Serviciile de securitate ucrainene au anunţat marţi că au reluat operaţiunile “antiteroriste” în estul ţării.
Ministerul rus de Externe a avertizat că autorităţile ucrainene vor trebui “să răspundă” pentru crimele comise împotriva civililor din estul ţării.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am luat decizia de a demisiona din PNL. De fapt, mai corect ar fi să spun că PNL a luat hotărârea de a demisiona din funcţia de partid care trebuie să-i reprezinte pe cetăţenii cu vederi liberale din ţara noastră. A coborî dintr-un tren care şi-a schimbat ruta convenită şi asumată şi se îndreaptă către prăpastie nu înseamnă nici trădare şi nici oportunism. Înseamnă o raportare corectă şi sănătoasă la un sistem referenţial care a rămas neschimbat”, arată Mihai Stănişoară într-un comunicat remis, marţi, corespondentului MEDIAFAX.
Deputatul mai arată că, într-o lună, PNL s-a transformat “într-un teatru de război al agendelor personale”. “Nu pot să nu îmi ascund dezamăgirea privind evoluţia recentă a Partidului Naţional Liberal, transformat, în doar o lună, într-un teatru de război al agendelor personale şi în care principiile de dreapta, liberale, au încetat să mai fie măcar rostite, cu atât mai puţin dezbătute, apărate şi promovate. Mai mult, România şi românii au dispărut de pe agenda PNL”, se mai arată în comunicatul de presă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu există planuri pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciţii militare organizate pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru este la latitudinea autorităţilor de la Kiev şi a fiecărui aliat”, a subliniat Rasmussen.
“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregăteşte o serie de măsuri care includ asistenţa destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării şi modernizarea armatei.
“Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în ţările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică şi în Marea Neagră, efectuând exerciţii militare în statele baltice şi în Polonia… Paşii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciţii militare şi mobilizări adecvate de trupe”, a explicat şeful NATO.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.
Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia – ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.
BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”, cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.
Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.
“Dat fiind că ucrainenii omoară ucraineni, cred că Ucraina este mai aproape decât oricând de un război civil”, a declarat Lavrov în interviul pentru Bloomberg TV.
“În estul şi sudul Ucrainei, există deja un război real”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse, conform AFP.
Şapte militari ucraineni au murit marţi în confruntările cu insurgenţi proruşi care au avut loc în estul ţării.
“Dacă acest mediu este propice organizării unor alegeri libere şi echitabile, atunci nu mai ştiu ce poate însemna liber şi echitabil”, a insistat Lavrov, referindu-se la scrutinul prezidenţial programat în Ucraina pe 25 mai.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a semnat un decret care confirmă numirea în funcţie a generalului Anatoli Puciniakov, care era comandant interimar al Forţelor terestre.
Puciniakov îl înlocuieşte astfel pe Ghennadi Vorobiev, demis în ianuarie de preşedintele de la acea vreme, Viktor Ianukovici.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.
Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.
“Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.
Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.
Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.
Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.
“Dacă interesele noastre, interesele noastre legitime, interesele ruşilor sunt atacate în mod direct, aşa cum au făcut, de exemplu, în (teritoriul separatist georgian) Osetia de Sud, nu văd altă cale decât de a răspunde, cu respectarea dreptului internaţional”, a declarat şeful diplomaţiei ruse pentru postul de televiziune Russia Today (RT).
“Un atac împotriva cetăţenilor ruşi este un atac împotriva Rusiei”, a adăugat el.
În 2008, un război-fulger a opus Rusia şi Georgia, la finalul căruia Moscova a recunoscut independenţa a două teritorii separatiste proruse din această ţară mică din Caucaz, Osetia de Sud şi Abhazia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă interesele noastre, interesele noastre legitime, interesele ruse sunt atacate în mod direct, aşa cum au făcut în (teritoriul separatist georgian) Osetia de Sud, nu văd altă cale decât de a răspunde, cu respectarea dreptului internaţional”, a declarat şeful diplomaţiei ruse pentru postul de televiziune RT.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
După eliberarea de sub ocupaţia germană, membrii Rezistenţei daneze au urmărit femei bănuite că au avut relaţii cu nemţi în timpul războiului şi le-au pedepsit într-un mod brutal, relatează dailymail.co.uk.
O femeie care a avut o relaţie cu un neamţ în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost dezbrăcată cu forţa şi i s-au pictat pe corp mai multe zvastici.
Ura faţă de nemţi şi faţă de cei care au colaborat cu ei a dus la brutalitatea faţă de femeile care au “căzut în păcat cu duşmanul”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro