Tag: romania

  • Ovidiu Buluc investeşte 16 milioane de euro într-un nou centru logistic la Baloteşti

    Pentru a susţine ritmul de creştere pe care compania l-a înregistrat în ultimii ani, dar şi pentru a spori nivelul serviciilor oferite către partenerii săi, producători de medicamente sau farmacii, Farmexim a iniţiat în anul 2012 un proces investiţional care a avut ca principal obiectiv pregătirea companiei pentru provocările anilor următori.

    Depozitul este echipat cu dotări tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, la standarde GDP, are o suprafaţă de peste 15.000 mp şi o capacitate de stocare de peste 6000 de paleţi, permiţând gestionarea unui număr de peste 11.000 de articole diferite.

    În cadrul grupului, Farmexim, unul dintre primii trei distribuitori de medicamente din România, a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 1.500 miliarde de lei (aproximativ 340 milioane euro), în creştere cu peste 17% faţă de 2012. Totodată, compania a înregistrat în anul 2013 un profit cu peste 50% mai mare faţă de anul 2012.

    Farmexim este prima companie de import şi distribuţie de medicamente din România, înfiinţată în Bucureşti în anul 1990. În cei 24 de ani de activitate, compania a ajuns să asigure distribuţia de medicamente la nivel naţional, prin intermediul unui număr de 13 filiale, în principalele oraşe ale ţării. Compania are parteneriate cu peste 250 de producători de medicamente, interni şi externi, şi oferă un portofoliu de peste 5.500 de produse unui număr de 3.500 de clienţi farmacii şi peste 400 de spitale.

  • Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

    Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.

    Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
    Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.

    De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
    “Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012”, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
    În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care  cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.

    În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

  • Cameron afirmă că nivelul migrării din România şi Bulgaria este “rezonabil” – presă

     Este pentru prima dată când Cameron se pronunţă asupra numărului de imigranţi, notează publicaţia britanică, adăugând că premierul a subliniat că politicile impuse de coaliţia aflată la putere au prevenit un “aflux” din Europa de Est. Întruntând un grup de conservatori care solicită măsuri suplimentare împotriva imigraţiei, el a insistat că nu se poate face mai mult în cadrul regulilor UE convenite în timpul Guvernului laburist anterior.

    Parlamentarul conservator Nigel Mills a subliniat duminică asupra faptului că va “forţa” un vot în vederea înăspririi legislaţiei în domeniul imigraţiei. El doreşte reintroducerea restricţiilor impuse românilor şi bulgrailor pe piaţa muncii, care au fost anulate la 1 ianuarie.

    “Am făcut tot ceea ce s-a putut face în cadrul regulilor agreate de fostul Guvern”, a declarat Cameron, subliniind că actuala coaliţie a extins restricţiile de la o perioadă de cinci ani la o perioadă de şapte ani, atunci când a devenit el premier. “Acei şapte ani s-au încheiat, nu ni se mai permite, conform reglementărilor actuale, să le prelungim”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operaţiunile prin carduri Visa în România au crescut anul trecut cu 10,7% la 19,3 miliarde euro

     Potrivit directorului general pentru România şi Croaţia al Visa Europe, Cătălin Creţu, numărul tranzacţiilor zilnice a crescut cu 60.000, la 628.000 de tranzacţii, ceea ce echivalează cu aproape 230 de milioane de tranzacţii anual.

    “La septembrie, când avem cifrele, 45% din tranzacţii sunt la comercinaţi, iar asta înseamnă că la finele anului o să ajungem la punctul de răscruce, adică o tranzacţie din două să fie făcute la comercianţi cu carduri Visa”, a spus Creţu la conferinţa de presă pentru anunţarea rezultatelor.

    El a arătat că valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, la 35 euro.

    În aceste condiţii, rezultă că românii au plătit la comercianţi prin carduri Visa circa 3,6 miliarde euro, respectiv 18,6% din totalul operaţiunilor cu carduri emise sub această siglă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour a adăugat încă un magazin la reţeaua Express, în Bucureşti

     Retailerul a ajuns la o reţea de 59 de magazine de proximitate “Express”, dintre care 10 unităţi în oraşul Braşov şi 49 în Bucureşti şi Ilfov, anunţă compania.

    Acesta este cel de-al treilea magazin sub acest brand deschis de la începutul anului, după două unităţi livrate în Bucureşti prin colaborarea cu Salviamax şi în Braşov prin parteneriatul cu RostCom, unităţi care vor fi operate tot în regim de franciză

    Express La Parter se află pe Şoseaua Străuleşti şi are o suprafaţă de 100 metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aversa Manufacturing investeşte 15 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie

    La începutul anului, societatea a înregistrat comenzi în valoare de 18 milioane lei şi se va concentra pe producţia pompelor de dimensiuni mari, notează Ziarmm.ro. În ultimele nouă luni ale anului trecut, vânzarile au atins suma de 900.000 lei.

    Privatizată în septembrie 2013, după ce a fost în insolvenţă timp de şapte ani, compania a angajat peste 200 de muncitori şi a reluat producţia. Aversa Manufacturing exportă pompe centrifuge personalizate în peste zece ţări.

  • Piaţa românească de artă ajunge la 15 mil. de euro, al cincilea an consecutiv de creştere

    2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera “Două fete” de Ştefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului sec. XIX şi începutului sec. XX, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.


    Vedeta neaşteptată a pieţei de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (circa 1,4 milioane euro). Dar în ciuda creşterilor semnificative în ultimii 3 ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de Polonia, Rusia, Ucraina sau Turcia.


    În pofida rezultatelor, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial, spune Artmark. În prezent piaţa numără circa 4-5 mii de clienţi regulaţi şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 150 – 200 mii de cumpărători.


    Dacă în 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare într-o licitaţie publică de peste 100.000 euro pentru opera “Fată în roz” de Nicolae Tonitza, în 2011 în cadrul licitaţiilor Artmark de primăvară am asistat la primele tranzacţii de peste 200.000 euro pentru opere de Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian. “Extrapolând acest trend, ne aşteptăm ca într-o perioadă 2-5 ani să se ajungă la preţul de adjudecare de peste jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional”, spune Artmark. Deşi creşterile ultimilor ani sunt concentrate şi susţinute, în comparaţie cu ţările din regiune transpare caracterul încă emergent al pieţei de artă din România, unde opere ale artiştilor consacraţi se mai pot achiziţiona sub pragul de 1.000 de euro.


    În top 10 tranzacţii în piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacţii în 2012), pe lângă marii maeştri – veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera “Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat cu 120.000 euro la licitaţia Artmark din februarie 2013. Dacă la vârful ofertei competiţia este limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului de sec. XIX şi începutului de sec. XX, precum şi de moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă îi face încă cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă. Pentru a oferi câteva exemple: pictura “Ţigăncuşă” de Octav Băncilă a fost adjudecată în Licitaţia Artmark de Artă Importantă cu 23.000 euro (pe fundalul unei estimări a specialiştilor casei de 2.000-3.000 euro), Frederick Storck cu sculptura “Pierrot”, adjudecată după 27 paşi de licitare la 12.000 euro (de 3 ori valoarea maximă estimată, record absolut de artist), sau “Veneţiana” de Theodor Aman, adjudecată după 18 paşi de licitare pentru 42.500 euro (faţă de o estimare de 15.000 – 25.000 euro record absolut de artist).


    Interesul crescut al publicului pentru acest segment de piaţă, artişti consacraţi cu lucrări relativ accesibile, este reflectat şi de evoluţia artiştilor captată de Indexul Pieţei Româneşti de Artă, parte dintre aceşti artişti cunoscând un randament extrem de atractiv în 2013: Lucian Grigorescu (plus 38.82%), Merica Râmniceanu (plus 26.59%), Rudolf Negely (plus 58.56%), Constion (plus 55.62%), Constantin Isachie Popescu (plus 56.79%), George Catargi (plus 29.32%).


    Cele mai multe recorduri de autor din piaţa licitaţiilor de artă din România s-au obţinut însă în segmentul de artă contemporană. Printre cele mai spectaculoase recorduri în acest segment sunt: Andrei Cădere – Spring in Wonderland, adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării Casei de 4.000-6.000 euro, sau Gili Mocanu – Untitled, adjudecat pentru 11.000 euro, pe fundalul unei estimări de doar 900-1.500 euro. Alte recorduri ale artiştilor contemporani îi includ pe: Alin Gheorghiu (12.000 euro, faţă de recordul anterior de 7.561 euro la Galeria Numismatică, în septembrie 2008), Viorel Mărginean (9.500 euro faţă de recordul anterior de 8.000 euro în 2010), Alexandru Rădvan (4.240 euro), Victor Man (14.000 euro, la premiera sa în licitaţii în România cu o lucrare de mici dimensiuni, 33×25 cm), Natalia Dumitresco (7.000 euro, faţă de recordul anterior de 3.500 euro în 2012).

  • CE anunţă prezentarea primului raport anticorupţie pentru toate statele membre

    “Corupţia continuă să fie una dintre cele mai mari provocări în Uniunea Europeană – un fenomen care costă economia UE aproximativ 120 de miliarde de euro anual”, se arată într-un comunicat al CE.

    Executivul european notează că, “în pofida iniţiativelor politice şi legale luate în statele membre până acum, rezultatele eforturilor anticorupţie în UE rămân, în general, mai degrabă nesatisfăcătoare”.

    În raportul a cărui publicare este programată pentru 6 februarie, CE îşi propune să prezinte situaţia din fiecare stat membru în ceea ce priveşte corupţia, ce politici au efecte, ce şi cum poate fi îmbunătăţit.

    Documentul va arăta că natura şi scopul corupţiei variază de la un stat la altul, în timp ce eficacitatea politicilor anticorupţie nu este aceeaşi în toate ţările membre UE.

    Raportul va cuprinde un capitol referitor la procedurile de achiziţii publice şi la măsurile anticorupţie luate de statele membre în acest domeniu.

    Comisia va prezenta situaţia generală privind fenomenul corupţiei în fiecare ţară, identificând aspectele care necesită în continuare atenţie şi scoţând în evidenţă bunele practici ce ar putea inspira şi alte ţări.

    Totodată, raportul va include şi două Eurobarometre privind percepţia asupra corupţiei în rândul cetăţenilor europeni şi a companiilor.

    Raportul MCV şi raportul anticorupţie vor fi pe deplin coerente, dar nu au aceleaşi obiective, a declarat, miercuri, în cadrul prezentării rapoartelor MCV pentru România şi Bulgaria, Mark Gray, întrebat dacă primul raport anticorupţie al CE va cuprinde părţi din MCV.

    “Comisia lucrează la un raport privind toate statele membre (…) Sperăm că în viitorul apropiat va fi prezentat, e prematur să intrăm în detalii”, a mai spus Gray.

    “Ceea ce pot spune este că MCV şi raportul anticorupţie vor fi pe deplin coerente, dar nu urmăresc aceleaşi scopuri. Există un raport specific pentru Bulgaria şi România şi toţi ştim că se bazează pe angajamentele luate la aderare. Obiectivele stabilite şi pe care le evaluăm nu acoperă aceleaşi domenii, reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, şi în cazul Bulgariei lupta împotriva crimei organizate”, a precizat Mark Gray.

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • Băsescu, la întâlnirea cu delegaţia FMI: Nu susţin acciza pe carburanţi. Nu blochez decizia, dar nu-mi cereţi să semnez!

     Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că această misiune a Fondului Monetar Internaţional în România va avea succes.

    Şeful statului a adăugat: “Privind la ultima misiune a FMI din ţara noastră, ne-am recăpătat vechile obiceiuri. Imediat cum avem o mică creştere, începem să cheltuim mai mult şi mai mult, iar acest lucru pregăteşte România pentru o nouă criză”.

    Şeful statului a criticat în discuţiile cu FMI măsurile pe care Guvernul vrea să le ia privind introducerea de noi taxe.

    “Mă uit, acum, la cheltuielile Guvernului, un buget relaxat din punctul de vedere al cheltuielor, şi bineînţeles că, din cauza ineficienţei colectării taxelor, noi taxe au fost introduse. Nu critic lărgirea bazei de impozitare, o susţin, dar exagerările de a pune taxe noi pe energie şi acciza pe combustibil în special, consider că este o mare greşeală care va afecta şi economia şi populaţia”, a spus Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro