BusinessMagazin

Tag: romania

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • Şefa ofertelor de la Vodafone: Cuvântul “nelimitat” vinde foarte bine în România

    „Sunt copil de Vodafone, dar nu e neapărat nevoie să mă citezi ca atare. Am intrat în telecom şi nu am mai ieşit.” Era anul 1999 când Andreea Cramer păşea pentru prima oară în sediul Connex, pe când era studentă la litere.

    Andreea Cramer a început prin a suna clienţii din bazele de date, a le explica situaţia contului şi a le vinde extraopţiuni de voce. „Contează extrem de mult să ştii să vorbeşti cu clienţii, pentru că nu poţi să îţi dai seama din birou ce îşi doresc„. De la telesales, Cramer a intrat în departamentul de marketing, unde făcea analize de piaţă şi analiza comportamentul clienţilor. „Clientul voia atunci să vorbească la telefon şi să aibă un mobil şi să ştie să îl folosească, însă erau alte costuri atunci şi efortul de achiziţie era mai mare.”

    Primul contact cu campaniile de marketing şi lucrul cu oameni în subordine au început în 2001, când coordona o echipă de angajaţi care sunau clienţii şi le ofereau noi produse sau servicii. Din 2003, a trecut la management de produs, într-o perioadă când piaţa creştea exploziv de la an la an. Nu uită nici acum că oamenii stăteau la cozi în magazine să-şi cumpere telefoane noi sau să prindă ultimele promoţii, o perioadă când a văzut cu adevărat cum reacţionează populaţia la cuvântul „promoţie”. „Eşti mereu în zona asta care arde şi ştii mereu ce se întâmplă în piaţă, vezi cum se schimbă clientul şi ce îşi doreşte sau cum evoluează.„ De la minute în plus, reduceri la abonament sau programe de ore favorite cu tarife mai mici, Cramer a văzut cum sutele de minute au devenit de-a lungul timpului mii de minute sau, mai mult, cum clienţii au uitat că trebuie să îşi verifice zilnic stocul de minute sau mesaje rămase.

    În 2014, spune managerul, tendinţa operatorilor este de a oferi cât mai multe beneficii, care merg către concepte precum „nelimitat” sau „totul inclus”. „Clientul nu vorbeşte nepărat mii de minute. Clientul vorbeşte cât are nevoie, după care foloseşte internetul sau alte servicii. Dincolo de cantităţi, contează şi să poţi folosi facilităţile obţinute pentru o anumită sumă de bani”, spune Cramer. Mai exact, managerul face trimitere la calitatea semnalului, reţeaua sau viteza de internet. „Vodafone a subliniat de fiecare dată că are cea mai bună reţea, cea mai bună viteză la internet şi terminalele cele mai bune din categoria de smartphone, fără să vorbim despre cantitatea de minute inclusă. Suntem primii care la zece euro lunar am inclus un smartphone pentru care clientul nu a mai trebuit să plătească.” Accesibilitatea primează în faţa preţului mic, observă managerul.

    În ceea ce priveşte segmentarea pieţei, Cramer spune că, în cazul utilizatorilor de cartele preplătite, predomină oamenii cu un stil de viaţă mai dinamic sau tineri şi copii, unde se pot controla mai sigur costurile. De cealaltă parte, abonaţii nu vor să aibă drept preocupare lipsa minutelor sau goana după cartele de reîncărcare. „Miile de minute şi toate cele au ajuns în sfera în care omul este liniştit, ştie că are suficient inclus şi nu îşi bate capul cu costuri suplimentare. Acum nu mai trebuie să faci asta, ci să te bucuri de date, să înveţi să foloseşti internetul şi să vezi ce oferă smartphone-ul tău.”

  • STUDIU privind munca temporară în România: Peste 52.000 de persoane, angajate temporar în 2013

     Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

    Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută – între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună.

    Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută).

    Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – doi la sută, iar alte domenii – 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jobbik refuză să accepte interdicţia impusă de România

     Purtătoarea de cuvânt a Ministerului român de Interne a anunţat luni seara că doi parlamentari ai Jobbik, Istvan Szavay şi Gyula Gyorgy Zagyva au primit interdicţia de a intra în România timp de un an. Vizaţi de această interdicţie sunt şi Zsolt Tyirityan din cadrul Betyarsereg (Oastea Haiducilor) şi Bela Mikola, membru al Jobbik şi al organizaţiei paramilitare Noua Gardă Ungară.

    Cei patru cetăţeni ungari au fost acuzaţi că sunt membri ai unor organizaţii cu agendă naţionalistă extremistă şi reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională a României şi pentru ordinea publică. România monitorizează şi alte persoane care desfăşoară activităţi ce contravin legilor naţionale şi europene.

    Szavay a declarat pentru MTI că decizia României este scandaloasă şi explicaţia interdicţiei este mai degrabă vagă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turiştii israelieni vin din mai cu 4 chartere pe săptămână în România, la Constanţa şi Bucureşti

    Primul charter cu turişti israelieni va ajunge pe aeroportul Kogălniceanu pe data de 9 iunie, iar ultimul, pe 15 septembrie.

    “Din anul 2009 am tot încercat să aducem turişti israelieni pe litoral, dar nu ne-a sprijinit nimeni cu promovarea. Pe litoralul bulgăresc ajung în fiecare săptămână, în sezon, 12 chartere de la Tel Aviv“, a declarat agenţiei MEDIAFAX Meidan Butnaru, directorul comercial al turoperatorului israelian Meshek INGS.

    Charterul va ajunge o dată pe săptămână la Constanţa, iar avioanele vor aparţine Blue Air. Agenţia Mareea se va ocupa de serviciile la sol, respectiv cazare, transferuri şi excursii opţionale.

    “În acest an va fi un proiect pilot şi turiştii israelieni vor ajunge doar la hoteluri de 3 şi 4 stele în Mamaia, all inclusiv sau cu demipensiune. Anul viitor vom extinde ofertele şi pe sudul litoralului şi sperăm să aducem două sau chiar trei chartere“, a afirmat Marius Usturoiu, proprietarul Mareea.

    El a spus că pachetul mediu plătit de un turist israelian pentru o vacanţă pe litoral, incluzînd zborul şi o săptămână de cazare, ajunge la 550 de euro.

    Reprezentantul turoperatorului israelian estimează că va aduce în acest an cu chartere pe litoral peste 2.000 de turişti. Anul trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică, au fost pe litoral 484 de turişti din Israel.

    În plus, alte trei zboruri charter pe săptămână vor fi operate pe ruta Tel Aviv – Bucureşti începînd cu data de 6 mai şi până în toamnă. Pachetele pentru Bucureşti sunt de trei zile, iar turoperatorul a semnat deja contracte cu hotelurile din Capitală pentru 3.500 de turişti.

    Meshek INGS are în plan şi deschiderea unei curse charter spre Iaşi, pentru turiştii care fac circuite în nordul ţării. Firma a adus anul trecut aproximativ 3.000 de turişti israelini, care au venit cu zboruri regulate pentru circuite în ţară.

    “Din vară, Autoritatea pentru Turism va începe promovarea pe piaţa israeliană. Ne aşteptăm în acest an la o creştere cu 70% a numărului de turişti din Israel, şi ne referim la turiştii dedicaţi vacanţelor, nu la cei care vin pentru afaceri sau la rude“, a spus Mirela Matichescu.

    Anul trecut au ajuns în România peste 96.600 de vizitatori din Israel, dintre care Bucureştiul a atras 74.000, iar staţiunile montane 16.000.

  • Turiştii israelieni vin din mai cu 4 chartere pe săptămână în România, la Constanţa şi Bucureşti

     Primul charter cu turişti israelieni va ajunge pe aeroportul Kogălniceanu pe data de 9 iunie, iar ultimul, pe 15 septembrie.

    “Din anul 2009 am tot încercat să aducem turişti israelieni pe litoral, dar nu ne-a sprijinit nimeni cu promovarea. Pe litoralul bulgăresc ajung în fiecare săptămână, în sezon, 12 chartere de la Tel Aviv”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Meidan Butnaru, directorul comercial al turoperatorului israelian Meshek INGS.

    Charterul va ajunge o dată pe săptămână la Constanţa, iar avioanele vor aparţine Blue Air. Agenţia Mareea se va ocupa de serviciile la sol, respectiv cazare, transferuri şi excursii opţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Auchan a remodelat magazinul real din Târgu Mureş în formatul Auchan City şi îl va redeschide joi

     Acesta este al doilea hipermarket Auchan din Târgu Mureş.

    Retailerul mai deţine magazine Auchan City, caracterizate prin suprafeţe mai mici, în Braşov, Bucureşti, Constanţa şi Iaşi.

    Cu un program al deschiderilor de trei magazine Auchan pe lună, compania urmează să finalizeze programul rebrandingului hipermarketurilor real la sfârşitul lunii aprilie. Magazinele rămase de remodelat sunt situate în Bacău, Bucureşti – AFI Cotroceni, Deva, Galaţi şi Timişoara Nord.

    Tranzacţia Auchan-Real a fost finalizată pe 12 septembrie 2013, ca urmare a acordului semnat în 30 noiembrie 2012 între grupul Auchan şi Metro Group şi a validării primite din partea Consiliului Concurenţei, la sfârşitul lunii iulie.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Schimbări la vârful marketingului de la Dacia şi Renault. Ionuţ Gheorghe este noul director de marketing în România, Mihai Bordeanu preia conducerea filialelor din Marea Britanie, Irlanda, Cipru şi Malta

    Ionuţ Gheorghe s-a alăturat echipei Renault România în anul 2006. El are o experienţă de 19 ani în domeniile de marketing şi comunicare, experienţă dobândită atât în interiorul companiei, cât şi în alte societăţi. Ionuţ Gheorghe face parte dintre managerii Renault România cu un parcurs internaţional. El a revenit în România după ce a condus, din Elveţia, operaţiunile de marketing ale mărcii Infiniti în segmentul crossover pentru perimetrul geografic care cuprinde Europa, Africa şi Orientul Mijlociu (EMEA).

    „După 8 ani dedicaţi mărcilor Nissan şi Infiniti, revenirea în România îmi oferă provocarea de a conduce marketing-ul a două mărci puternice ale Alianţei Renault Nissan. Sunt convins că voi face o echipă bună cu liderul pieţei auto din România şi împreună vom continua să menţinem traiectoria de succes a ultimilor ani”, a declarat Ionuţ Gheorghe.

    Ionuţ Gheorghe (38 ani) a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti şi are un master în Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA – David Ogilvy). A debutat în industria auto la importatorul AutoItalia în România (Fiat, Fiat LCV, Alfa Romeo, Maserati, Ssang Yong, Honda Bikes) ca Group Marketing – Communication&PR Manager. După patru ani petrecuţi aici, s-a alăturat echipei importatorului Kia în România, ca responsabil de marketing şi comunicare. În 2006 şi-a început activitatea în cadrul Renault Commercial Roumanie. El a ocupat, pe rând, funcţiile de brand manager Nissan, respectiv de brand director Nissan. Din 2012 a preluat responsabilităţile de marketing pentru segmentul crossover al mărcii Infiniti pentru perimetrul Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. De la 1 aprilie 2014 va ocupa funcţia de director de marketing Dacia şi Renault în România.

    Mihai Bordeanu (39 ani) este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi are o experienţă de 16 ani în marketing. Şi-a început cariera în domeniu la Reckitt Benckiser, în departamentul de marketing. Ulterior a lucrat la agenţia de publicitate Lowe Lintas, ca account executive, iar mai apoi, la Danone, ca brand manager, senior brand manager şi marketing manager. În 2006 s-a alăturat echipei importatorului Toyota în România, unde a ocupat  mai multe funcţii: director de marketing, director comercial şi director al mărcii Lexus pentru divizia Balcani. În 2010 a preluat funcţia de director de marketing în cadrul Renault Commercial Roumanie pentru mărcile Dacia şi Renault.

  • Daniel Guzu, Duraziv, în 2009: “Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filozofia şi am pierdut”

    Antreprenorul care controlează producătorul de adezivi pentru construcţii Duraziv, o serie de proiecte imobiliare şi afaceri în viticultură rezuma astfel, cu o sinceritate mai rar întâlnită, lecţia desprinsă în urma căderii pieţei imobiliare în 2009.

    Daniel Guzu, în Business Magazin, în 2009:

    Daniel Guzu nu prea se simte in largul lui cand vorbeste despre imobiliare. Spune ca dupa ce va finaliza anul viitor proiectele din Sinaia, Popesti-Leordeni si Bragadiru, nu mai vrea sa auda de alte businessuri in acest domeniu. “Am incercat, dar concluzia este ca nu rezonez cu domeniul, nu-mi place si nici nu ma pricep”, recunoaste Guzu, care a investit “cateva milioane de euro” in domeniu impreuna cu Viorel Berbec, cofondator al Fabryo.

    Termenul de livrare a apartamentelor din Popesti-Leordeni si din Bragadiru, precum si a caselor din Sinaia ar fi trebuit sa fie anul acesta, dar a fost prelungit pana in 2010. Bineinteles, din cauza conditiilor de piata. Tot din cauza conditiilor de piata, apartamentele nu s-au vandut in ultima perioada in pofida ofertelor de reduceri de preturi. “Pe un apartament din Bragadiru cu 60 de metri patrati utili ceream 90.000 de euro si am scazut pretul la 65.000 de euro cu tot cu TVA, dar tot nu a venit nimeni sa cumpere, pentru ca nu are lumea de unde sa ia credite si putini sunt cei care au lichiditati”, afirma Guzu.

    Asa ca prefera sa astepte cu vanzarea pana la anul, cand piata imobiliara, crede el, se va dezmorti. Dupa care nu va mai investi nici in imobiliare, nici in terenuri. Nu il intereseaza nici macar chilipirurile aparute in aceasta perioada: “M-a sunat chiar ieri (acum o saptamana – n. red.) cineva sa-mi dea cu 50 de euro metrul patrat un teren care se vindea inainte cu 110 euro, dar i-am zis ca nu i l-as lua nici la 30 de euro”, povesteste surazand Guzu. 

    Cititi aici articolul integral

  • Cât au cheltuit turiştii străini în România, în 2013

     “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,6% din total. Călătoriile în scop particuar includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi”, arată INS, într-un comunicat.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro