BusinessMagazin

Tag: romania

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Nokia a vândut subsidiara din România către altă entitate din grup pentru 18,8 milioane euro

     “Această schimbare face parte din pregătirea diviziei noastre de business D&S (Devices & Services) pentru tranziţia către Microsoft. Ne vom continua activitatea în România”, au declarat reprezentanţii grupului Nokia la solicitarea MEDIAFAX.

    În luna noiembrie 2013, acţionarii Nokia au aprobat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

    Acordul de vânzare cu Microsoft a fost semnat în luna septembrie, după ce Nokia şi-a pierdut relevanţa pe piaţa telefoanelor inteligente (smartphone), în lipsa unui răspuns credibil la iPhone, lansat în 2007 de grupul american Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia a vândut subsidiara din România către altă entitate din grup pentru 18,8 milioane euro

     “Această schimbare face parte din pregătirea diviziei noastre de business D&S (Devices & Services) pentru tranziţia către Microsoft. Ne vom continua activitatea în România”, au declarat reprezentanţii grupului Nokia la solicitarea MEDIAFAX.

    În luna noiembrie 2013, acţionarii Nokia au aprobat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

    Acordul de vânzare cu Microsoft a fost semnat în luna septembrie, după ce Nokia şi-a pierdut relevanţa pe piaţa telefoanelor inteligente (smartphone), în lipsa unui răspuns credibil la iPhone, lansat în 2007 de grupul american Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • România, pe locul 3 în UE după rata de creştere a comerţului retail în decembrie

     Comerţul retail a scăzut cu 1% în zona euro în luna decembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene.

    Sectorul retail s-a contractat în opt state UE şi a crescut în alte 14, notează Eurostat.

    Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Germania (-2,4%), Belgia (-1,9%) şi Finlanda (-1,3%), iar cele mai puternice creşteri în Luxemburg (9,4%), Polonia (6,7%), România (5,9%) şi Bulgaria (5,6%).

    Faţă de luna noiembrie, comerţul cu amănuntul a scăzut în decembrie cu 0,8% în UE, respectiv cu 1,6% în zona euro. România a înregistrat o creştere modestă, de 0,6%, potrivit datelor Eurostat

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firma prin care Carrefour gestionează supermarketurile a luat un credit de 60 milioane lei de la ING Bank

     “Noul contract de credit va înlocui dispoziţiile contractului de credit încheiat în data de 30 octombrie 2006 între societatea Carrefour România, în calitate de împrumutat, şi ING Bank NV Amsterdam, în calitate de împrumutător, în cadrul căreia societatea (Artima – n.r.) a deţinut, de asemenea, calitatea de împrumutat pentru o linie de credit în valoare de 60 milioane lei, astfel cum a fost acesta aprobat prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a societăţii nr. 3 din data de 30.03.2009 şi prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a societăţii nr. 17 din 16.12.2011, contractul de credit încheiat anterior încetând astfel”, potrivit anunţului Artima.

    Artima va garanta cu ipotecă mobiliară asupra tuturor conturilor bancare deschise la ING Bank NV Amsterdam.

    “Şi anul acesta vom investi în lansarea de noi magazine în cadrul strategiei de expansiune multiformat. Planul de expansiune este confidenţial, însă vom anunţa de fiecare dată când vom deschide un nou magazin”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Nanulescu este noul general manager al La Fântâna România

    In plan personal, Adrian Nanulescu este atlet de triatlon, fiind unul dintre managerii romani ce promoveaza un stil de viata echilibrat, in care sportul si alimentatia sanatoasa iti creaza acea stare de ”well being”.

    Noul general manager al La Fantana va avea rolul de a imbunatati operatiunile companiei, (…) sa intareasca pozitia de lider pe piata de aprovizionare cu apa in sistem watercooler si purificator.

    ”|mi doresc să dezvolt ceea ce La Fântâna a construit până acum şi să aducem  pe piaţă servicii,” declară Nanulescu.

    La Fântâna are o istorie de peste 10 ani şi în prezent este lider de piaţă pe segmentul serviciilor complete de aprovizionare cu apa în sistem watercooler şi purificator, atat pentru companii, cat si pentru mediul rezidential.

    Grupul La Fantana numara peste 800 de angajati, in Romania si Serbia, doua unitati de imbuteliere in Romania ( Bucuresti si Talmaciu, jud Sibiu)  si o unitate de imbuteliere la Mitrovo Polje, in Serbia. La Fantana are in Romania peste 86.000 de aparate (watercoolere si purificatoare) şi peste 40.000 de clienti.

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • Narcis Horhoianu este noul director de marketing al Heineken România

    “Aştept cu nerăbdare să încep să lucrez cu echipa Heineken şi să continuăm să construim un portofoliu de mărci puternice, oferind consumatorilor beri de calitate şi experienţe unice.”, spune Narcis Horhoianu.

    ”Narcis vine cu o experienţă valoroasă, de aproape 20 de ani în marketing, lucrând în industria bunurilor de larg consum, în diverse categorii”, a declarat Onno Rombouts, managing director Heineken România“.

    Horhoianu a lucrat în ultimii 18 ani pentru Procter & Gamble, în funcţii de manager senior în cadrul departamenului de marketing. |n ultima sa poziţie, marketing director – brand operations leader, a fost responsabil de coordonarea activităţilor privind comunicarea către consumator şi experienţa de brand, cu extindere în toate ţările din Balcani. |nainte de aceasta, el a deţinut diverse funcţii, inclusiv de conducere, în aria de dezvoltare de brand şi business, coordonând echipe multifuncţionale şi diversificate. Narcis Horhoianu a absolvit studiile de inginerie în cadrul Universităţii Politehnica (Inginerie) Bucureşti.

    Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa şi al treilea din lume în ceea ce priveşte volumul. |n portofoliul companiei se găsesc mărci precum Heineken, Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler, Ciuc Radler Non Alcoolic, Silva, Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau Non Alcoolic, Neumarkt, Bucegi. Heineken România are patru fabrici de bere situate în Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş şi peste 1.100 de angajaţi.