BusinessMagazin

Tag: romania

  • Piaţa românească de artă ajunge la 15 mil. de euro, al cincilea an consecutiv de creştere

    2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera “Două fete” de Ştefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului sec. XIX şi începutului sec. XX, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.


    Vedeta neaşteptată a pieţei de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (circa 1,4 milioane euro). Dar în ciuda creşterilor semnificative în ultimii 3 ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de Polonia, Rusia, Ucraina sau Turcia.


    În pofida rezultatelor, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial, spune Artmark. În prezent piaţa numără circa 4-5 mii de clienţi regulaţi şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 150 – 200 mii de cumpărători.


    Dacă în 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare într-o licitaţie publică de peste 100.000 euro pentru opera “Fată în roz” de Nicolae Tonitza, în 2011 în cadrul licitaţiilor Artmark de primăvară am asistat la primele tranzacţii de peste 200.000 euro pentru opere de Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian. “Extrapolând acest trend, ne aşteptăm ca într-o perioadă 2-5 ani să se ajungă la preţul de adjudecare de peste jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional”, spune Artmark. Deşi creşterile ultimilor ani sunt concentrate şi susţinute, în comparaţie cu ţările din regiune transpare caracterul încă emergent al pieţei de artă din România, unde opere ale artiştilor consacraţi se mai pot achiziţiona sub pragul de 1.000 de euro.


    În top 10 tranzacţii în piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacţii în 2012), pe lângă marii maeştri – veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera “Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat cu 120.000 euro la licitaţia Artmark din februarie 2013. Dacă la vârful ofertei competiţia este limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului de sec. XIX şi începutului de sec. XX, precum şi de moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă îi face încă cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă. Pentru a oferi câteva exemple: pictura “Ţigăncuşă” de Octav Băncilă a fost adjudecată în Licitaţia Artmark de Artă Importantă cu 23.000 euro (pe fundalul unei estimări a specialiştilor casei de 2.000-3.000 euro), Frederick Storck cu sculptura “Pierrot”, adjudecată după 27 paşi de licitare la 12.000 euro (de 3 ori valoarea maximă estimată, record absolut de artist), sau “Veneţiana” de Theodor Aman, adjudecată după 18 paşi de licitare pentru 42.500 euro (faţă de o estimare de 15.000 – 25.000 euro record absolut de artist).


    Interesul crescut al publicului pentru acest segment de piaţă, artişti consacraţi cu lucrări relativ accesibile, este reflectat şi de evoluţia artiştilor captată de Indexul Pieţei Româneşti de Artă, parte dintre aceşti artişti cunoscând un randament extrem de atractiv în 2013: Lucian Grigorescu (plus 38.82%), Merica Râmniceanu (plus 26.59%), Rudolf Negely (plus 58.56%), Constion (plus 55.62%), Constantin Isachie Popescu (plus 56.79%), George Catargi (plus 29.32%).


    Cele mai multe recorduri de autor din piaţa licitaţiilor de artă din România s-au obţinut însă în segmentul de artă contemporană. Printre cele mai spectaculoase recorduri în acest segment sunt: Andrei Cădere – Spring in Wonderland, adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării Casei de 4.000-6.000 euro, sau Gili Mocanu – Untitled, adjudecat pentru 11.000 euro, pe fundalul unei estimări de doar 900-1.500 euro. Alte recorduri ale artiştilor contemporani îi includ pe: Alin Gheorghiu (12.000 euro, faţă de recordul anterior de 7.561 euro la Galeria Numismatică, în septembrie 2008), Viorel Mărginean (9.500 euro faţă de recordul anterior de 8.000 euro în 2010), Alexandru Rădvan (4.240 euro), Victor Man (14.000 euro, la premiera sa în licitaţii în România cu o lucrare de mici dimensiuni, 33×25 cm), Natalia Dumitresco (7.000 euro, faţă de recordul anterior de 3.500 euro în 2012).

  • CE anunţă prezentarea primului raport anticorupţie pentru toate statele membre

    “Corupţia continuă să fie una dintre cele mai mari provocări în Uniunea Europeană – un fenomen care costă economia UE aproximativ 120 de miliarde de euro anual”, se arată într-un comunicat al CE.

    Executivul european notează că, “în pofida iniţiativelor politice şi legale luate în statele membre până acum, rezultatele eforturilor anticorupţie în UE rămân, în general, mai degrabă nesatisfăcătoare”.

    În raportul a cărui publicare este programată pentru 6 februarie, CE îşi propune să prezinte situaţia din fiecare stat membru în ceea ce priveşte corupţia, ce politici au efecte, ce şi cum poate fi îmbunătăţit.

    Documentul va arăta că natura şi scopul corupţiei variază de la un stat la altul, în timp ce eficacitatea politicilor anticorupţie nu este aceeaşi în toate ţările membre UE.

    Raportul va cuprinde un capitol referitor la procedurile de achiziţii publice şi la măsurile anticorupţie luate de statele membre în acest domeniu.

    Comisia va prezenta situaţia generală privind fenomenul corupţiei în fiecare ţară, identificând aspectele care necesită în continuare atenţie şi scoţând în evidenţă bunele practici ce ar putea inspira şi alte ţări.

    Totodată, raportul va include şi două Eurobarometre privind percepţia asupra corupţiei în rândul cetăţenilor europeni şi a companiilor.

    Raportul MCV şi raportul anticorupţie vor fi pe deplin coerente, dar nu au aceleaşi obiective, a declarat, miercuri, în cadrul prezentării rapoartelor MCV pentru România şi Bulgaria, Mark Gray, întrebat dacă primul raport anticorupţie al CE va cuprinde părţi din MCV.

    “Comisia lucrează la un raport privind toate statele membre (…) Sperăm că în viitorul apropiat va fi prezentat, e prematur să intrăm în detalii”, a mai spus Gray.

    “Ceea ce pot spune este că MCV şi raportul anticorupţie vor fi pe deplin coerente, dar nu urmăresc aceleaşi scopuri. Există un raport specific pentru Bulgaria şi România şi toţi ştim că se bazează pe angajamentele luate la aderare. Obiectivele stabilite şi pe care le evaluăm nu acoperă aceleaşi domenii, reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, şi în cazul Bulgariei lupta împotriva crimei organizate”, a precizat Mark Gray.

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • Băsescu, la întâlnirea cu delegaţia FMI: Nu susţin acciza pe carburanţi. Nu blochez decizia, dar nu-mi cereţi să semnez!

     Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că această misiune a Fondului Monetar Internaţional în România va avea succes.

    Şeful statului a adăugat: “Privind la ultima misiune a FMI din ţara noastră, ne-am recăpătat vechile obiceiuri. Imediat cum avem o mică creştere, începem să cheltuim mai mult şi mai mult, iar acest lucru pregăteşte România pentru o nouă criză”.

    Şeful statului a criticat în discuţiile cu FMI măsurile pe care Guvernul vrea să le ia privind introducerea de noi taxe.

    “Mă uit, acum, la cheltuielile Guvernului, un buget relaxat din punctul de vedere al cheltuielor, şi bineînţeles că, din cauza ineficienţei colectării taxelor, noi taxe au fost introduse. Nu critic lărgirea bazei de impozitare, o susţin, dar exagerările de a pune taxe noi pe energie şi acciza pe combustibil în special, consider că este o mare greşeală care va afecta şi economia şi populaţia”, a spus Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ar putea economisi până la 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică

     “Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

    ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

    Potrivit preşedintelui ARPEE, Gilles Humbert, eficienţa energetică este o “prioritate fundamentală în România”.

    Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland a plătit 700.000 euro pe un teren în Vatra Dornei şi începe construcţia magazinului în vară

     “Lucrările la viitorul magazin Kaufland din Vatra Dornei sunt preconizate să înceapă în această vară, dar momentan nu dorim să vehiculăm o dată a deschiderii lui. Oraşele în care vom deschide în continuare noi magazine în anul 2014 sunt Oradea, Târgu Mureş, Târgovişte, Gherla şi Bucureşti”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    În Bucureşti retailerul va deschide în 2014 patru hipermarketuri noi, în Bulevardul Bucureştii Noi, în Apărătorii Patriei, Tudor Vladimirescu şi Valea Oltului.

    Anul trecut, Kaufland România a deschis 8 magazine în Paşcani, Rădăuţi, Fălticeni, Galaţi, Ploieşti, Petroşani, Bucureşti Militari şi Bucureşti Pantelimon. Investiţiile retailerului în extindere s-au situat anul trecut între 48 şi 72 milioane euro, având în vedere că investiţia medie într-un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul de unde poţi cumpăra cel mai ieftin RCA din Europa

    În state precum Republica Moldova, Ucraina sau Rusia şoferii plătesc o taxă unică pentru asigurarea obligatorie, însă aceasta nu are valabilitate în afara graniţelor, conform unui top publicat de rca-ieftin.ro.

    Pentru a compara costurile de asigurare, s-a luat ca model un bărbat în vârstă de 30 de  ani, căsătorit, cumpărând prima asigurare pentru o maşină cu motor de 1,6 litri pe benzină.

    Cea mai ieftină asigurare este cea din Republica Moldova, unde costul este de doar 32 euro pe an. Belarus şi Ucraina sunt următoarele pe listă, preţul fiind de 35 respectiv 70 euro pe an. În România, asigurarea în cazul dat pleacă de la 115 euro.

    Cea mai scumpă asigurare din lista întocmită se plăteşte în Germania şi porneşte de la 695 euro.

  • RAPORTUL MCV pentru România – Gray: Există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei

    “Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, a afirmat Mark Gray.

    El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal “au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”.

    Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei.

    Mark Gray a subliniat că trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.

  • Comerţul, investiţiile şi educaţia sunt punctele cheie pentru dezvoltarea relaţiilor dintre Australia şi România

    “Apreciem colaborarea noastră cu România, fie că se află în sfera întâlnirilor Asia – Europa, a Grupului Australia sau a altor forumuri internaţionale. Australia şi România trebuie să valorifice legăturile bilaterale şi să profite împreună de oportunitatea de a consolida această temelie, în special în ceea ce priveşte educaţia, comerţul şi investiţiile, domenii cu mare potenţial de dezvoltare” a declarat Excelenţa Sa, Jenny Bloomfield, Ambasadoarea Australiei în România. 

    Afirmarea României ca factor cheie în cadrul Proiectului European a coincis cu dezvoltarea Australiei pe poziţia de actor global încrezător şi ambiţios, cu legături din ce în ce mai profunde cu Europa. 

    În dezvoltarea parteneriatului bilateral dintre Australia şi România, comerţul şi investiţiile constituie un domeniu cu un semnificativ potenţial de dezvoltare. Jenny Bloomfield susţine că oamenii de afaceri din Australia apreciază forţa de muncă bine calificată a României, resursele naturale ale ţării, poziţia strategică şi pieţele sale emergente. în acelaşi timp, Australia oferă oamenilor de afaceri români experienţa în sfera economiilor în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific.

    Educaţia reprezintă o altă sferă relevantă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Australia îşi manifestă dorinţa de a primi un număr sporit de studenţi români, dornici să studieze în Australia, a treia cea mai populară destinaţie pentru studii din lume. Talentul tinerilor studenţi români prezintă un potenţial remarcabil pentru sporirea schimburilor academice interdisciplinare.

    “Australia şi România au, de asemenea, o relaţie constructivă şi o prietenie adâncă, susţinută de legăturile umane strânse, precum şi de contribuţia pozitivă a comunităţii Australiano – Române, de peste 25.000 de persoane, la crearea unei societăţi multiculturale în Australia. Comunitatea română din Australia constituie o punte care uneşte cele două naţiuni, reprezentând o bază excelentă pentru dezvoltarea relaţiilor de afaceri, educaţionale, culturale şi turistice”, a adăugat Excelenţa Sa, Jenny Bloomfield, Ambasadoarea Australiei în România. 

    Australia este a 12-a economie mondială, membru G20, membru fondator al ONU şi membru activ în alte instituţii regionale şi globale. În 2014 Australia deţine preşedinţia G20 – principalul forum mondial decizional pentru cooperare economică internaţională. G20 reuneşte aproximativ 85% din economia mondială, peste 75% din comerţul global şi două treimi din populaţia lumii.

    Australia îşi manifestă dorinţa de a colabora cu România şi cu alte state membre ale Uniunii Europene în cadrul G20 în vederea sprijinirii dezvoltării economice globale, cu un puternic accent pe crearea locurilor de muncă şi promovarea comerţului liber.

     

  • Guvernul român salută deschiderea oficială a negocierilor de aderare UE – Serbia

    “Acest moment este o recunoaştere a eforturilor depuse de autorităţile de la Belgrad şi de întreaga societate sârbă. Partea română îşi exprimă încrederea în buna desfăşurare a procesului de negociere în vederea aderării Serbiei la Uniunea Europeană”, se arată în comunicat.

    Negocierile de aderare ale Serbiei la Uniunea Europeană au fost deschise în mod oficial marţi, la Bruxelles.