BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Ponta: Regimul sistemului de educaţie va fi modificat, pentru profesori

     “Sper ca, prin ordonanţa pe care o adoptăm astăzi, care ţine de regimul sistemului de educaţie, îndreptăm foarte multe din lucrurile nedrepte care au fost comise împotriva profesorilor şi facem în aşa fel încât să avem un sistem din ce în ce mai bun”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, citând surse oficiale, că Guvernul va reduce norma de ore pentru profesorii cu grad didactic I şi vechime în muncă de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare, şi intenţionează să reducă şi vârsta de pensionare tot pentru profesorii cu grad I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul rus Lukoil reduce cheltuielile şi vrea să constituie rezerve de 30 miliarde de dolari în cinci ani

     Rezervele de 30 de miliarde de dolari ar trebui să ajute Lukoil să finanţeze viitoare achiziţii, dar şi în cazul unor perturbări pe pieţele internaţionale, a declarat miliardarul rus Leonid Fedun, acţionar al Lukoil, într-un interviu acordat Bloomberg înaintea adunării anuale a acţionarilor grupului, potrivit Bloomberg.

    “Este dificil să intri pe piaţa financiară acum atât cu obligaţiuni, cât şi cu împrumuturi. Băncile sunt speriate, regulile sunt foarte stricte şi există ameninţarea sancţiunilor. A existat presiune din partea SUA asupra băncilor”, a spus el.

    Pentru a-şi consolida rezervele financiare, Lukoil va vinde acţiuni în valoare de cel puţin 1 miliard de dolari pe bursa din Hong Kong, posibil anul următor, şi vrea să reducă cheltuielile cu investiţiile cu un sfert, a afirmat miliardarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a coborât la 4,3847 lei/euro, cel mai REDUS nivel din ultimul an

     Surse oficiale citate de MEDIAFAX au declarat că BNR va reduce la începutul săptămânii viitoare ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    “Leul a oscilat (miercuri – n.r.) către 4,3950 lei/euro, însă a corectat rapid această mişcare şi a închis uşor mai apreciat, la nivelul 4,3875 lei/euro, probabil ajutat şi de indicii potrivit cărora urmează o relaxare uşoară a politicii monetare”, comentează analiştii ING Bank într-o notă transmisă joi dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus: Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister

     “Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-a devăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului.

    Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, “mai bine eventual decât până acum”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,6% în mai, la 216,9 miliarde de lei

     Comparativ cu mai 2013, creditul a scăzut cu 2,1% (-3% în termeni reali), pe seama creşterii componentei în lei cu 7% şi a diminrii componentei în valută exprimată în lei cu 7,7% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1%), se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Împrumuturile pentru populaţie în lei s-au apreciat cu 1,8%, la 36,58 miliarde lei, pe când cele în valută exprimate în lei au înregistrat un regres de 2,1%, la 65,11 miliarde lei.

    În ceea ce priveşte creditele pentru firme, componenta în lei a crescut cu 0,7%, la 53,27 miliarde lei, iar cea în valută s-a redus cu 1,6%, la 61,96 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Comisia Europeană anunţă reducerea cu peste 50%, începând cu 1 iulie, a costurilor costurile legate de transferul de date, în roaming

    Un comuncat al reprezentanţei Comisiei Europene oferă exemplul microbiştilor, care, pe perioada Cupei Mondiale, călătoresc în interiorul UE, şi care vor plăti de 25 de ori mai puţin pentru traficul de date în roaming decât în timpul Cupei Mondiale din 2010. De când UE a introdus plafoane pentru serviciile de date în roaming, consumul de date a crescut semnificativ, iar apelurile telefonice şi mesajele scrise vor fi, şi ele, mai ieftine, arată comunicatul.

    În plus, de la 1 iulie 2014, furnizorii de servicii de telefonie mobilă din Europa pot face oferte speciale pentru traficul de date în roaming înainte de plecarea în călătorie şi, în cazul în care acest lucru este posibil, vor permite alegerea unui furnizor local de servicii de telefonie mobilă, cum ar fi trimiterea şi citirea de emailuri, citirea ştirilor online, încărcarea de fotografii şi vizionarea de videoclipuri online, în ţara pe care turistul o vizitează.

    Comunicatul arată că UE lucrează la elaborarea unor noi reglementări, care vor elimina cu totul tarifele pentru roaming. Regulamentul Comisiei privind realizarea unui continent conectat prevede eliminarea tarifelor pentru roaming, acces garantat, deschis şi neutru la internet, precum şi o mai bună protecţie a intereselor utilizatorilor reţelelor mobile şi de bandă largă în calitate de consumatori.

    Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul responsabil cu agenda digitală, a declarat: “Această reducere masivă a tarifelor pentru serviciile de date în roaming va aduce schimbări majore pentru noi toţi în această vară. Nu este însă suficient. De ce trebuie să existe tarife pentru roaming într-o piaţă unică? Până la sfârşitul acestui an sper să asistăm la eliminarea completă a tarifelor pentru roaming, aşa cum s-a convenit — propunerea a primit deja girul Parlamentului, acum fiind rândul statelor membre să pecetluiască înţelegerea!”

    Tarifele pentru roaming atinseseră nivelul lor maxim acum câţiva ani, când UE a început să ia măsuri în 2007. Rezultatul este o reducere cu 80-90% a tarifelor de roaming în 2014 faţă de 2007.

  • Proiect pentru reducerea TVA la 9% pentru lapte, fructe şi legume proaspete

     În prezent, cota standard de TVA de 24% se aplică tuturor operaţiunilor impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. În domeniul alimentelor, excepţia se aplică pentru livrarea sortimentelor de pâine şi a altor specialităţi de panificaţie, a anumitor tipuri de făină de grâu, cota de impozitare fiind de 9%.

    Potrivit proiectului, în cazul acestor produse, cota redusă de 9% se va aplica de către agenţii economici producători, importatori şi de către cei care le comerercializează.

    Printre iniţiatorii propunerii legislative se numără Marian Avram, Petre Daea, Marian Ghiveciu, Liviu Harbuz, Florin Iordache, Manuela Mitrea, Mircea-Titus Delureanu, Ninel Peia (PSD), Gheorghe Emacu, Eugen Nicolicea, Valeriu Steriu (UNPR), Bogdan Ciucă (PC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce resurse are politica monetară să relanseze economia Europei

    O dobândă negativă pentru depozitele băncilor la BCE este o opţiune, fie şi pentru că trebuie ţinut cumva ritmul cu reducerea continuă a dobânzii de referinţă la credite, sugera în iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, când dobânda de referinţă fusese redusă la 0,75%, iar dobânda la depozite ajunsese la zero.

    „Nu e clar dacă pieţele pot funcţiona la dobânzi negative. Unele pieţe pot“, reflecta Coure, adăugând că BCE va studia ce se întâmplă în Danemarca, ţară din afara zonei euro, dar a cărei bancă centrală introdusese atunci în premieră o dobândă negativă la depozite ca să se apere de invazia de capitaluri speculative care căutau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana daneză a însemnat o apreciere excesivă.

    Anul acesta, în aprilie, experimentul danez a luat sfârşit, iar banca centrală a majorat dobânda respectivă de la -0,1% la 0,05%, ca să stimuleze o apreciere a coroanei, depreciată între timp până la minimul ultimilor opt ani faţă de euro. În luna mai, acelaşi Coeure sugera că a venit momentul şi pentru BCE să acţioneze, fiindcă un euro prea puternic şi inflaţia prea mică subminează relansarea zonei euro.

    O comparaţie cu situaţia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru că şi cu dobânda negativă, şi cu coroana depreciată, inflaţia în ţara nordică n-a făcut decât să scadă continuu, de la peste 2% în 2012 la 0,3% în mai 2013, faţă de 0,5% în zona euro, reflectând aceeaşi greutate a economiei reale de a depăşi urmările crizei financiare ca şi în zona euro. Anul trecut, economia daneză a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), în timp ce în zona euro economia a scăzut cu 0,4%.

    Faptul că aprecierea euro contribuie la dificultăţile de redresare a zonei euro este însă o realitate. De la o medie anuală de 1,47 dolari/euro în 2008, cursul a evoluat la 1,39 în 2009, 1,32 în 2010, 1,39 în 2011, 1,28 în 2012, 1,32 în 2013 şi 1,37 în primele cinci luni din acest an. Preşedintele BCE, Mario Draghi, remarca în martie, când euro atinsese 1,39 dolari, că în comparaţie cu minimele din 2012 euro a câştigat 9% faţă de moneda americană, ceea ce ar însemna un minus de 0,4-0,5% la rata actuală a inflaţiei în zona euro.

    Cum mandatul BCE vizează stabilitatea preţurilor (o ţintă de inflaţie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi şi ceilalţi oficiali ai BCE să vorbească despre dezinflaţie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o inflaţie foarte mică face dificilă reducerea îndatorării guvernelor, a companiilor şi a familiilor, ceea ce loveşte în primul rând în statele de la periferia zonei euro, împiedică avansul de competitivitate al acestora faţă de Germania şi amână perspectivele de cumpărare pentru companii şi consumatori, în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Ultimele luni însă au mutat centrul discuţiei asupra aprecierii euro faţă de dolar, fiindcă ea a fost mai greu de explicat decât neputinţa clasică a oricărei economii slabe de a genera inflaţie. De unde a venit această întărire a euro?

    La sfârşitul anului trecut, motivele avansate de finanţişti ţineau de îmbunătăţirea perspectivelor zonei euro după cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explicaţiile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibilă o majorare a dobânzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) înainte de vara lui 2015, pentru că economia SUA nu şi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de muncă noi în domeniile cu salarii mari sunt prea puţine.

    Pentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cumpărat iniţial dolari, umflându-şi rezervele valutare cu 126 mld. dolari în T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca să nu mărească ponderea dolarului în rezerve, a vândut ulterior dolari cumpărând alte monede, în primul rând euro. În februarie, când Banca Chinei a început mişcarea, yuanul a scăzut cu 1,4% faţă de dolar, în timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explicaţii ţin de întoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pieţele dezvoltate, după ce în anii precedenţi preferau pieţele emergente.

    Aşa se face că s-au înmulţit vocile din rândul finanţiştilor care au propus ca BCE să contracareze aprecierea euro şi inflaţia prea mică prin singurul instrument de politică monetară cu adevărat neconvenţional: tiparniţa de bani, respectiv o operaţiune de relaxare monetară cantitativă (QE – quantitative easing) după exemplul celor derulate din 2008 până acum de Rezerva Federală a SUA (cumpărări de obligaţiuni federale şi ipotecare pentru a împinge băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia).

    Aceste voci existau încă din 2012, în contextul recesiunii din zona euro, însă pe atunci inflaţia în zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. Între timp, şefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat că pericolul deflaţiei paşte zona euro şi a cerut deschis BCE să ia măsuri neconvenţionale de relaxare monetară. În ultimele luni, Mario Draghi a sugerat că ar putea avea în vedere în ultimă instanţă un astfel de model, ceea ce i-a făcut pe comentatori să estimeze că dacă speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reuşi să forţeze BCE să acţioneze. Ori măcar să dea un orizont de timp pentru aşa ceva.

  • STUDIU: Preţurile locuinţelor nou-construite s-au redus cu până la jumătate în şase ani

     “Faptul că în Capitală au avut loc cele mai mari reduceri de preţ nu este deloc surprinzător, având în vedere că aici s-a resimţit cel mai puternic şi boom-ul imobiliar. Din martie 2008 (momentul de apogeu al pieţei bucureştene), apartamentele noi din oraş au consemnat un declin de circa 53%, de la 2.576 de euro pe metru pătrat util, până la 1.204 de euro pe metru pătrat (valoarea valabilă în mai 2014)”, se arată în comunicatul portalului.

    Astfel, în prezent, o unitate locativă monocamerală poate fi achiziţionată, în medie, cu circa 45.000 de euro, în vreme ce un apartament bicameral costă în jur de 74.000 de euro, iar unul cu trei camere ajunge la aproximativ 111.600 de euro.

    În Braşov, apartamentele noi s-au depreciat pe parcursul recesiunii cu aproape 51%, de la un prag maxim de 1.619 euro pe metru pătrat (atins în luna septembrie a anului 2008), până la nivelul actual de 799 de euro pe metru pătrat. Preţul mediu cerut de vânzători în momentul de faţă se ridică la circa 31.000 de euro pentru o garsonieră nou-construită, aproximativ 48.000 de euro pentru un apartament cu două camere şi 64.000 de euro pentru o locuinţă cu trei camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro