Toţi angajaţii actuali ai EvoBus România vor continua să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Mercedes-Benz România, iar EvoBus România va înceta să existe ca entitate juridică distinctă, potrivit unui comunicat al Daimer.
După fuziune, activităţile se vor desfăşura într-o structură combinată, sub aceeaşi conducere. Sediul EvoBus din Bucureşti, din strada Odăii, va fi menţinut, iar echipele de vânzări şi de service vor rămâne în aceeaşi locaţie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Părinţii pot afla încă din primele 12 săptămâni de viaţă ale fătului dacă acesta prezintă risc cresut de anomalii cromozomiale şi pot apela în consecinţă acolo unde există un risc crescut sau intermediar, fie la metodele invazive de diagnostic prenatal (biopsie de vilozităţi coriale sau amniocenteză), fie la testarea ADN-ului fetal din sangele maternal.
Metoda testului combinat Fetal Medicine Foundation-Brahms Kryptor asigură creşterea preciziei bitestului (este unul din testele medicale obligatorii recomandate pentru analiza dezvoltării fătului şi evoluţiei sarcinii) prin ajustarea ecografiei unui medic acreditat FMF, folosind un software cu o bază de date a peste 400.000 de ecografii de prim trimestru.
Medlife este leaderul în segmentul privat în screeningul de trimestrul 1 conform metodei Golden Standard FMF Brahms Kryptor.
După finalizarea procedurilor legale, activităţile EvoBus vor fi transferate către Mercedes-Benz România, acestea incluzând vânzarea de autobuze şi autocare noi şi second hand şi operaţiunile de retail. Toţi angajaţii actuali ai EvoBus România vor continua să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Mercedes-Benz România.
În consecinţă, EvoBus România va înceta să existe ca entitate juridică distinctă. După fuziune, activităţile se vor desfăşura într-o structură combinată, sub aceeaşi conducere.
„Fuziunea urmăreşte optimizarea structurii companiei noastre în România, prin eficientizarea potenţialului şi gruparea resurselor în cel mai bun mod”, a declarat Boris Billich, CEO Mercedes-Benz România.
Înainte de a se alătura echipei Samsung Electronics România, Victor Armăşelu a lucrat în domenii precum vânzări şi distribuţie, key accounts management, trade marketing şi managementul relaţiilor cu clienţii, ocupând funcţii comerciale de top-management în cadrul unor companii precum Henkel România, Volvo Cars sau SABMiller.
„Mă bucur să preiau conducerea Diviziei Consumer Electronics (CE) din Samsung Electronics, o componentă complexă şi de o mare importanţă strategică pentru afacerile noastre în România”, a declarat Victor Armăşelu.
Samsung Electronics Co, Ltd. este un lider mondial în tehnologie, având 286.000 de angajaţi din 80 de ţări, cu vânzări anuale de peste 216,7 miliarde dolari (US).
“Germania şi Marea Britanie par a fi ţările pentru care se înregistrează cele mai încrezătoare aşteptări, pe fondul ofertei relativ mari de ţinte interesante şi a situaţiei economice generale care favorizează activitatea de fuziuni şi achiziţii. În aceste două ţări sunt aşteptate creşteri de 4,3% şi respectiv 3,3%. Polonia aşteaptă şi ea creşteri de 2-3%, în timp ce pentru restul regiunii Europei Centrale şi de Est (inclusiv România), aşteptarile privind ritmul de creştere sunt plafonate undeva la sub 2%”, potrivit unui studiu al Roland Berger Strategy Consultants.
În ultimii ani nivelul investiţional al fondurilor de private equity în România a scăzut permanent, astfel că a atins un nivel minim de 27 milioane de euro în 2012, iar cele mai recente estimări arată că nici 2013 nu a arătat mai bine.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
O simplă plimbare prin zonele turistice din România ar fi suficientă pentru a contrazice declaraţia pe care Copos o făcea cu mai bine de şapte ani în urmă din postura de vicepremier. În ciuda numeroaselor intenţii de a investi în turismul românesc şi de a-l moderniza pentru a-l face atractiv pentru turiştii străini, România scoate în continuare la înaintare aceleaşi staţiuni vechi, cu infrastructură precară şi în care sunt practicate preţuri, de cele mai multe ori, mult peste nivelul serviciilor oferite.
Business Magazin, 10 aprilie 2006: În lipsa soluţiilor de distracţie, turistul este în stare să facă orice pentru că, odată venit la munte, are de ales între a încerca să schieze şi a sta într-un restaurant. Pentru că la asta se reduc investiâiile în agrement din staţiunile româneşti de la munte. Amenajarea câtorva pârtii, unde se poate crea şi ceva zăpadă artificială, modernizarea lentă a instalaţiilor de transport pe cablu şi… cam atât. Situaţia nu este cu mult diferită nici pentru schiori, care nu au decât să viseze la sutele de kilometri de pârtii cu teleschi din Austria, Italia sau Franţa, în numeroasele ore pe care le petrec zilnic la coada la telecabina în Poiana Braşov sau Sinaia. Paradoxal, tocmai în aceste lipsuri stă răspunsul la întrebarea “De ce este mai scump la noi”?.
Citiţi aici varianta integrală a articolului “Turişti pe tavă”
Comparativ cu luna ianuarie 2013, în ianuarie 2014 s-au înregistrat scăderi şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-0,3%).
Sosirile în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au însumat 425.500 de persoane, în scădere cu 0,4%. Românii au reprezentat 78,5% din numărul total de sosiri, pondere apropiată de cea din luna ianuarie 2013.
Cei mai mulţi turişti străini au venit din Europa (81,9%), iar din aceştia 79% au fost din ţările Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie o pondere de 73,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2013, sosirile în hoteluri în luna ianuarie 2014 sunt în creştere cu 0,4%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cansu Derintuna, de origine turcă, va conduce din funcţia de managing director cele 27 de magazine Praktiker preluate săptămâna aceasta de omul de afaceri de origice turcă Omer Susli de la grupul german cu acelaşi nume. Acesta va fi direct subordonat noului proprietar al magazinelor, potrivit surselor citate.
Derintuna a lucrat în grupul Praktiker din anul 1997, iar între 2002 şi 2010 a ocupat funcţia de director de achiziţii la subsidiara din România.
Grupul german Praktiker a vândut operaţiunile din România (cele 27 de magazine) firmei Search Chemicals, deţinută de Susli, activ în domeniul construcţiilor.
În urma preluării, profilul brandului Praktiker şi obiectul de activitate al companiei Praktiker România vor rămâne neschimbate. Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Max Auschnitt s-a născut în Galaţi în 1888. A fost primul fiu al lui Osias Auschnitt, proprietarul unei mici fabrici, care emigrase din împrejurimile oraşului Lvov, parte a Imperiului Austro-Ungar. Părinţii l-au trimis pe tânărul Max să studieze în Viena, în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale din Viena. S-a oferit apoi voluntar şi a servit armata română în timpul Primului Război Mondial. La începutul anilor ‘20, Max Auchnitt a preluat fabrica de sârmă şi de cuie din Galaţi, fondată de tatăl lui, şi a transformat-o în grupul Uzinele Metalurgice Titan Nadrag Cala (TNC).
Acesta avea în componenţă, pe lângă laminorul de la Galaţi, o nouă fabrică de oţel – Oţelu Roşu – şi mai multe alte uzine metalurgice. Împreună cu subsidiare precum Magazinele Unite, Socomet şi altele, grupul avea circa 1.000 de angajaţi. La sfârşitul anului 1920, Auschnitt a preluat controlul asupra companiei austriece Steg, după ce a cumpărat o mare parte din acţiunile acesteia. Steg deţinea în România compania producătoare de oţel Uzinele şi Domeniile de Fier Reşiţa (UDR) şi era cea mai mare companie românească interbelică, ce avea un capital de peste un miliard de lei şi peste 22.000 de angajaţi.
Max a fost delegat ca administrator la Uzinele şi Domeniile de Fier Resiţa, iar compania, aflată în pragul falimentului în acel moment, a revenit la profitabilitate sub cârma lui. Ca rezultat al achiziţiilor sale, Auschnitt a devenit cunoscut în România drept „Regele Oţelului„. Prin Steg, Auschnitt a preluat apoi controlul uzinei de oţel Sartid din Iugoslavia şi o fabrică de locomotive din Polonia.
Pe lângă afacerile din industria grea, Auschnitt a avut acţiuni în multe alte companii, între care Societatea Română de Telefoane sau Banca Chrissoveloni, şi a avut numeroase proprietăţi imobiliare, între care şi vila de lângă Piaţa Victoriei cumpărată în anii 2000 de Gigi Becali. Max Auschnitt concura cu Nicolae Malaxa, atât în afaceri, cât şi în obţinerea favorurilor regelui. El a pierdut lupta cu Malaxa, iar în 1940, în urma unor acuzaţii aduse de acesta, a fost supus unui proces aranjat şi condamnat la şase ani de închisoare. A fost închis la Jilava, o închisoare cunoscută pentru faptul că puţini i-au supravieţuit.
Max Auschnitt a fost unul dintre supravieţuitori, fiind protejat de multe ori chiar de către ceilalţi deţinuţi. După fuga lui Carol al II-lea din România, lui Auschnitt i-a fost permisă de către mareşalul Antonescu mutarea într-un sanatoriu, iar apoi în arest la domiciliu. În 1944, după ce a aflat că naziştii germani plănuiau uciderea lui, a fugit din ţară cu ajutorul prietenului său Matei Ghica, pilot în cadrul Forţelor Aeriene Române. Au zburat în Egipt, iar germanii au iniţiat un proces şi l-au condamnat la moarte în absenţă.
După ce germanii s-au predat şi a fost exonerat de acuzaţiile false care i se aduseseră, Auschnitt s-a întors în România pentru a asista la reconstrucţia ţării. În 1947, devenea însă evident că ţara va cădea sub influenţa rusă şi că se va instaura regimul comunist, iar Auschnitt a decis să părăsească România pentru totdeauna.
A plecat în Statele Unite ale Americii şi a devenit cetăţean american. Un an mai târziu, comuniştii i-au confiscat toate proprietăţile şi l-au condamnat din nou la moarte în absenţa sa. Auschnitt şi-a continuat afacerile în SUA. A înfiinţat împreună cu fratele lui, Edgar, care a fost de asemenea partener în Titan Nadrag Calan şi subsidiarele acesteia, compania Flexigrip Inc., redenumită apoi Minigrip, care producea fermoare de plastic pentru industria ambalajelor. Max Auschnitt a murit însă în 1959 la New York şi nu s-a bucurat de succesul acesteia.
Minigrip a devenit mai târziu o subsidiară a ITW şi este cunoscută acum drept ITW Zippak. În România, moştenitorii săi au primit despăgubiri de circa 40 milioane de dolari, în acţiuni ale Fondului Proprietatea, precum şi drepturile pentru mai multe imobile.
“Profitul net după impozitare şi interese minoritare, în anul 2013 a atins valoarea de 591,2 milioane RON (133,8 milioane EUR) faţă de pierderea de 1.234,7 milioane RON (276,9 milioane EUR) din 2013, pe baza unui rezultat operaţional excelent, care a compensat costurile de risc încă ridicate, de asemenea considerând efectul pozitiv cu caracter singular al eliberărării de pasive fiscale în T2 2013, în valoare de 560,8 milioane RON (127,7 milioane EUR)”, arată banca deţinută de grupul austriac Erste, într-un comunicat.
Profitul înainte de impozitare a fost de numai 66,8 milioane lei.
Rezultatul operaţional a fost de 2,48 miliarde lei (563,4 milioane euro), în creştere 5,6% faţă de valoarea de 2,35 miliarde lei din 2012. Venitul operaţional a scăzut cu 1,2%, la 3,99 miliarde lei (902,9 milioane euro). Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 10,9%, la 1,5 miliarde lei (339,5 milioane euro).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro