BusinessMagazin

Tag: romania

  • Holcim şi Lafarge ar putea vinde active cu profituri de 1 miliard de dolari pentru finalizarea fuziunii

    Activele respective urmează să fie vândute pentru ca cei doi producători de ciment să poată obţine acordul autorităţilor de reglementare din regiunile unde îşi desfăşoară operaţiunile, relatează Bloomberg.

    Ambele companii au capacităţi de producţie importante şi care se suprapun în Europa în ţări precum Franţa, Germania, Spania, Cehia, România şi Serbia, a afirmat Elizabeth Collins, analist la firma de cercetare Morningstar.

    Fabricile de ciment din America de Nord ar putea atrage interesul unor producători din Europa precum HeidelbergCement şi Titan Cement, dar şi a grupului mexican Cemex, potrivit Susquehanna International Group.

    Compania irlandeză CRH, care realizează jumătate din vânzări în Statele Unite, este un alt posibil cumpărător, anticipează Thompson Research Group.

    În cazul fabricilor de materiale agregate, între posibilii cumpărători se află Vulcan Materials şi Martin Marietta Materials, dar şi fonduri private de investiţii.

    “Unele dintre aceste active sunt de primă calitate, care nu sunt scoase prea des la vânzare, astfel că aproape toată lumea din industria de profil se va gândi dacă să cumpere. Această fuziune poate avea capacitatea să schimbe jocurile”, a declarat Ian Osburn, analisat la Cantor Fitzgerald în Loondra.

    Grupul elveţian Holcim şi Lafarge, din Franţa, ambele cu operaţiuni în România, au convenit la începutul acestei luni o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume şi va presupune vânzarea de active, mai ales în Europa, pentru a obţine aprobările autorităţilor de reglementare. Tranzacţia este evaluată la circa 29 de miliarde de euro (40 de miliarde de dolari), incluzând şi datoriile nete.

    Grupul rezultat în urma fuziunii se va numit Lafarge Holcim. Acordul de fuziune a fost aprobat atât de conducerea Lafarge, cât şi de cea a Holcim.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tradiţii de Paşte, în România şi în lume!

     În Ziua Sfântă, Duminica Învierii, tradiţia spune că oamenii trebuie să poarte haine curate şi noi, ceea ce simbolizează primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură odată cu primăvara. Se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii o pălărie, tot nouă.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Maior speră că Franţa va înţelege interesele României privind graniţa de est UE, inclusiv accesul la Schengen

     Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a fost distins joi de către preşedintele Franţei, François Hollande, cu Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler.

    Potrivit unui comunicat al SRI, distincţia primită de către directorul SRI este o recunoaştere a calităţii deosebite a relaţiei strategice dintre România şi Franţa, în special în domenii mai puţin cunoscute publicului, precum activitatea de intelligence.

    “Sunt multe lucruri pe care le facem împreună în diverse colţuri ale lumii, care ne asigură, ţărilor noastre şi cetăţenilor noştri, securitate, pace şi o dimensiune a valorilor pe care se aşează, de fapt, societăţile noastre”, a declarat directorul SRI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania americană de inginerie şi construcţii Epstein are proiecte de 40 milioane euro în România

     “Valoarea contractelor de servicii de design, inginerie şi construcţii relizate anul trectut a fost de aproximativ 40 de milioane de euro. Suntem la începutul anului şi sperăm să avem mai multe proiecte în 2014, de aceea estimăm că valoarea proiectelor pentru care vom furniza servicii în acest an să fie aproximativ aceeaşi cu cea de anul trecut. Există un număr de proiecte mari care se prefigurează pentru România, iar dacă vom fi selectaţi pentru acestea, estimarea se va modifica semnificativ”, a declarat pentru MEDIAFAX Randy Tharp, managing director Epstein Architecture & Engineering.

    Printre proiecteler realizate de compania americană în România se numără o noua unitate de producţie şi spaţii de birouri pentru firma Emerson în cadrul parcului industrial de la Cluj (28.500 metri pătraţi), o extindere de 2.800 metri pătraţi pentru fabrica Röchling Automotive din WDP Industrial Park (Ageş, România), design structural pentru extinderea spaţiilor de birouri ale companiei Baker Tilly Klitou din Bucureşti şi diverse alte lucrări pentru compania Cameron la facilităţile de producţie din Câmpina şi din Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 40 de nave de croazieră au anulat acostările la Odesa şi vor veni la Constanţa în acest an. România câştigă 40.000 de turişti

     “Nava Artania, cu 1.051 de turişti americani, va ajunge duminică la 8 dimineaţa în Portul Constanţa şi va staţiona până seara. Vine de la Varna şi va pleca la Istanbul. Era programată să ajungă la Odesa, dar din cauza situaţiei tensionate din zonă, armatorii şi echipajul au decis să reruteze nava şi să înlocuiască Odesa cu Constanţa”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care va asigura serviciile pe teritoriul României pentru pasagerii americani.

    El a afirmat că în această situaţie mai sunt încă alte peste 40 de nave cu pasageri americani sau germani. Acestea aveau programate croaziere în Europa şi unul dintre porturile în care ar fi trebuit să staţioneze era Odesa, dar din cauza conflictelor din zonă destinaţia a fost înlocuită cu Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geoană: România are interesul să aibă prezenţă militară NATO permanentă pe teritoriul său

     “Aşa cum Polonia a solicitat în mod oficial o prezenţă militară NATO permanentă în Polonia, cred că şi România are tot interesul şi îndreptăţirea să aibă o prezenţă militară NATO permanentă pe teritoriul României. Suntem bucuroşi de aceste soluţii temporare şi rotaţii care se întâmplă în România , dar în mod evident noua realitate trebuie să ducă şi la modificarea doctrinei militare a Alianţei”, a precizat Geoană.

    El a arătat că maniera agresivă în care Federaţia Rusă încearcă să-şi destabilizeze vecinii naşte preocupări în întreaga regiune. “Suntem cu toţii foarte preocupaţi de evoluţiile recente din ultimele zile şi ore din Ucraina, din Transistria şi de continuarea acestei maniere foarte agresive prin care Federaţia Rusă continuă să-şi destabilizeze vecinii”, a spus Geoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum pot tinerii din România să câştige mii de euro în SUA, Elveţia, Koreea sau Senegal

    Cele mai exotice internshipuri plătite de pe platforma de recrutare SmartDreamers se adresează absolvenţilor de studii superioare şi vin din partea AIESEC, cea mai mare asociaţie studenţească globală. Posturile sunt în domenii precum educaţie, marketing, vânzări sau management şi pot aduce internilor venituri lunare de până la 3000 de dolari.

    Programele de internship marca AIESEC pe diverse poziţii în companii din Europa aduc cele mai mari venituri lunare. Astfel, pentru un internship de Management Intern în Elveţia, la Basel, candidaţii trebuie să cunoască limba Engleză, să fie licenţiaţi şi să aibă cunoştinţe de Management prin proiect şi Training/Facilitare. cel care va fi ales să ocupe această poziţie va câştiga 3100 de dolari după prima lună de lucru. Tot în Basel, dar pentru o poziţie de Management Assistant, câştigul lunar este de 3700 de dolari! Programul de internship durează un an.

    Pe un post asemănător, dar la o şcoală din Londra, un intern va câştiga 2805 dolari după prima lună. Ca şi în cazul internship-ului din Elveţia, contractul are o durată de un an. Candidatul ideal pentru acest internship trebuie să fie capabil să ajute la dezvoltarea şi pregătirea resurselor pentru activităţile de învăţare în concordanţă cu planurile stabilite, să observe performanţele elevilor şi să ofere feedback profesorilor în ceea ce priveşte progresul fiecărui elev în parte.

    În Koreea se caută zece profesori de Limba Engleză, remuneraţia fiind de 430 de dolari pe lună, programul fiind pe o durată de trei luni de zile. În India, în localitatea Kolkata, e nevoie de un profesor de Limba Spaniolă pe o durată de 15 săptămâni. Candidaţii trebuie să aibă minimă experienţă în domeniu, iar venitul lunar este de 401 dolari pe lună.

    În Myanmar, candidatul selectat pentru poziţia aflată în concurs va primi 400 de dolari în fiecare lună (timp de 18 luni), dar i se asigură şi cazare gratuită. Candidaţii trebuie să cunoască Limba Engleză şi să fie licenţiaţi, experienţa nefiind o condiţie, astfel că posturile sunt ideale pentru majoritatea românilor absolvenţi de studii superioare.

    Şi în Senegal e nevoie de 10 interni pe poziţii de Marketing, în special pe domeniul Cercetării Pieţei. Candidaţii selectaţi vor beneficia de 200 de dolari lunar şi vor avea şansa de a cunoaşte pe propria piele realitatea africană pe durata a două luni, cât ţine programul de internship.

    Lista completă a internship-urilor puse la bătaie de asociaţia AIESEC România poate fi găsită pe SmartDreamers, aici: http://bit.ly/1ipQcsS.

    Platforma de recrutare SmartDreamers, cu joburi pentru tineri, oferă posibilitatea absolvenţilor de studii superioare din toată ţara să aplice pe programe de internship atât de utile în vederea acumulării experienţei profesionale.

  • Contradicţii privind autostrăzile în Master Plan: Reţeaua cu 1.500 de kilometri sub numărul anunţat de Şova

     Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate miercuri de Ministerul Transporturilor.

    În cadrul aceluiaşi document, denumit “Raport asupra definirii problemelor”, se arată că, pentru scenariul de referinţă 2020, reţeaua de autostrăzi va creşte cu 433 kilometri faţă de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

    România are în prezent 646 kilometri de autostradă, potrivit datelor comunicate anterior de CNADNR.

    Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat săptămâna trecută că reţeaua de autostrăzi va fi extinsă la 2.440 kilometri în anul 2020, potrivit proiectelor asumate de Executiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Piaţa care rulează anual peste 3,5 miliarde de euro şi nu se opreşte din creştere

    Piaţa creşte, dar segmentele pe care se pot baza în continuare jucătorii din logistică sunt cele legate de retail, farma şi bunuri de larg consum. „Retailerii deschid în continuare magazine. Se deschid multe magazine în franciză mică. Cu cât se deschid mai multe astfel de magazine, se mută tot mai mult stoc din depozite în magazine, deoarece volumul total de marfă şi clientela rămân aceleaşi. Iar acest lucru înseamnă o activitate mai mare pe supply chain, de la transportator la logistician”, explică mecanismul creşterii pieţei Cătălin Olteanu, director general al FM România. În opinia sa, următorul pas de extindere a retailului este în mediul rural, în statele şi comunele României, unde comerţul tradiţional va fi înlocuit treptat de comerţul modern.

    În afară de companiile de retail care apelează la logisticieni s-au extins şi cei care îşi fac propria logistică, precum Kaufland şi Lidl. Pe de altă parte, în opinia şefului FM logistica este în general o activitate pe care marii jucători preferă să o externalizeze deoarece necesită personal suplimentar.

    „Cu cât ai mai mulţi angajaţi  în depozit, cu atât îţi erodează indicatoarele financiare deoarece productivitatea trebuie să se împartă la toţi angajaţii, nu doar la o parte. În plus, companiile de logistică vin şi cu diverse optimizări, cum ar fi că în această perioadă cresc mult stocurile, inclusiv pentru perioada de vară„, a spus Olteanu.

    Deşi este creştere în piaţă, cifra de afaceri a FM România înregistrată între 1 aprilie 2013 şi 31 martie 2014 a scăzut cu 6%, pe fondul pierderii unui client. „Anul trecut am pierdut un client mare, Procter & Gamble, iar acest lucru a determinat raportarea unei cifre de afaceri în scădere, dar ne-am revenit. S-a văzut că piaţa are potenţial. Noi mizam pe o creştere la 22-23 milioane de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 martie„, a subliniat Olteanu.

    Pe de altă parte, în exerciţiul financiar curent, cifra de afaceri poate fi susţinută inclusiv de introducerea noii accize de 7 eurocenţi la combustibili, care va creşte, artificial, businessul logisticienilor şi nu numai. „Cifra de afaceri din acest an înregistrată de FM România va fi mai mare, dar este o creştere falsă. Noi trebuie să mărim preţurile deoarece a crescut costul cu combustibilul. Partenerii mei vor creşte preţurile, iar acest lucru va genera un efect în cascadă, ce va duce la creşterea cifrei de afaceri pentru că am facturat mai mult.„

    Pe de altă parte, sunt sectoare a căror activitate va fi puţin sau chiar deloc influenţată de creşterea tarifelor de transport pe baza accizei. „Avem spre exemplu sectorul farmaceutic. Când eşti bolnav, eşti bolnav, nu te mai interesează banii. Cei care au probleme caută peste tot soluţii. Farma este un business emoţional. Acolo greu scade consumul. Cel mult pot creşte frauda şi importurile paralele din ţări unde se pot găsi astfel de produse la preţuri mai mici„, este de părere şeful FM România. Un al doilea exemplu este cel alimentar „de nişă„, cum ar fi hrana pentru copiii mici sau foarte mici, unde de asemenea clientul cel mult poate căuta alternative, dar nu renunţă.