BusinessMagazin

Tag: romania

  • Cât au cheltuit turiştii străini în România, în 2013

     “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,6% din total. Călătoriile în scop particuar includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi”, arată INS, într-un comunicat.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mugur Şteţ, BNR, în 2005: “Când oamenii o să citească despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde) o să spună că e vorba de o nimica toată. E un efect psihologic invers”

    În 2005, Mugur Şteţ vorbea despre efectele denominării şi modul în care oamenii vor percepe valorile exprimate în leul greu ca fiind mai mici decât cele exprimate în ROL.

    Românii s-au adaptat relativ uşor la noile valori, ajutaţi şi de perioada în care preţurile au fost afişate simultan atât în RON cât şi în ROL.

    Mugur Şteţ, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Dacă vorbim despre denominare, vorbim deja despre un fenomen trecut de la 1 martie – ziua în care toţi comercianţii ar fi trebui să aibă pe raft preţurile afişate dual. Dacă discutăm de rotunjire, aceasta se face la valori de zeci de lei vechi, deci sub un ban nou. Ce s-a întâmplat acum ne spun realităţile din magazine. Retailerii profesionişti – cei care au venit din afară – au rotunjit preţurile în favoarea clientului. Îi dai clientului această idee ca “el are grijă de mine, ma duc la el”.

    Nu e nevoie ca oamenii să se simtă mai relaxaţi; oamenii vor înţelege, pur şi simplu, ce li se întâmplă. Vor reveni la realitate. Nu cred că românii doresc să fie “milionari” – pentru că a dori acest lucru înseamnă că eşti un specialist în cifre mari, şi nu cred că majoritatea sunt specialişti în cifre mari. De asta se şi încurcă la calcule. Gândiţi-vă că salariul mediu este de 7 milioane şi ceva acum…

    Confortul psihologic pe care ţi-l dă această valoare nominală care “vine pe pământ” este fantastic. Poţi să-ţi faci mult mai uşor calculele vieţii de zi cu zi. Şi eu sunt convins că la anul pe vremea asta vom discuta despre preţuri la maşini în lei, preţuri la case în lei. E normal, pentru că acum o maşină e 360 de milioane de lei. Cum poţi să faci o reclamă cu preţul ăsta?

    Eu aş adăuga, în final, ceva legat de un posibil efect psihologic invers al trecerii la leul greu. Oamenii, când o să citească în presă despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde), o să spună că e vorba de o nimica toată. Mult timp vor rămâne în minte cu valoarea veche a milionului de lei.

  • Francezul care a facilitat tranziţia biroului românesc

    Christophe Weller, 46 de ani, este de origine franceză, iar după patru ani petrecuţi în Arabia Saudită şi alţi doi în Rusia, a ajuns în România, unde s-a simţit apropiat de cultura franceză şi a avut impresia că este mai aproape de casă.

    „Primele contacte pe care le-am avut, în principal agenţii de real estate şi avocaţii, m-au ajutat foarte mult şi m-au încurajat să rămân„, spune el.

    Din 1 octombrie 1997 s-a mutat în România şi este unul dintre proprietarii COS, unde mai are alţi doi parteneri. Compania şi-a început activitatea ca dealer al Steelcase, cel mai mare jucător de pe piaţa mondială a mobilei de birou, pentru ca ulterior, pe măsură ce piaţa a evoluat, să dezvolte servicii conexe.

    Prima experienţă pe piaţa muncii pe care Weller a avut-o a fost în ianuarie 1992, când a început să lucreze ca reprezentant de vânzări pentru Steelcase în Arabia Saudită. Jobul a durat patru ani, iar din 1995 s-a mutat la Moscova, unde a fost director de vânzări al dealerului Steelcase. În iulie 1997 a renunţat la această poziţie şi a început să se gândească la propriul business, ca dealer Steelcase, şi la o ţară unde să pună bazele afacerii.

    „Intrarea în NATO şi apoi integrarea în Uniunea Europeană au încurajat mulţi investitori străini să vină în România, iar noi am beneficiat de toate aceste noi sosiri. Între timp, construcţia clădirilor de birouri de clasa A s-a intensificat, pentru a putea găzdui companiile de talie mare care doreau să aibă un spaţiu de lucru mai bun şi prin urmare mobilă de calitate.„

    În 1997, în momentul în care a pornit businessul din România, îşi aminteşte că spaţiile de birouri erau închise, fiecare manager având propriul birou iar fiecare departament propria sa cameră. Mobila de calitate nu era cerută, iar bugetele alocate de companii pentru aceasta erau foarte reduse. „Adesea angajaţii stăteau pe scaune fără să se ţină seama de confort sau ergonomie. Focusul era în principal pe design şi mai puţin pe funcţionalitate. Totodată, birourile erau semnificativ mai mari, deoarece costurile din real estate erau mai reduse.„

    Primul proiect major al Corporate Office Solutions, care a inclus peste 100 de posturi de lucru, a fost Banca Ţiriac, în momentul în care instituţia s-a mutat, la începutul anului 1998, din clădirea de lângă BNR. Printre primii clienţi s-au mai numărat Commerzbank şi Nokia.

  • România şi Bulgaria ar putea participa la construcţia unui terminal de gaz lichefiat în Grecia

     “DEPA nu are capacitatea de a finanţa singură proiectul, acesta va fi multinaţional. În prezent negociem cu companii din Bulgaria şi România privind implicarea acestora în proiect”, a declarat directorul operaţional adjunct al DEPA, Spiros Paleoyiannis, citat de portalul elen GrReporter.

    Terminalul de regazeificare ar urma să ajungă pe termen mediu la o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an.

    Livrările de gaze naturale către România şi Bulgaria s-ar putea face prin intermediul gazoductelor de interconectare a reţelelor naţionale ale statelor membre UE, a căror construcţie este susţinută cu fonduri europene.

    “Evenimentele din Ucraina au demonstrat cât de necesar este un coridor vertical în Europa Centrală şi de Est. Va fi o reţea de interconectori care va fi alimentată de terminalul pentru gaz natural lichefiat existent la Revithousa, de un terminal plutitor, precum şi din conducta TAP”, a declarat secretarul general al Ministerului de Afaceri Externe de la Atena, Panagiotis Michalos, la Forumul pentru Energie de la Atena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România sprijină stabilitatea Moldovei, în contextul crizei din Ucraina/ Leancă: Păzim graniţa!

     Aflat în drum spre Georgia, pentru o vizită oficială, premierul Victor Ponta s-a oprit la aeroportul din Chişinău, unde a avut o scurtă întrevedere cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.

    El a precizat că a efectuat această oprire pentru a analiza, împreună cu premierul Republicii Moldova, stadiul proiectelor bilaterale, dar şi pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

    “Am discutat împreună, bineînţeles, situaţia din Ucraina, pentru că suntem atât de aproape, şi unii, şi alţii, de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Eu am spus tot timpul că, pe de-o parte, România, ca ţară membră a UE şi NATO, are poziţii perfect consolidate şi coordonate cu partenerii europeni şi transatlantici, dar, ştiind foarte bine care sunt puterile României, toate eforturile noastre se îndreaptă spre Moldova, care, în noiembrie, a avut curajul să ia o decizie pe care am salutat-o cu toţii, în sensul integrării europene şi acest curaj şi această viziune trebuie sprijinite cu toate puterile. Bucureştiul e mult mai aproape decât Bruxelles-ul”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va primi de la UE cel puţin 61 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor

    Mai mult de jumătate din valoarea acestui fond va reveni statelor membre care aplică prevederile Schengen sub forma unei asistenţe financiare pentru programele lor naţionale de securizare a frontierelor.

    Potrivit unui comunicat al PPE, România va primi un sprijin financiar de cel puţin 61 de milioane de euro. Aceste programe vor fi completate cu acţiuni coordonate de UE şi cu un mecanism de reacţie rapidă, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romtelecom s-ar putea redenumi România Telecom. Serviciile, promovate sub brandul “T” al Deutsche Telekom

     “În ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al Romtelecom, desfăşurată marţi, au fost discutate două variante de redenumire a Romtelecom: România Telecom şi Telecom România. În principiu, la nivelul Consiliului s-a agreat ca aceste două variante de redenumirea a Romtelecom să fie transmise acţionarilor companiei pentru a fi discutate”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Romtelecom, care au precizat că primele discuţii pe acest subiect au avut loc la finele lunii ianuarie.

    Compania Romtelecom este controlată de grupul elen OTE – 54,01% şi statul român – 45,99%. Acţionarul majoritar al OTE este grupul german Deutsche Telekom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Jumătate dintre români nu intenţionează să meargă în vacanţă în acest an, dublu faţă de 2013

     Potrivit sursei citate 22% dintre românii cu vârstă peste 18 ani nu au fost în vacanţă anul trecut.

    “Anul acesta, numărul acestora se va dubla, întrucât jumătate dintre români declară că nu au în acest moment planuri de vacanţă pentru 2014. Cea mai populară destinaţie turistică a fost anul trecut România, fiind aleasă de aproape jumătate dintre români. La distanţă mare faţă de România, în topul ţărilor vizitate s-au situat Italia (13%), Ungaria (12%) şi Bulgaria (12%). Alte ţări în care românii au ales să-şi petreacă vacanţele anul trecut au fost Grecia, Germania, Austria, Turcia şi Spania”, se arată într-un comunicat al Mercury Research.

    Astfel, doar jumătate dintre români intenţionează să meargă în vacanţă în acest an, iar o treime îşi planifică următoarea vacanţă abia pentru 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kingfisher a redeschis primele două unităţi din reţeaua Bricostore România sub brandul Brico Dépôt

     Bricostore România a intrat într-un proces de transformare în Brico Dépôt începând din iunie 2013, odată cu preluarea de către Kingfisher, iar joi a fost încheiată prima etapă a acestui proces. Formatul Brico Dépôt mai este utilizat de grupul britanic în Franţa şi Spania.

    “Nu este vorba despre încă un magazin pe piaţa românească de DIY, ci de lansarea în România a unui concept nou şi diferit”, a declarat, joi, Patrick Papot, directorul general delegat al Brico Dépôt România.

    El a precizat că unităţile sunt redeschise sub denumirea de “depozit”, iar transformarea întregii reţele ar urma să dureze doi ani.

    Kingfisher a plătit 35 milioane lire sterline (41,5 milioane euro) cash pentru cele 15 magazine achiziţionate de la Bricostore România, la care se adaugă preluarea unor datorii de 35 milioane lire, care au fost stinse imediat. De asemenea, Kingfisher a preluat disponibilităţi cash de 7 milioane euro în cadrul aceleiaşi tranzacţii, astfel că suma totală plătită de compania britanică pentru magazine se ridică la 63 milioane lire (75 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Claudiu Cercel, BRD, în 2005: “Când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri”

    În 2005, Claudiu Cercel vorbea despre impactul procesului de denominare asupra modului în care românii îşi fac cumpărăturile. El considera că acesta nu va fi major, dar că românii vor fi ceva mai atenţi la preţuri. Astăzi, privind în urmă la felul în care românii au cheltuit, în perioada 2007-2009 mai mult decât îşi puteau permite, putem trage concluzia că spusele sale nu s-au adeverit.

    Claudiu Cercel, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Eu chiar aş risca o presupunere: s-ar putea să apară şi un efect dezinflaţionist. De ce? Pentru că lucrând pentru sume mai mici, bănuţi, lumea devine mai disciplinată. În acest moment, dacă şi magazinele au văzut că de multe ori nu au piesa metalică, şi nici clienţii nu cer – măresc direct preţul, ca să nu mai fie nevoie să ţină piesa metalică. Şi atunci, când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri. 

    S-ar putea ca un mic efect – pentru că mic cred că va fi – să provină şi din iluzia monetară. Totuţi, treci la un altfel de preţ… oamenii s-ar putea simţi mai relaxaţi.

    La ora asta purtăm deja impactul unor astfel de creşteri de preţuri care au apărut la anumite produse sau pe anumite zone când s-a trecut de la referinţa dolar la referinţa euro. Despre impactul trecerii la leul greu asupra preţurilor – nu cred că de aici va încerca majoritatea să extraga plus de putere în a stabili preţul. Mai degrabă din repachetarea de produse – produse schimbate pe ici pe colo, şi cu alte preţuri – sau din alte fenomene macroeconomice ar putea veni creşterile de preţuri generale în aprilie. Poate fi un prilej; dar la fel de bine s-ar putea să nu se întâmple. Pe de altă parte avem impactul cursului de schimb, care lucrează invers. Dar nu cred că din conversii şi din rotunjiri vor fi creşteri de preţuri.