BusinessMagazin

Tag: romania

  • Cât o să mai plătim „prima de România”?

    De la preluarea şefiei Yahoo!, în toamna anului 2012, şi până în prezent Marissa Mayer a rezolvat ceea ce mulţi au spus că este marea problemă a companiei – lipsa de talente şi de imagine. Mayer a făcut schimbări majore în departamentul de resurse umane, iar în prezent oficialii companiei se pot lăuda că Yahoo! a devenit o companie la care oamenii râvnesc: solicitările pentru un job s-au dublat în 2013, la un uluitor 340.000.

    Tot Yahoo! beneficiază şi de o poziţie fruntaşă (locul trei) în topul companiilor din Silicon Valley în funcţie de salariile acordate specialiştilor, după Juniper Networks şi LinkedIn. Aceiaşi oficiali nu se declară îngrijoraţi de plecările unor veterani din companie către Facebook sau Google sau alte start-up-uri, lăsând de înţeles că aceştia au primit, de fapt, oareşce impulsuri. Şi s-a schimbat şi optica proprietarilor de mici companii, care la un moment dat refuzau, pur şi simplu, să se lase cumpăraţi de Yahoo! şi care trebuiau convinşi cu sume suplimentare, cu o „primă de Yahoo!„. 

    M-aş întoarce acum la numirea tinerei Ioana Petrescu la Finanţe şi la variile reacţii pe care propunerea lui Victor Ponta le-a iscat. Cele mai multe mi-au părut a fi destul de tembele, de la povestea nesfârşită cu usturoiul – şi pun pariu că poate doar unul din 20 de dătători cu părerea să fi citit cu atenţie şi până la sfârşit textul în cauză – până la abordări ameninţătoare de tipul: „O să-i arate ei Gherghina sau baronii, când or veni pentru bani”.

    Este aici o perpetuare a unui mod de gândire care, dacă ar fi cuantificat, probabil că s-ar dovedi mai dăunător decât seceta, inundaţiile, cutremurele sau dezindustrializarea. Faptul că nu ne putem depăşi, ca părţi ale întregului, un soi de fatalism impregnat cu băşcălie şi cu testosteron; un mod de gândire care o dată poate fi agreabil, încă o dată poate fi îngăduit, dar care ar trebui abandonat a treia oară şi după, pentru că devine păgubos.

    Politicieni care au emis tot felul de aiureli, de genul interzicerii închiderii caloriferelor, limitărilor nu ştiu căror plăţi sau limitării orarului supermarketurilor, s-au apucat să analizeze semantica editorialelor şi să amendeze lacunele legate de preţul pâinii.

    Dacă ne dorim o primenire a clasei politice şi a administraţiei, dacă vrem să-i determinăm pe tinerii şcoliţi în străinătate să se întoarcă, dacă ne-ar plăcea să vedem figuri noi pe scena politică, lipsite de tupeu, răutate şi patetism ieftin, poate ar trebui să învăţăm să citim, să privim, să ascultăm, să înţelegem. Într-un mod destul de asemănător cu Yahoo!, România s-a confruntat cu o hemoragie de talente, are o sumedenie de veterani care nu se mai lasă duşi şi în general suntem obligaţi să plătim tot soiul de „prime de România„ care ne ustură, de ani şi ani şi ani de zile.

    Continuaţi voi logica.

    Ilustrez cu o excepţională privire amar-ironică a pictoriţei ucrainene Zenaida Serebriakova.

  • IT-lionarii 2.0: cum a făcut bani noua generaţie de milionari

    SETA, o aplicaţie multiplatformă pentru fermieri destinată comercializării de produse agricole; eHonk, aplicaţia care te anunţă atunci când s-a întors cel al cărui maşină ai blocat-o; o brăţară inteligentă care îţi spune când ai uitat să îţi iei medicamentele; o priză la fel de ageră care să îţi trimită mesaje când ai uitat fierul de călcat în priză; Wabbit, reţeaua socială care să te ajute să îţi înfrângi timiditatea chiar şi în metrou. Am enumerat doar câteva dintre ideile celor 150 de tineri pe care i-am întâlnit în cadrul hackatonului (maratonului de programare) Innovation Labs 2.0 realizat sub coordonarea asociaţiilor care încurajează antreprenoriatul în IT&C TechLounge şi TechSoup.

    O dimineaţă de duminică, în urmă cu două săptămâni, i-a găsit pe tinerii de la hackaton cu laptopurile în braţe, pe canapelele din Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnice din Bucureşti, codând pentru ca ideea lor să se transforme într-o afacere. Dintre cele 50 de idei înscrise, 16 au trecut în etapa următoare a proiectului şi, potrivit lui Andrei Pitiş, unul dintre mentorii incluşi în program şi preşedinte al ANIS, doar un număr de trei-patru vor reuşi cu adevărat să devină antreprenori.

    Modul cum se desfăşoară Innovation Labs este o oglindă a distribuţiei programatorilor din ţară: dintre cei circa 100.000 de programatori existenţi în piaţă, un număr extrem de mic au reuşit să îşi construiască o afacere autohtonă de succes. Din punctul de vedere al lui Pitiş, succesul în domeniu se defineşte prin bifarea a patru criterii: ideea propriu-zisă, echipa, conceptul şi planul de execuţie. În prezent, explică Pitiş, există o delimitare clară între cele două lumi, a mediului de afaceri şi a programatorilor: „Fiecare e în cutia lui, fie fac ceva tehnic, nu înţeleg afacerile şi vor să schimbe lumea – cum a fost cazul Twitter de pildă, care nu a făcut niciun ban – , fie sunt cei din mediul de business care au idei şi abilităţi de marketing, dar nu găsesc programatori; cele două tabere vorbesc limbi diferite – pe programatori îi interesează dacă este o «chestie cool», nu dacă este un business cool şi dacă fac ei un business cool”.

    În prezent, după dezvoltarea de site-uri şi de aplicaţii, un nou trend în care se vor dezvolta afacerile din zona IT, chiar şi cele autohtone, este partea de „wearables”, dezvoltarea de hardware. „Dar, fie că sunt site-uri, fie că sunt wearables, piaţa asta de IT are foarte multe bule şi doar puţini reuşesc.”

    Ioana Petrescu, fost consilier al prim-ministrului şi parte a juriului de la hackaton, observa că „din fericire, aceştia nu au nevoie de un capital foarte mare, un SRL-D sau beneficiile oferite pentru studenţii care deschid firme fiind câteva dintre lucrurile care i-ar putea ajuta”.

    De asemenea, Petrescu, în prezent ministrul Finanţelor, a mai observat că, deşi avem nevoie de multinaţionale pentru locurile de muncă pe care le creează, există dezavantajul că acestea direcţionează o parte din impozite şi profituri în afara ţării, de aceea există necesitatea cultivării antreprenoriatului şi a mărcilor româneşti din domeniu.

    Pentru Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti, nu capitalul reprezintă principala problemă, ci locul în care se duce „creativitatea şi unde este designul produsului. Firme precum UberVU, care fac outsourcing pe partea de business în ţări precum Anglia, Statele Unite şi au angajaţi acolo, coodonează construirea produsului, cum acesta se dezvoltă, este stabilit de o echipă din România, iar aceste joburi sunt şi mai bine plătite şi permit o dezvoltare de capital mult mai mare”.

    În plus, odată ce tinerii aceştia îşi fac o firmă, vor dezvolta şi departamente de marketing, vânzări, ajutând astfel şi la dezvoltarea domeniilor conexe. „Când ai un produs aici, ai controlul asupra tuturor etapelor de viaţă ale acestui produs. Spre exemplu, avem o industrie de marketing spectaculoasă pe care o vom pune în valoare în timp ce construim produse româneşti.”

    Ce îi trebuie unei idei din IT ca să se transforme într-o idee de milioane? „Sunt multe ingrediente, dar cei mai importanţi sunt oamenii din spatele lor; noi creăm nişte competenţe pe care nu le cultivăm suficient de mult în învăţământul formal, cum ar fi perseverenţa, curiozitatea şi, foarte important, importanţa eşecului, pentru că, din păcate, în România avem o condamnare radicală a acestuia, iar oamenii ajung să nu mai aibă curajul să încerce, de frica de a nu eşua. Iar în IT, unde nu există un capital atât de mare, un număr de eşecuri te pot pune pe drumul spre ideea de milioane de euro”, apreciază Răzvan Rughiniş.

    În ce priveşte cererea acută de programatori de pe piaţă, Rughiniş nu pune problema creşterii numărului acestora, ci a direcţionării lor din zona de produse gândite de altcineva într-o zonă de creativitate, în care conceptul produsului să fie dezvoltat aici. „Nu este neapărat un joc al numerelor, nu ne propunem să atragem milioane de noi angajaţi în zona IT, cât mai ales migrarea interesului spre zona în care să îţi asumi nişte incertitudini, în care îţi pui întrebări, în care experimentezi. Sunt lecţii extrem de importante, pe care, din păcate, nu cred că e uşor să le înveţi.”

  • Ponta:România şi Bulgaria aşteaptă o decizie rapidă privind integrarea în Schengen, frontier-maritim

     “Am discutat despre un subiect comun pentru Bulgaria şi România, şi anume Mecanismul de Cooperare şi de Verificare şi implicaţia sa asupra aderării noastre la Schengen. În primul rând, am exprimat poziţia noastră comună de satisfacţie faţă de ceea ce Parlamentul European a adoptat recent, şi anume o propunere pentru un sistem standard de valori în Justiţie şi privind statul de drept aplicabil tuturor celor 28 de ţări membre ale UE. România şi Bulgaria nu mai trebuie să fie tratate mereu separat.

    Suntem membri cu drepturi depline ai UE, vrem să respectăm toate standardele care ţin de statul de drept, de o justiţie independentă şi eficace, şi, implicit, asta o să însemne o viaţă mai bună pentru cetăţenii noştri, inclusiv o decizie rapidă, anul acesta, referitoare cel puţin la aeroporturi şi frontiere maritime, şi cât mai curând şi la frontierele terestre”, a spus Ponta, vineri, la finalul şedinţei de guvern comune româno-bulgare..

    Totodată, şeful Executivului de la Bucureşti a adăugat că Bulgaria şi România susţin împreună integrarea europeană a Moldovei şi Georgiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România, Bulgaria şi Serbia pot găsi fonduri pentru dezvoltare în urma acordului cu China

     El a arătat, în urma întâlnirii cu omologii din Bulgaria şi Serbia, că este nevoie de intensificarea proiectelor economice comune şi de accelerarea acestora, amintind că podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin a fost construit în 15 ani.

    Ponta a apreciat că resursele pentru dezvoltare pot fi identificate prin relaţii economice mai strânse, Guvernul încurajând firmele româneşti să investească în regiune, sau prin fonduri europene, în special cele destinate Strategiei Dunării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toate zborurile militare SUA de tranzit din Afganistan, transferate din Kîrgîzstan în România

     Comandantul instalaţiei, colonelul american John Millard a declarat joi că ultima misiune la Manas a fost finalizată înainte de termenul-limită de evacuare a centrului, şi anume 11 iulie.

    Centrul de Tranzit la Manas, situat pe teritoriul aeroportului civil din capitala kîrgîză, a fost deschis la trei luni după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, pentru a susţine invazia Afganistanului de către o coaliţie condusă de Statele Unite.

    De când a fost deschis, peste cinci milioane de militari au tranzitat Centrul, care a găzduit şi avioane americane de alimentare în zbor. Acestea au efectuat peste 33.000 de misiuni de susţinere a operaţiunilor de luptă în Afganistan.

    Preşedintele kîrgîz Almazbek Atambayev a anunţat în 2011 că ţara sa nu va prelungi un acord de închiriere a instalaţiei, în urma unor presiuni exercitate de către Rusia în vederea suspendării activităţilor militare americane în această fostă republică sovietică din Asia Centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leszek Balcerowicz vine în România la Conferinţa de Risc de Ţară, organizată de Coface şi Mediafax

    Pentru 2014, specialiştii Coface estimează o tendinţă pozitivă a riscului în economiile avansate, dar şi tensiuni persistente în ţările mari emergente. După o reajustare post-criză între ţările avansate şi cele emergente, în 2014 riscurile de ţară la nivel mondial sunt setate să se schimbe, în conformitate cu un model mai clasic. În ţările avansate, riscurile sunt de stabilizare, încurajate de o creştere destul de dinamică în SUA (estimată la 2,4% în 2014), începutul unei redresări în zona Euro (+0,9%) şi a creşterii confirmate din Japonia (+1,4%). În ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, rata de creştere va spori uşor (+4,7%), dar acestea vor rămâne sub media perioadei 2000 – 2011.

    O sinteză a implicaţiilor mediului economic global asupra celui din Europa şi România va fi dezbătută în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară, un eveniment Coface de tradiţie şi de referinţă pentru mediul de afaceri din România, care va avea loc pe data de 9 Aprilie 2014, la Hotelul Hilton din Bucureşti, salon Le Diplomate.

    La ediţia din acest an sunt aşteptaţi 300 de participanţi, reprezentanţi de prim rang atât ai mediului de afaceri intern, cât şi internaţional, experţi în riscul de ţară, specialişti din domeniul academic, bancar, precum şi investitori români şi străini.

    Dintre lectorii deja confirmaţi anunţăm reprezentanţi de seamă ai mediului de afaceri internaţional şi autohton, precum: Prof. Dr. Leszek Balcerowicz – Ex Prim-Ministru Adjunct al Poloniei, Ministru al Finanţelor şi Preşedintele Băncii Naţionale din Polonia; Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef, Coface; Prof. Dr. Ionuţ DUMITRU – Economist Şef, Raiffeisen Bank şi Vicepreşedinte AAFBR.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei.

    Prima dintre acestea va dezbate evenimentele economice ale anului 2013 şi valorificarea potenţialului economic al României, având în calitate de invitaţi, academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de tară, ce vor realiza o sinteză a modului în care evenimentele au influenţat economia europeană şi cea autohtonă. Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare se vor concentra asupra motoarelor de creştere sustenabilă, a disciplinei fiscale şi a problematicii creditării, analizând influenţa acestor factori în redefinirea economiei româneşti. Ultima sesiune va aborda modelele eficiente de finanţare a companiilor în contextul economic actual, atragerea fondurilor de capital privat şi identificarea sectoarelor de activitate ce reprezintă adevarate oportunitaţi investiţionale.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedintilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asuma riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurari, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2014, vă rugăm să completaţi formularul de înregistrare online.

    În plus, dacă vă înregistraţi până la data de 14 Martie 2014, veţi beneficia de un discount de Early Bird de 15%, alături de o reducere în funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

  • Inginerii şi directorii de bănci din România, mai bine plătiţi decât cei din Ungaria sau Cehia. TOPUL salariilor din Europa

     Compania Grafton Recruitment, activă în domeniul recrutării din Europa, a realizat un studiu privind nivelul salariilor din Europa Centrală şi de Est în anul fiscal 2013/2014. Studiul relevă schimbările care au loc pe piaţa forţei de muncă din Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, România, Lituania şi Turcia, în domenii precum IT şi telecomunicaţii, farmaceutic şi sănătate, inginerie şi producţie, logistică şi achiziţii, servicii bancare şi financiare, contabilitate şi asigurări, vânzări şi marketing, resurse umane şi administraţie, centre de contact, centre de servicii partajate şi BPO, construcţii şi proprietăţi.

    Potrivit studiului, cele mai bine plătite locuri de muncă în România sunt în domeniile inginerie şi producţie, servicii bancare şi financiare, contabilitate şi asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Cosmote au crescut uşor în 2013, la 458 mil. euro, cu un avans de 8% în trimestrul patru

     Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări), excluzând costurile de restructurare, a urcat în trimestrul al patrulea cu 4% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior, la 31,5 milioane euro, potrivit unui comunicat publicat joi de grupul elen OTE, proprietarul Cosmote. OTE este controlată de gigantul german Deutsche Telekom, prorietarul T-Mobile.

    Marja de câştig a scăzut astfel în ultimele trei luni ale anului trecut cu un punct procentual, la 25,6%.

    În 2013, profitul EBITDA al Cosmote România a scăzut uşor, cu 0,5%, la 118,9 milioane euro, rezultând o marjă de câştig de 25,9%, faţă de 25,8% în 2012.

    Numărul clienţilor operatorului a coborât anul trecut cu 3,1%, sau 194.000, la 6,091 milioane, faţă de 6,285 milioane la finele anului anterior. Aproape 26% din baza de clienţi au abonamente, restul fiind utilizatori de cartele pre-plătite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România doreşte să fie parte a unui eventual format de negociere pe situaţia din Ucraina

     Preşedintele a mai spus, la plecarea spre Bruxelles, că România va susţine la Consiliul European pe tema Ucrainei că premisele rezolvării situaţiei sunt legate de acordul de la Budapesta din 1994 şi de respectarea acordurilor bilaterale ale Kievului cu Moscova.

    ”În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.

    Argumentele pentru acest lucru sunt, în opinia şefului statului, faptul că România are peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situază pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea prahovencei care i-a convins pe nemţii de la Nordsee să vină în România

    „Eu sunt din Filipeştii de Pădure şi când am venit prima dată la facultate în Bucureşti eram convinsă că nu o să rămân aici, că nu o să mă pot adapta în agitaţia din Capitală. Acum nu mă văd locuind altundeva”, îşi aminteşte antreprenoarea primul ei contact cu Capitala.

    Povestea începe, aşa cum spune chiar ea, la finalul anilor ’80, când a intrat la Facultatea de Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE, pe care a absolvit-o în 1991, fiind astfel prima generaţie de absolveţi din capitalism. Imediat după terminarea studiilor s-a angajat la Eximbank, iar apoi a rămas în sistemul bancar până în 1997. „Ne-au recrutat (cei de la Eximbank – n.red.) de pe băncile facultăţii.„ După circa patru ani a plecat la ABN, tot ca analist. „Eu asta ştiu să fac, să lucrez cu cifrele.„ Din sistemul bancar a plecat la Société Générale Securities, unde lucra ca analist pe acţiuni pentru companii din industria bunurilor de larg consum din România, Slovenia şi Lituania.

    În 2002 o parte din colegii săi au înfiinţat Orion XXI – o firmă de consultanţă în M&A (fuziuni şi achiziţii) – şi au convins-o şi pe ea să li se alăture ca analist şi partener. Astăzi, după mai bine de un deceniu, perioadă în care şi-a pus pe picioare şi primul său business antreprenorial, Liliana Farmache este în continuare analist pentru Orion XXI, şi deşi recunoaşte că au existat momente dificile şi zile când s-a gândit să renunţe, uitându-se în urmă, crede că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să meargă în paralel cu jobul de analist şi cu cel de antreprenor.

    În 2007, după mai bine de 15 ani lucraţi exclusiv în sistemul financiar, cumnatul ei i-a propus să îşi pună bazele propriului business în domeniul restaurantelor. El lucrase înainte în domeniu la Intermacedonia şi când a mers în Austria a descoperit Nordsee: „S-a întors hotărât să mă convingă„.

    Iniţial, Liliana Farmache (soţia unui executiv de la Credit Europe Bank şi fost trezorier la ING – Silvian Farmache) a crezut că va fi dificilă trecerea de la analist la antreprenor, însă a decis totuşi să dea o şansă proiectului. „La vremea aceea nu eram nici măcar fan al peştelui şi fructelor de mare şi nici nu ştiam restaurantele Nordsee.„ Pentru a-l ajuta însă pe cumnatul ei a realizat un plan de fezabilitate pentru un business în domeniu, l-a trimis acţionarilor din Germania care i-au contactat rapid pentru o întâlnire: „Planul nostru i-a convins şi ne-au acordat franciza„. Compania Darcom Sea Food, care operează franciza Nordsee în România, este deţinută de Liliana Farmache (33%), Aurelian Cristian Farmache (33%) şi Handrea Darius Onuţ (34%).

    Lanţul Nordsee, care are o istorie de peste un secol, deţine peste 400 de restaurante în Europa şi Orientul Mijlociu, cele mai multe în Germania (344) şi Austria (42). Compania este de asemenea prezentă în cele mai multe state din regiune, respectiv Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria cu 3 până la 5 unităţi. „Nouă ne-a fost acordată prima franciză internaţională.„

    Primele restaurante din România – cele două din Băneasa Shopping City – au fost deschise în 2008 după un training de trei luni în Germania la sediul central. „A fost o pregătire şi teoretică şi practică, cei trimişi de noi (printre care şi cumnatul ei – n.red.) trebuind să muncească în toate departamentele, au spălat pe jos, au stat la casă şi au şi gătit.„ Cumnatul ei Aurelian Cristian Farmache este în continuare implicat în funcţionarea de zi cu zi a businessului, el petrecându-şi fiecare zi în cele patru localuri ale lanţului (două în Băneasa Shopping City şi câte unu în AFI Palace şi Bucureşti Mall). Liliana Farmache este în continuare omul din spatele cifrelor, ea fiind cea care urmăreşte activitatea financiară a firmei.