BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Veniturile UPC România au crescut în primul semestru cu 8%, la 74,2 milioane de dolari

     În trimestrul al doilea, veniturile UPC România au crescut cu 8,7%, de la 34,3 milioane de dolari în aprilie-iunie anul precedent la 37,3 milioane de dolari în acelaşi interval din 2014, se arată într-un raport al grupului american Liberty Global, care controlează compania din România.

    Anul trecut, veniturile UPC România au crescut cu 8%, la peste 140 milioane de dolari, de la 130 milioane de dolari în anul anterior, pe fondul avansului portofoliului de clienţi.

    Portofoliul de clienţi al companiei în România a crescut uşor în primul semestru, de la 1,154 milioane la miljlocul anului trecut la 1,158 milioane în iunie 2014, în timp ce raportat la 1,189 milioane la sfârşitul anului trecut se află în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plus 26% pentru Provident în prima jumătate de an

    Filialele din România şi Bulgaria ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, au acordat împrumuturi în valoare de 68,4 milioane de euro (55,9 milioane de lire sterline) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

    In toamna anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Veniturile celor două companii au crescut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, până la 45,3 milioane de euro (37 de milioane de lire sterline). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 2,1 milioane de euro (1,7 milioane de lire sterline). în cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro.

    Grupul are acum peste 312.000 de clienţi activi în cele două ţări, cu 16% peste nivelul raportat în primul semestru din 2013. Aproximativ 5.000 dintre aceştia sunt în Bulgaria, unde IPF are deja peste 300 de angajaţi şi agenţi independenţi şi 8 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară. Investiţiile în extinderea operaţiunilor în Bulgaria în primele şase luni ale acestui an s-au ridicat la 3,3 milioane de euro (2,7 milioane de lire).

    Anul acesta, Provident Financial România a introdus în portofoliul său produse noi, cum ar fi împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi şi a anunţat că testează programe de recompensare a clienţilor fideli prin condiţii preferenţiale şi reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor.

    „Investiţiile realizate în extinderea operaţiunilor în zone noi, atât în România, cât şi în Bulgaria, precum şi diversificarea portofoliului de produse şi servicii au generat creşteri importante ale tuturor indicatorilor de performanţă şi ne aşteptăm la rezultate solide şi în semestrul al doilea. In acelaşi timp, tot mai mulţi angajaţi români fac pasul către o carieră internatională: după contribuţia la lansarea operaţiunilor pe piaţa din Bulgaria, cel puţin trei români vor face parte din echipa care va pune bazele operaţiunilor în Spania, cea mai recentă ţară unde IPF se extinde şi unde ne aşteptăm să emitem primele împrumuturi la începutul lui 2015”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul grupului IPF.

    IPF are acum peste 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. Grupul a anunţat pentru primul semestru din 2014 venituri de 394,1 de milioane de lire sterline, în creştere cu 16,7% comparativ cu perioada similară din 2013 şi a acordat împrumuturi în valoare totală de 513 milioane de lire sterline. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • Plus 26% pentru Provident în prima jumătate de an

    Filialele din România şi Bulgaria ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, au acordat împrumuturi în valoare de 68,4 milioane de euro (55,9 milioane de lire sterline) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

    In toamna anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Veniturile celor două companii au crescut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, până la 45,3 milioane de euro (37 de milioane de lire sterline). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 2,1 milioane de euro (1,7 milioane de lire sterline). în cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro.

    Grupul are acum peste 312.000 de clienţi activi în cele două ţări, cu 16% peste nivelul raportat în primul semestru din 2013. Aproximativ 5.000 dintre aceştia sunt în Bulgaria, unde IPF are deja peste 300 de angajaţi şi agenţi independenţi şi 8 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară. Investiţiile în extinderea operaţiunilor în Bulgaria în primele şase luni ale acestui an s-au ridicat la 3,3 milioane de euro (2,7 milioane de lire).

    Anul acesta, Provident Financial România a introdus în portofoliul său produse noi, cum ar fi împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi şi a anunţat că testează programe de recompensare a clienţilor fideli prin condiţii preferenţiale şi reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor.

    „Investiţiile realizate în extinderea operaţiunilor în zone noi, atât în România, cât şi în Bulgaria, precum şi diversificarea portofoliului de produse şi servicii au generat creşteri importante ale tuturor indicatorilor de performanţă şi ne aşteptăm la rezultate solide şi în semestrul al doilea. In acelaşi timp, tot mai mulţi angajaţi români fac pasul către o carieră internatională: după contribuţia la lansarea operaţiunilor pe piaţa din Bulgaria, cel puţin trei români vor face parte din echipa care va pune bazele operaţiunilor în Spania, cea mai recentă ţară unde IPF se extinde şi unde ne aşteptăm să emitem primele împrumuturi la începutul lui 2015”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul grupului IPF.

    IPF are acum peste 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. Grupul a anunţat pentru primul semestru din 2014 venituri de 394,1 de milioane de lire sterline, în creştere cu 16,7% comparativ cu perioada similară din 2013 şi a acordat împrumuturi în valoare totală de 513 milioane de lire sterline. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • Veniturile Orange au stagnat în primul semestru, la 448 milioane de euro

    Veniturile din servicii mobile s-au situat la 383 milioane de euro, nivel aproiat de prima jumătate a anului anterior, se arată în raportul financiar al grupului francez Orange.

    În trimestrul al doilea, operatorul telecom a înregistrat în România venituri de 219 milioane de euro, din care 184 de milioane de euro din servicii mobile, faţă de 230 de milioane de euro, în bază comparabilă, în aceeaşi perioadă a anului trecut. În primul trimestru, Orange România a obţinut venituri de 230 de milioane de euro, raportat la 219 milioane de euro în primele trei luni din 2013.

    “Suntem multumiţi de rezultatele obţinute de Orange Romania în primele şase luni ale anului în pofida impactului scăderii tarifelor de interconectare asupra pieţei. (…) În perioada următoare vom continua investiţiile susţinute în dezvoltarea reţelei 4G, în extinderea gamei de aplicaţii şi conţinut TV, precum şi în serviciile de asistenţă specializată”, a declarat Jean-Francois Fallacher, director general al Orange România.

    Operatorul telecom avea, la sfârşitul lunii iunie, 10,384 milioane de clienţi, cu aproximativ 184.000 mai mulţi faţă de iunie anul trecut.

    Numărul de clienţi nu a variat semnificativ comparativ cu luna martie, când au fost raportaţi 10,394 milioane clienţi, în timp ce în decembrie erau 10,436 milioane.

    În trimestrul al doilea, traficul de date mobile în reţea a urcat cu peste 50% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a creşterii numărului de tablete – de 3 ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut – şi a numărului de smartphone-uri, unul din două telefoane vândute în primele şase luni fiind smartphone, se arată într-un comunicat al Orange România.

    De asemenea, a crescut de patru ori numărul de smartphone-uri compatibile 4G vândute în al doilea trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Totodată, numărul mediu de utilizatori care au vizionat canale TV şi filme pe Orange TV Go a crescut cu 25% în al doilea trimestru al anului în curs faţă de primul trimestru, notează compania. Serviciul Orange TV a fost lansat în urmă cu un an şi oferă peste 110 de canale, dintre care 48 în format HD.

    Orange este liderul pieţei româneşti de telefonie mobilă, după numărul de clienţi şi cifra de afaceri. Principalii concurenţi ai companiei sunt Vodafone (Marea Britanie) şi Cosmote, parte a grupului elen OTE, controlat de Deutsche Telekom şi care mai deţine în România compania Romtelecom.

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.
     

  • Veniturile din servicii ale Vodafone România au scăzut în primul trimestru cu 9,8%

     Dacă este exclus impactul reducerii semnificative a tarifelor de terminare, de 69%, intrată în vigoare de la 1 aprilie 2014, veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe bază organică, se arată într-un comunicat al companiei.

    Raportarea în bază organică reflectă evoluţia comparabilă, atât din privinţa impactului fuziunilor şi achiziţiilor, cât şi a efectului de curs valutar.

    Vodafone avea în România la sfârşitul lunii iunie 8,568 milioane de clienţi în România, dintre care 7,986 milioane utilizatori ai serviciilor mobile şi 55.586 utilizatori ai serviciilor de broadband fix, reprezentând o scădere cu 91.687, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Împărtăşim obiectivul reducerii CAS, dar vrem să înţelegem cum va fi acoperit deficitul

     “În timp ce Fondul împărtăşeşte obiectivul de a reduce povara mare a taxelor pe forţa de muncă, într-un efort de a stimula angajările, trebuie să înţelegem cum intenţionează Guvernul să compenseze deficitul de venituri. Fără măsuri de compensare, o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale ar creşte deficitul bugetar”, a afirmat Rice, întrebat, în cadrul unei conferinţe a FMI din 10 iulie, cum comentează Fondul respingerea de către preşedintele Traian Băsescu a reducerii CAS, în aşteptarea unor măsuri care să acopere un probabil deficit de venituri.

    Rice a arătat că misiunea comună a FMI şi CE a avut discuţii constructive cu autorităţile române referitor la cum să asigure continuarea progreselor în cadrul celei de-a treia evaluări a actualului program, dar unele subiecte cheie rămân nerezolvate, astfel că discuţiile continuă.

    Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat deficit de 351 milioane euro în primele cinci luni

     Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit în creştere cu un miliard euro, la 2,28 miliarde euro. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 391 milioane euro, de la -186 milioane euro la 205 milioane euro, în timp ce surplusul balanţei transferurilor curente a crescut cu 69 milioane euro, la 1,72 miliarde euro.

    Investiţiile directe au totalizat 1,091 miliarde euro, în creştere cu 13,9% faţă de perioada ianuarie-mai 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.328 lei
    salariul mediu nominal brut în luna mai, cu 2,8% mai mic decât în aprilie, în timp ce salariul mediu net a fost de 1.682 lei, în scădere cu 53 de lei (3,1%) faţă de aprilie

    1,7 mld. euro
    sumele atrase de la UE ca rambursări în prima jumătate a anului, faţă de 700 mil. euro în prima jumătate a anului 2013, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 35% pentru exerciţiul 2007-2013

    23,4 mld. lei
    stocul de credite de consum în lei la finele lunii mai, cu cca 370 mil. lei mai mare decât la sfârşitul lunii martie, în timp ce numărul creditelor de consum s-a stabilizat la 3 mil. de conturi

    2.477 lei
    venitul mediu lunar nominal pe gospodărie în primul trimestru, din care 2.034 lei venituri băneşti şi 443 lei venituri în natură, în timp ce venitul mediu lunar nominal pe cap de locuitor a fost de 928 lei

    9,6%
    cu atât a crescut în mai producţia industrială a Ungariei în raport cu aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de aprilie 2014 a scăzut cu 1%, prima lună după 4 luni consecutive de creştere

    1,2%
    creşterea comerţului cu amănuntul în UE în luna mai faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de aprilie 2014 a scăzut cu 0,1%; cele mai mari creşteri anuale s-au înregistrat în Luxemburg (16,7%) şi România (10,3%), iar cele mai mari creşteri lunare au fost consemnate în Portugalia (2,9%) şi România (1,9%), conform Eurostat

  • Cât câştigă românii: Veniturile medii ale populaţiei – 2.477 lei pe gospodărie în primele trei luni ale anului

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.477 lei pe gospodărie şi 928 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.034 lei lunar pe gospodărie (762 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 443 lei lunar pe gospodărie (166 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat transmis luni de Institutul Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au reprezentant cea mai importantă sursă de venituri, adică aproape jumătate din veniturile totale ale gospodăriilor.

    La formarea veniturilor gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (24,1%), din agricultură (2,4%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro