Tag: valoare

  • Întrebarea anului pentru cei care au sediul firmei în apartament: desfăşoară sau nu „activitate economică“?

    Una din întrebările începutului de an în ceea ce priveşte aplicarea Codului fiscal este cum se calculează impozitul în cazul clădirilor deţinute de persoane fizice şi folosite pentru activităţi economice. Astfel, avem următoarele situaţii:

    1. Dacă apartamentul deţinut de o persoană fizică este locuit sau nelocuit, este impozitat ca rezidenţial. Trebuie remarcat că în general impozitele au crescut în 2016 faţă de 2015 pentru că a crescut valoarea impozabilă de la 935 lei/mp la 1.000 lei/mp şi în unele oraşe au fost majorări în grila permisă de lege între 0,08% şi 0,2% din valoarea impozabilă.

    2. Dacă apartamentul este închiriat unei alte persoane fizice, impozitul este rezidenţial, deci ca la punctul 1.

    3. Dacă însă apartamentul sau casa este închiriată sau dată într-un contract de comodat unei firme sau persoane fizice autorizate (PFA) pentru activitate economică, atunci proprietarul trebuie să depună o declaraţie la primărie până pe 30 martie, prin care anunţă că în apartamentul său se desfăşoară activitate economică şi cât reprezintă suprafaţa din locuinţă pe care se desfăşoară acea activitate economică. Aici apar mai multe cazuri:

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată cu mai mult de cinci ani înainte, trebuie să facă o evaluare la un evaluator autorizat de ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România);

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată în ultimii cinci ani, valoarea impozabilă se stabileşte conform contractului de vânzare-cumpărare.

    Impozitul pentru spaţiul aferent activităţii economice este între 0,2% şi 1,3% din valoarea trecută în contractul de vânzare-cumpărare sau cea din raportul de evaluare, calculată procentual în funcţie de suprafaţa locuinţei.

    În situaţia în care nu se face evaluarea, impozitul este de 2% din valoarea de impozitare ca şi clădire rezidenţială.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A fost condamnat la 8 ani de închisoare, dar primeşte de la statul român despăgubiri de peste 48 de milioane de lei

    Condamnat la opt ani de închisoare pentru evaziune, delapidare şi spălare de bani, libanezul – american Hassan Awdi primeşte de la Guvernul României despăgubiri în valoare de 48,7 milioane lei.

    Premierul Dacian Julien Cioloş a dat o Hotărâre de Guvern prin care a suplimentat cu suma de 48,703 milioane lei bugetul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, instituţie care îi datorează întreaga sumă lui Hassan Awdi, în urma controversatei afaceri ’’Rodipet’’. Despăgubirile au fost stabilite de către Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID).

    “Prin hotărârea arbitrală a ICSID, comunicată părţilor în 2 martie 2015 în dosarul ARB 10/13 în cauza Awdi şi alţii vs. România, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation vs România. Această hotărâre finalizează un litigiu început în 2010, în baza Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin care Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation au chemat în judecată România”, se menţionează în Hotărârea de Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.nasul.tv.

  • Cât câştigă şeful celei mai valoroase companii din lume

     Tim Cook, CEO Apple, a fost plătit în 2015 cu 10,3 milioane de dolari, în ciuda perioadei dificile pe care a traversat-o compania, valoarea acţiunilor scăzând anul trecut, scrie seekingalpha.

    Conform declaraţiei de venit, salariul de bază a lui Cook a crescut anul trecut cu 14.4% la două milioane de dolari, în timp ce valoarea compensaţiilor încasate a crescut cu 19% la 8 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Au câştigat 52 de milioane de dolari, dar reprezentanţii loteriei au decis să nu le acorde premiul

    Edwina şi David Nylan, un cuplu din Marea Britanie a câştigat marele premiu al loteriei, în valoare de 52 de milioane de dolari, dar acesta le-a fost refuzat din cauza unui erori de aplicaţie.

    Atunci când Edwina Nylan a sunat la sediul loteriei pentru a afla cum să intre în posesia banilor, a fost anunţată că biletul era înregistrat prea târziu.

    “Am încercat să ne amuzăm pe tema asta, dar suntem extrem de afectaţi”, a declarat femeia unei publicaţii din Marea Britanie. “Jucăm la loterie de ani de zile, iar banii ăştia ne-ar fi schimbat viaţa.”

    Cei doi spun că au folosit o aplicaţie de mobil pentru a cumpăra un bilet pe 23 decembrie. Atunci când au fost atenţionaţi că fondurile de pe card sunt insuficiente, au mai transferat bani şi au presupus că tranzacţia a fost înregistrată.

    Autorităţile spun că depunerea de bani s-a făcut la ora la care susţin cei doi soţi, dar tranzacţia s-a înregistrat de-abia după miezul nopţii, la câteva ore după ce numerele fuseseră extrase. “Sentimentul este groaznic, de parcă toate visele ţi s-au împlinit iar apoi cineva vine şi ţi le ia”, a mai spus Edwina.

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • A creat unul dintre cele mai cunoscute jocuri din lume, însă nu a câştigat niciun ban din asta

    El este responsabil pentru crearea unuia dintre cele mai cunoscute jocuri din lume. Nu a fost plătit niciodată pentru munca lui, iar acum are o livadă de mere şi produce cidru, potrivit Business Insider.

    Este vorba de jocul Windows Solitaire care a fost creat de către Wes Cherry în timp ce era doar un intern la Microsoft. “Am scris programul pentru Windows 2.1 în timpul liber pe vremea când eram doar un intern la Microsoft, în vara lui 1988. Jucasem un joc similar pe Mac şi voiam să creez unul şi pentru Windows”, a spus Cherry.

    “Un superior a văzut jocul şi a vrut să-l includă în versiunea Windows 3.0. Ştiam de la început că nu o să fiu plătit. Nu am avut nicio problemă cu asta, nici azi nu am”, a completat el.

    Acesta a mai creat un joc pentru Windows numit Pipe Dream pentru care a fost plătit în acţiuni în valoare de câteva mii de dolari.

  • Ce spune presa internaţională despre obiceiul deţinuţilor ”de lux” de a ieşi mai repede din închisoare scriind cărţi: O “portiţă” ce subminează campania anticorupţie a României

    Subiectul cărţilor scrise de deţinuţi în România a ajuns în cotidianul britanic The Guardian, care menţionează că publicarea unei cărţi cu valoare ştiinţifică poate reduce cu 30 de zile pedeapsa cu închisoarea, dar această “portiţă” subminează campania anticorupţie dusă de autorităţi.

    Această “portiţă” subminează campania anticorupţie din România, comentează The Guardian în ediţia online, subliniind că nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege.

    Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi proprietarul unor posturi de televiziune, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în august 2014, pentru corupţie. De atunci, a scris opt lucrări ştiinţifice, o realizare uimitoare după toate standardele, notează cotidianul britanic. Oricât de impresionant ar fi, există totuşi suspiciuni că productivitatea sa nu este motivată doar de zelul academic.

    Conform legislaţiei române, pedepsele deţinuţilor pot fi reduse cu 30 de zile pentru fiecare carte cu valoare ştiinţifică pe care o publică, iar aceasta este o oportunitate de care profită mulţi condamnaţi într-o ţară implicată într-o campanie anticorupţie fără precedent, comentează The Guardian.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nokia a preluat controlul Alcatel-Lucent, în urma unui schimb de acţiuni în valoare de 15,6 mld euro

    Grupul finlandez Nokia a preluat controlul companiei franceze Alcatel-Lucent în urma unei oferte de 15,6 miliarde de euro, constând într-un schimb de acţiuni, şi va începe săptămâna următoare integrarea operaţiunilor, potrivit Reuters.

    Achiziţia va poziţiona Nokia mai bine pe piaţa echipamentelor destinate companiilor de telecomunicaţii, unde concurează cu Ericsson (Suedia) şi Huawei (China).

    Autoritatea pentru piaţa de capital din Franţa a informat că rezultatele preliminare ale ofertei arată că Nokia ar deţine aproximativ 79% din acţiunile Alcatel. Ofertele, derulate în Franţa şi Statele Unite, vor fi redeschise în cursul acestei luni, iar rezultatele finale vor fi anunţate abia în februarie.

    Nokia a anunţat că va trece rapid la integrarea celor două companii, înainte de încheierea formală a tranzacţiei, aşteptată în primul trimestru.

    Acţiunile Nokia se aflau în creştere uşoară în a doua parte a şedinţei, cu 0,6%, în timp ce bursa din Finlanda a scăzut cu 2,1%.

    Cotaţia Nokia este totuşi cu aproximativ 10% sub nivelul din aprilie anul trecut când a anunţat preluarea, din cauza temerilor investitorilor privind procesul de integrare şi eventuale concesii pe care grupul le-ar putea face guvernului francez.

    Tranzacţia, cea mai mare din istoria companiilor finlandeze, urmează unui şir de fuziuni şi achiziţii prin care Nokia s-a restructurat în ultimii ani.

    În 2013, Nokia a preluat controlul afacerii pentru echipamente destinate reţelelor prin achiziţia participaţiei Siemens într-o companie mixtă, iar în 2014 a vândut producţia de telefoane mobile către Microsoft.

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Din 2016, românii din străinătate care muncesc fără forme legale, obligaţi la plata CASS

    ncepând cu anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, persoanele fizice care nu obţin venituri vor fi obligate să achite contribuţia la sistemul public de sănătate (CASS) şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF). Printre persoanele obligate la plata contribuţiei la valoarea salariului minim pe economie se numără şi românii cu domiciliul în ţară, dar care lucrează în străinătate şi care nu pot face dovada deţinerii unei asigurări de sănătate în statul unde îşi desfăşoară activitatea, scrie Avocatnet.ro

    Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.avocatnet.ro