În ansambul uniunii, creşterea faţă de noiembrie 2017 a fost de 0,6%.
Faţă de decembrie 2016, creşterea sectorului în UE este de 0,5%. În perioada menţionată cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria, cu 35%, Slovenia cu 21,2% şi Polonia, cu 18,3%, iar cele mai mari scăderi în Spania, cu 13,4% şi Bulgaria, cu 4,1%.
“Este o înţelegere clară pentru includerea în documentele UE a faptului că apărarea comună este o misiune exclusivă a NATO. Avem suficientă rigoare în discuţiile politice pentru a menţine efortul UE, de exemplu în privinţa mobilităţii militare”, a spus Mattis, în cadrul unei conferinţe la Bruxelles.
Miercuri, miniştrii Apărării din statele membre ale NATO s-au întâlnit la Bruxelles cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, pentru a discuta despre planul Blocului comunitar de a dezvolta noi echipamente militare şi de a îmbunătăţi cooperarea.
Cotiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Comisia Europeană stabileşte opţiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin instituirea unor asocieri între obiectivele bugetului comunitar şi modul în care este finanţat mai puternic”, anunţă instituţia în proiectul intitulat “Bugetul pe termen lung al UE după anul 2020: Opţiuni şi consecinţe”.
“În plus, stabilim posibilităţi pentru consolidarea legăturii – numită frecvent «condiţionare» – între accesarea fondurior comunitare şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”.
Discuţiile între cei doi demnitari se vor referi la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi la alte subiecte de interes internaţional, a afirmat Steffen Seibert.
Guvernul de la Londra negociază termenii ieşirii din Uniunea Europeană şi vrea iniţierea discuţiilor pe tema viitoarelor relaţii bilaterale.
Bruxellesul condiţionează progresele în negocieri de flexibilitatea Londrei în privinţa respectării principiilor comunitare.
După ce oferise iniţial 400.000 de lire sterline, Soros a mai trimis încă 100.000 de lire asociaţiei care luptă împotriva Brexitului.
“Sunt fericit să le răspund astfel celor care au încercat să denigreze în loc să aducă argumente”, a declarat Soros celor de la The Guardian.
Recent, miliardarul George Soros a oferit finanţare 400.000 de lire sterline (456.000 de euro) unei mişcări politice care militează pentru anularea deciziei Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană, informează publicaţiile The Telegraph şi The Independent.
Investitorul este una dintre personalităţile marcante care au legături cu mişcarea pro-UE Best for Britain (Cel mai bine pentru Marea Britanie). Organizaţia nonguvernamentală va lansa în curând o campanie politică în sensul organizării unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană. În această campanie vor fi cooptaţi şi donatori din Partidul Conservator, în tentativa de subminare a poziţiei premierului Theresa May.
Conform unui document obţinut de cotidianul The Telegraph, campania politică a organizaţiei Best for Britain are obiectivul de a “trezi ţara” argumentând că “Brexit nu este inevitabil, că “nu este prea târziu pentru oprirea procesului de ieşire din UE”.
Implicarea lui George Soros, care are o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, fiind, potrivit Forbes, al 29-lea cel mai bogat om din lume, a apărut după întrevederea pe care a avut-o cu alţi donatori în vila sa din Chelsea. Potrivit cotidianului The Telegraph, la acest dineu au fost prezenţi şi omul de afaceri Stephen Peel, preşedintele mişcării Best for Britain, laburistul Mark Malloch-Brown, şi Martin Sorrell, de la compania de promovare WPP.
Diplomaţi şi oficiali de la Bruxelles susţin că mai multe subiecte nerezolvate, precum graniţa irlandeză şi relaţiile comerciale viitoare, indică faptul că tranziţia va dura mai mult decât era planificat.
Discuţiile formale privind perioada de tranziţie post-Brexit au început la Bruxelles în această săptămână, iar diplomaţii UE au precizat că o eventuală prelungire a perioadei poate fi convenită abia după ce Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar, în martie 2019, pentru ca Londra să rămână sub presiune privind încheierea unui acord comercial până în 2021.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Investitorul este una dintre personalităţile marcante care au legături cu mişcarea pro-UE Best for Britain (Cel mai bine pentru Marea Britanie). Organizaţia nonguvernamentală va lansa în curând o campanie politică în sensul organizării unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană. În această campanie vor fi cooptaţi şi donatori din Partidul Conservator, în tentativa de subminare a poziţiei premierului Theresa May.
Conform unui document obţinut de cotidianul The Telegraph, campania politică a organizaţiei Best for Britain are obiectivul de a “trezi ţara” argumentând că “Brexit nu este inevitabil, că “nu este prea târziu pentru oprirea procesului de ieşire din UE”.
Implicarea lui George Soros, care are o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, fiind, potrivit Forbes, al 29-lea cel mai bogat om din lume, a apărut după întrevederea pe care a avut-o cu alţi donatori în vila sa din Chelsea. Potrivit cotidianului The Telegraph, la acest dineu au fost prezenţi şi omul de afaceri Stephen Peel, preşedintele mişcării Best for Britain, laburistul Mark Malloch-Brown, şi Martin Sorrell, de la compania de promovare WPP.
Austria, Cehia, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia propun un summit UE anual cu liderii de stat din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo şi Serbia.
Conform propunerii trimise Comisiei Europene la finele lunii ianuarie, cele 12 state membre vor să permită accesul la întrunirile UE din domenii precum mediu, sănătate, transporturi şi politică externă pentru guvernele ţărilor din Balcanii de Vest.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
România anului 1989 şi până la finalul anilor ’90 era secătuită de cunoştinţe tehnologice, de pieţe de desfacere şi de bani. Investiţiile străine au adus bani, knowledge, pieţe şi au pregătit generaţii întregi de angajaţi.
Pe lângă investiţiile străine au putut să crească şi afacerile private româneşti mai curate, nu numai cele făcute cu statul şi cu devalizarea statului.
Banii de la UE – intrări de 45 de miliarde de euro în ultimii 10 ani, din care am dat înapoi 15 miliarde de euro – s-au reflectat în creşterea PIB/locuitor de la 39% în 2006 la 58% în 2016 faţă de media UE. Zona Bucureşti-Ilfov are un PIB/locuitor peste media UE.
Fără investitorii străini care au schimbat peisajul gri al economiei româneşti de la finalul anilor ’90 şi fără banii UE, nu ar fi plecat din ţară 4 milioane de români, ci 8 milioane, cu noi în frunte.
Din raţiuni politice şi economice, investiţiile străine şi extinderea UE au venit în România pentru forţă de muncă, piaţă de desfacere şi linişte. Gândiţi-vă că Europa traversează cea mai lungă perioadă de pace şi prosperitate din toată istoria ei.
Extinderea UE a însemnat atragerea unei forţe de muncă din România în ţările puternice din UE care aveau nevoie de oameni care să muncească – 4 milioane de români sunt peste graniţe, din care peste 3 milioane în Europa –, iar pentru restul de forţă de muncă au venit în România, unde angajează 1,5 – 2 milioane de oameni din totalul de aproape 5 milioane de angajaţi.
Cu 1,5 – 2 milioane de oameni angajaţi în România, multinaţionalele controlează 50% din totalitatea businessului de pe plan local.
Ce se întâmplă şi ce se va întâmpla în continuare într-un ciclu de 10 – 20 de ani?
1. Multinaţionalele vor fi în frutea creşterii salariului minim pentru că vor avea nevoie de forţă de muncă. De ce spun asta: când au venit în România, multinaţionalele care îşi bazau businessul pe lohn au făcut tot ce le era în putere pentru a ţine salariile jos. Acest lucru a avut în timp un efect advers: i-a trimis la muncă în străinătate pe o bună parte din români.
Ce se întâmplă acum? Multinaţionalele au investiţii de făcut pentru că economia Europei şi-a revenit după criză, dar nu au oameni, iar acest lucru începe să se vadă în business. Dacă ar fi acceptat şi ar fi susţinut mai din timp creşterea salariului minim, poate 1 milion de români din 4 milioane ar fi rămas în ţară, iar multinaţionalele ar fi avut de unde să aleagă. Aşa, acum costă mai mult să găseşti pe cineva să vină la muncă decât dacă ai fi avut un salariu minim mai mare.
În acest joc al salariului minim, companiile româneşti nu contează, pentru că nu au forţă economică să mişte lucrurile. Şi oricum antreprenorilor români le convine un salariu minim mic.
2. Multinaţionalele au angajat mai mult de jumătate din competenţa din România, la un preţ extraordinar. Dar nu au pus nimic în loc, nu s-au uitat ce se întâmplă în şcoală, nu s-au îngrijit ca fluxul de sânge proaspăt să curgă în continuare, iar acum s-au trezit că şcoala şi educaţia în totalitate nu oferă ceea ce aşteaptă ei.
Pentru că au lăsat educaţia la mâna politicienilor, iar clasa politică s-a deteriorat an de an, nu mai are cine să vină din urmă. Bazinul şcolii seacă an de an. Educaţia şi şcoala nu trebuie lăsate numai în mâna statului, pentru că întotdeauna economia va merge mai repede, iar şcoala nu poate să ţină pasul. Aşa că acum multinaţionalele trebuie să pună mâna şi să facă educaţie ca să-şi ţină businessul competitiv.
3. Multinaţionalele au venit în România, cel mai adesea, prin investiţii de la zero şi prin achiziţia companiilor româneşti fie de la stat – cele mai mari, de monopol (businessul ideal al capitalismului) –, fie au achiziţionat afacerile antreprenorilor români.
în cinci ani, cred că nu mai rămâne picior de antreprenor român mare şi mijlociu, pentru că deja fondatorii sunt epuizaţi şi nu mai au energie şi nici urmaşi pentru un nou ciclu. Bineînţeles că sunt şi excepţii, dar nu schimbă datele problemei.
La un moment dat, multinaţionalele se vor trezi că sunt singure în piaţă şi nu mai au cu cine să se lupte şi se vor transforma treptat în nişte businessuri grase, din ce în ce mai puţin competitive. Ce va urma atunci? Fie multinaţionalele vor crea ele incubatoare pentru a găsi noi idei (odată ce multinaţionalele devin puternice creativitatea scade), fie grăsimea lor va permite apariţia unor afaceri noi care au puterea să se mişte mai repede. Gândiţi-vă cum au apărut Google, Facebook sau Amazon. Păstrând proporţiile, aşa se va întâmpla şi pe piaţa românească.
Din raţiuni economice şi nu în ultimul rând politice, pentru a face faţă Chinei, multinaţionalele vor fi nevoite să majoreze salariile, să se ocupe de educaţie şi să creeze propriul ecosistem de antreprenoriat, adică să se transforme într-un stat, ceea ce de fapt sunt acum, prin puterea pe care au căpătat-o.
Utopia şi Distopia sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Haosul, care se întinde între aceste extreme, nu poate fi imblânzit decât de raţiune, dar în Istorie raţiunea este un lux, nu o normă –
„Preşedintele PSD Liviu Dragnea, şef al Camerei Deputaţilor şi părinte spiritual al dnei prim-ministru Viorica Dăncilă, a fost invitat ieri să ţină un discurs în faţa liderilor lumii prezenţi la Formul Economic Mondial de la Davos. În alocuţiunea sa, puternicul lider de la Bucureşti a explicat miracolul transformării României care, în 2017, a avut cea mai mare creştere economică din lume, de 7%, cu un punct peste cea a Chinei. Elita globalizării a primit cu mult interes explicaţiile dlui Dragnea…”
Aceasta este Utopia…
„Comisia Europeană a transmis, ieri, Consiliului, recomandarea de a exclude România din Uniunea Europeană în urma încălcării grave de către puterea PSD/ALDE a regulilor democratice în aceasta ţară de la periferia UE. Deşi nu există legislaţie pentru excluderea unui stat membru, Comisia consideră că a menţine în rândul UE un stat totalitar echivalează cu sfârşitul de facto al Uniunii, ca patrie a libertăţii…”
Aceasta este Distopia…
Ambele ipoteze au şanse de a se materializa, într-un orizont apropiat, spre zero.
Nu ar fi fost frumos, totuşi, ca dl Liviu Dragnea să fi fost prezent la Davos şi să fie invitat să vorbească despre ceva? Ba da!
Liviu Dragnea ar fi putut fi prezent la Davos – unde se scaldă în aer de iarnă pură elita politico-financiară a lumii –în două situaţii.