Tag: reducere

  • Invitaţie (oficială) la creditare

    APROAPE UN MILIARD DE EURO LE-A DAT BNR BANCHERILOR DE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN. ÎN PLUS, LE-A MAI ELIBERAT ŞI LICHIDITĂŢI DE 4 MILIARDE DE LEI, ÎN SPERANŢA CĂ ÎI VA CONVINGE SĂ REÎNCURAJEZE ŞI SĂ REPORNEASCĂ ROBINETUL CREDITĂRII. Relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală a venit după aproape trei ani în care au fost „îngheţate“.

    Începutul de an a adus atât o diminuare a RMO la lei, cât şi reducerea RMO la valută. Iar banca centrală a aruncat în lupta pentru creditare şi reducerea dobânzii-cheie, în două etape, până la 3,5%.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări că banca centrală mai are „gloanţe“ şi a promis că relaxarea politicii monetare va continua în condiţiile în care rezervele minime sunt foarte sus şi dobânda este ridicată în comparaţie cu alte ţări. Până acum însă, nici inundarea băncilor cu lichidităţi şi nici reducerea dobânzii de politică monetară nu au reuşit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul împrumuturilor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc. Creditul pri­vat înregistra în luna mai o scădere de 2% în termeni nominali (-3% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună din 2013, în condiţiile în care creditarea în valută îşi continuă scăderea. Declinul împrumuturilor acordate în valută (exprimate în lei) a fost în luna mai de 7,7%. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1% comparativ cu mai 2013. BNR nu trece cu vederea contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în vara anului 2013.

    În aceste condiţii, banca centrală a decis în iulie să mai facă un pas pe drumul relaxării, reducând încă o dată rata rezervelor minime în valută, de la 18% la 16%. Este cel mai scăzut nivel la care a ajuns acest instrument de politică monetară după anul 2000. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%).

    Rămâne de văzut dacă de această dată băncile vor decide să folosească valuta eliberată de BNR pentru acordarea de credite. Dar nu oricui, ci doar celor care nu sunt expuşi la riscul valutar: „Scăderea creditului în valută este semnificativă, putem vorbi chiar de o contracţie. Deci nu ne deranjează în aceste condiţii creditarea în valută, dacă se adresează debitorilor existenţi sau viitori care nu sunt expuşi riscului valutar, exportatori sau investitori străini“, a spus guvernatorul BNR.

    Ce au făcut băncile cu valuta eliberată de BNR la începutul anului? O parte din lichidităţile eliberate de BNR a fost repatriată la băncile-mamă, spun analiştii. Dacă în anii trecuţi fenomenul dezintermedierii era o mare ameninţare, acum nu mai pare să fie un fenomen atât de temut. Guvernatorul BNR susţine că este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmăreşti traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie. Cu toate acestea, el afirmă că o parte din lichidităţi au fost repatriate de către bănci către ţările de origine, ceea ce nu trebuie „dramatizat“, în condiţiile în care băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută. Şi tot guvernatorul afirmă că nu lipsa banilor determină scăderea creditului în valută. „Evoluţia creditului este legată de transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci şi clienţi, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre aceşti bani au fost folosiţi fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite.“

    În anii de boom instituţiile de credit aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanţa acordarea de împrumuturi pe plan local. Băncile străine care au participat la Iniţiativa de la Viena şi care deţin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc şi-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 – martie 2014, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. În ciuda temerilor din ultimii ani, piaţa locală a fost ferită de o reducere brutală a expunerilor băncilor străine, care dacă s-ar fi concretizat ar fi antrenat o ajustare cu adevărat vizibilă a raportului credite/depozite pe componenta în valută.

    Analiştii apreciază că şi valuta eliberată de BNR prin a doua reducere a RMO din acest an, de la 18% la 16%, ar putea să fie folosită de unele bănci pentru a rambursa linii de finanţare primite de la băncile-mamă, în timp ce alte bănci vor acorda credite în valută. Iar scenariul conversiei unor sume în lei pentru plasamente în titluri de stat este mai puţin probabil.
    În proiectul de stimulare a redresării creditării banca centrală pune accentul pe ajustarea rezervelor minime obligatorii şi pe managementul lichidităţii.

    În ce priveşte dobânda-cheie, banca centrală a rămas din primăvara acestui an în era conservatoare. Dobânda-cheie staţionează la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut. Guvernatorul BNR susţine că până acum dobânda a fost foarte bine poziţionată la 3,5%. Banca centrală este, totuşi, într-un proces de „considerare“. „Nu vrem să ne ju­căm cu rata de politică monetară în sus şi în jos. Când luăm o hotărâre vrem să fim siguri că ni­velul la care ne vom situa oferă probabilitate mini­mă de revenire“, spunea recent Isărescu. BNR pare să se teamă de descurajarea economisirii, odată cu o ajustare suplimentară a dobânzii.

    Şi nu este de mirare. Pe măsură ce BNR a redus dobânda-cheie, bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit. Ritmul de creştere a economisirii a încetinit sub 7%, iar comparativ cu aprilie depozitele populaţiei şi companiilor au stagnat la 215 mld. lei.

    În timp ce creditarea în valută se prăbuşeşte, creditele în lei sunt pe plus. Îmbunătăţirea evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională a fost încurajată de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară. Creditul în lei pentru populaţie şi firme a avansat cu 7% în luna mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar stocul total de finanţări s-a apropiat de nivelul de 90 mld. lei, pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare şi de consum.

    În procesul de calibrare a politicii monetare BNR stă cu ochii pe evoluţia inflaţiei. Iar banca centrală apreciază că nu este încă certă consolidarea pe termen mediu a traiectoriei de scădere a inflaţiei.

  • RCS&RDS reduce tarifele de roaming cu 40%

    Digi Mobil, serviciul de telefonie mobilă oferit de RCS&RDS, va reduce tarifele în roaming pentru abonaţi începând cu 1 iulie.

    Astfel, pentru un apel iniţiat în Uniunea Europeană, tariful scade de la 0,10 euro/minut la 0,064 euro/minute. Pentru un apel primit, tariful va rămâne de 0,02 euro/minut.

    RCS&RDS a avut anul trecut afaceri de aproximativ 400 mil. euro în România. Compania, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea, este cel mai mare furnizor de servicii de televiziune şi internet fix de pe piaţă şi al doilea jucător de pe piaţa de telefonie fixă.

  • Conservatorii britanici vor să reducă numărul imigranţilor din România şi Bulgaria

     Conform proiectului care ar fi primit sprijin în Cabinet, vor fi impuse limite persoanelor provenind din ţări în care salariile şi beneficiile sociale sunt mai mici decât în Marea Britanie. Astfel, acestea includ state membre UE, precum România şi Bulgaria, precum şi state care vor adera în viitor. Cetăţenii acestor ţări vor putea să meargă în continuare în Marea Britanie, dar numărul lor va fi limitat.

    Conform propunerii, vor fi “două cercuri” în Europa, cu Marea Britanie şi altele delimitându-se de ţările din zona euro, angajate într-o integrare mai aprofundată. Ţările din “celălalt cerc” se vor concentra pe comerţ, reglementarea afacerilor, legile privind drepturile omului şi dreptul la beneficii sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul privind reducerea CAS, de la 1 octombrie, cu 5 puncte procentuale, adoptat de Cameră

     Ponta a spus că reducerea CAS este o iniţiativă care a fost în programul USL şi a fost susţinută şi de celelalte forţe politice.

    “Această iniţiativă a fost în programul de guvernare a USL, dar a fost susţinută şi de celelalte forţe politice, este în favoarea dezvoltării României. Datele primite de la INS confirmă o creştere economică de aproape 4%, am primit datele privind încasările din primele 6 luni şi suntem în graficul stabilit cu instituţiile internaţionale, deci putem să luăm această măsură”, a afirmat Ponta.

    El a adăugat că ar fi o măsură care ar acorda şi mai multă încredere celor care investesc în România pe termen mediu şi lung şi creează locuri de muncă, menţionând că PSD, care este un partid de stânga, susţine “o măsură foarte bună de relaxare fiscală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: SUA au şantajat Franţa cu penalizarea BNP, pentru a renunţa la livrarea vaselor Mistral Rusiei

     “Ştim despre presiunile exercitate de partenerii noştri americani asupra Franţei, să nu livreze nave Mistral Rusiei. Ştim şi că au sugerat că dacă francezii nu vor livra navele, vor scăpa în linişte de sancţiunile împotriva băncii, sau cel puţin acestea ar fi reduse”, a spus Putin unor diplomaţi ruşi, la Moscova, fără să menţioneze explicit numele BNP Paribas, potrivit Bloomberg.

    “Ce este asta dacă nu şantaj?”, a întrebat Putin.

    BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a admis că a încălcat sancţiuni impuse de SUA altor ţări şi a acceptat să plătească penalităţi record de 8,97 miliarde de dolari într-un caz care a ajuns la cele mai înalte niveluri ale diplomaţiei franceze şi americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR menţine dobânda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%

     “În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    Agenţia MEDIAFAX a scris săptămâna trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România REDUCE tarifele de roaming în UE. Care vor fi preţurile de la 1 iulie

     “Începând din 1 iulie 2014, Vodafone România modifică tarifele standard de roaming în conformitate cu Regulamentul de Roaming Internaţional impus în Uniunea Europeană. Astfel, prin serviciul de roaming Vodafone World, clienţii Vodafone vor beneficia de un mod de tarifare avantajos. Utilizatorii vor plăti 0,24 euro/ minut (TVA inclus), pentru un apel efectuat, 0,06 euro/ minut (TVA inclus) pentru un apel primit, 0,07 euro (TVA inclus) pentru trimiterea unui mesaj text. Şi traficul de date este redus la 0,25 euro/MB (TVA inclus)”, se menţionează în comunicat.

    Începând de la 1 iulie, tarifele pentru serviciile de roaming din Uniunea Europeană vor fi reduse cu 20-55% faţă de cele aplicabile în prezent, astfel că utilizatorii vor plăti maximum 0,19 euro/minut (fără TVA) pentru un apel efectuat, 0,05 euro/minut (fără TVA) pentru primirea unui apel şi cel mult 0,06 euro (fără TVA) pentru trimiterea unui mesaj text (SMS), cea mai mare reducere fiind înregistrată în cazul serviciilor de date (inclusiv accesul la internet), pentru care tariful maxim va fi de 0,20 euro/MB (fără TVA), a anunţat în urmă cu două săptămâni ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a coborât uşor, la 4,3870 lei/euro

     Pentru dolarul american, BNR a publicat un curs de 3,2138 lei, cel mai redus nivel din ultimele două luni. Cursul dolarului a coborât astfel cu 1,01 bani (0,31%) faţă de nivelul de vineri.

    Francul elveţian este cotat la 3,6097 lei, cu 0,2 bani peste cursul din şedinţa anterioară.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin timp înaintea orei 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,3855 – 4,3860 lei, uşor sub nivelurile înregistrate vineri la ora 16:30, de 4,3880 – 4,3910 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa de cogenerare va fi redusă, începând de marţi, cu aproape jumătate

     “Se aprobă contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă la o valoare de 0,0096 lei/kWh, exclusiv TVA”, potrivit ordinului şefului ANRE, Niculae Havrileţ.

    Taxa este percepută în baza unei directive europene, cu scopul de a sprijini investiţiile în tehnologiile mult mai eficiente de producere a energiei, şi a fost autorizată de Comisia Europeană în 2010.

    Valoarea contribuţiei pentru cogenerare a fost anul trecut de 0,0231 lei/kWh, iar în acest an a fost redusă cu 20,4%, la 0,01838 lei/kWh. Această scădere s-a reflectat în facturile consumatorilor printr-o diminuare de 4 lei a valorii bonusului, de la 21 la 17 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care în loc să importe utilaje preferă să le facă el

    CONTEXTUL: În 1999, producătorul de pavele, borduri şi rigole Symmetrica a inaugurat o fabrică la Vereşti, în judeţul Suceava, pentru care a importat o linie de producţie din Danemarca. Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu.

    DECIZIA: Întrucât pe lângă costurile de achiziţie a liniei de producţie s-au dovedit a fi importante şi cheltuielile de service, „ne-am gândit că singura soluţie pentru a scădea costurile este să asigurăm service-ul intern„, declară Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica. Pornind de la această idee a fost înfiinţat un atelier pentru producţia de componente, iar ulterior compania a putut să realizeze integral liniile de producţie.

    EFECTELE: „Producerea internă a liniilor de fabricaţie ne-a permis să ne dezvoltăm mai rapid şi cu costuri mai mici„, spune Bobu. Concret, investiţia iniţială într-o fabrică este mai mică cu 30%, la care se adaugă şi reducerea de costuri pentru transport şi service. Or din 2010 compania s-a dezvoltat rapid, inaugurând încă patru fabrici, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de 24% şi 235 de angajaţi. Symmetrica a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 15,4 milioane de euro, faţă de 14 milioane de euro în 2013.


    VESTUL ŢĂRII ŞI SUDUL MOLDOVEI SUNT LOCURILE ÎN CARE SYMMETRICA PLĂNUIEŞTE SĂ-ŞI DESCHIDĂ ALTE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE, ESTIMÂND CĂ ACOPERĂ, PRIN CELE CINCI FABRICI PE CARE LE ARE ÎN PREZENT, 80% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. Mai mult, „studiem posibilitatea măririi capacităţii în zonele în care există potenţial„, spune Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, companie care deţine 24% din piaţa de profil. Reprezentantul companiei adăugă că în condiţiile unei pieţe „încă incerte este foarte dificil să facem estimări cu privire la evoluţia businessului din acest an„.

    Compania şi-a bugetat o cifră de afaceri similară rezultatelor de anul trecut – 15,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2012 (14 milioane de euro) şi de peste două ori mai mult decât în 2010, când a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro. „Planurile Symmetrica pentru anul în curs vizează, în primul rând, menţinerea cotei de piaţă cel puţin la nivelul actual – 24%, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie în vederea creşterii prezenţei la nivel teritorial„, declară reprezentantul companiei.

    Una peste alta, creşterea vânzărilor se leagă strâns de dezvoltarea capacităţilor de producţie. Compania, înfiinţată în 1994, a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar din 2010 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa). Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate din 2010 încoace a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte liniile de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import.

    În 1999, când a fost inaugurată prima unitate de producţie, la Vereşti (Suceava), Symmetrica a importat o linie de producţie din Danemarca. „Ne-am dat însă seama că pe lângă achiziţia în sine există costuri destul de ridicate cu service-ul aferent„, explică Bobu. Pornind de la această idee, a fost înfiinţat un atelier intern unde a început producţia de componente pentru maşinile importate. „Aşa a luat naştere businessul cu liniile tehnologice. În timp am înţeles că putem chiar să construim o linie de producţie integral şi în acest fel să ne diminuăm investiţiile în unităţile de producţie„, spune reprezentantul Symmetrica.