BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • Romania a luat 1,5 mld. euro de pe piata externa, mai mult decat in 2010, dar mai scump

    Investitorii straini s-au aratat dispusi sa plaseze circa 3 mld.
    euro, cu aproape 2 mld. euro mai putin decat la emisiunea de
    eurobonduri din martie anul trecut. in final, Finantele au luat 1,5
    mld. euro, cu jumatate de miliard peste suma atrasa in 2010.

    “Pretul a fost majorat fata de datele initiale, la 255 de puncte de
    baza peste mid-swap (indicatorul de dobanda la euro pe pietele
    internationale, de circa 2,8% pe an pentru maturitatea de 5 ani),
    ducand la un randament final de circa 5,29%”, au declarat surse de
    pe piata. A fost prima vanzare lansata in cadrul noului program de
    finantare externa pe termen mediu (EMTN) cu valoarea maxima de 7
    mld. euro. in august anul trecut au fost angajate ca administratori
    ai programului Société Générale – BRD si Erste Group – BCR.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Bani pentru vizitatori si trafic. Cum se castiga din reclame online

    “Digitalul a crescut spectaculos in ultimii doi ani, iar
    brandurile, clientii si agentiile de comunicare fac eforturi pentru
    a tine pasul cu numeroasele canale si instrumente care se dezvolta
    in permanenta in acest mediu de comunicare”, spune Alex Visa,
    managing partner al HyperActive, precizand ca, desi suntem in
    recesiune, reclamele online au crescut fulgerator.

    Anul trecut investitiile in acest tip de reclame au atins
    nivelul record de putin peste 86 de milioane de lei (20,4 milioane
    de euro) in Romania, in crestere cu 32% fata de 2009, potrivit
    studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB
    Romania si PricewaterhouseCoopers. Valoarea este cea mai mare
    inregistrata pana acum in industrie, insa nici reclamele online
    n-au fost ferite de recesiune. Anul 2009 a fost destul de slab
    inclusiv pentru acest domeniu, cheltuielile companiilor cu
    reclamele pe internet scazand la 15,4 milioane de euro, sub nivelul
    de 19,6 milioane de euro din anul precedent. In moneda nationala
    insa, diminuarea a fost ceva mai blanda, de numai aproximativ zece
    procente, de la 72,4 milioane de lei la putin peste 65 de milioane
    de lei in 2009; dar in ansamblu, reclamele online au pierdut un an
    odata cu primul an de recesiune din Romania.

    Cu toate ca, per total, piata media a continuat sa scada si anul
    trecut, segmentul publicitatii pe internet a reluat cresterea,
    depasind chiar nivelul din 2008, prag care se situeaza peste
    asteptarile multor specialisti din industrie, care prevedeau o
    crestere de numai 10%, in timp ce doar cativa optimisti se gandeau
    la un plus de 20, poate chiar 30%. “Cresterea pietei de publicitate
    online inregistrata anul trecut atesta disponibilitatea din ce in
    ce mai mare a clientilor de publicitate de a investi in acest
    sector”, spune Cristian Petriceanu, presedintele IAB Romania. Din
    punctul lui de vedere, reticenta companiilor fata de investitiile
    in promovare pe internet in 2009 a fost compensata anul trecut de
    intensificarea si diversificarea activitatilor de publicitate in
    domeniul internetului, lucru care se vede tot mai mult in
    integrarea onlineului in mixul de media al majoritatii
    publicitarilor.

    Pe de alta parte, Alex Visa spune ca “advertiserii isi doresc
    din ce in ce mai mult sa aiba vizitatori si trafic, iar social
    media joaca un rol important aici”. In plus, seful HyperActive
    spune ca a resimtit o crestere si ca vede un interes din ce in ce
    mai crescut al pietei. “Diversi clienti traditionali investesc din
    ce in ce mai multi bani in publicitate”, completeaza Visa.

    Potrivit unui studiu facut de HyperActive, care spre deosebire
    de studiul IAB cuprinde si bugetele investite in mobile marketing
    si taxele platite agentiilor de digital locale, in 2010 valoarea
    totala a pietei de profil in Romania a fost intre 36 si 38 de
    milioane de euro. Raportul a luat in considerare cheltuielile media
    totale estimate pentru anul 2010, cheltuielile media de tip
    performance (Google, Yahoo.com, Facebook), care se situeaza intre
    24 si 25 de milioane de euro, taxele platite agentiilor de digital
    locale (orice livrabile, altele decat cele de media: strategie,
    creatie, design, productie, social media, analytics), care sunt de
    9-10 milioane de euro si bugetele investite in reclame si aplicatii
    pentru mobil, situate in jurul valorii de trei milioane de
    euro.

    “Pentru acest an ne asteptam la o crestere cu 20% a pietei de
    digital marketing din Romania si estimam ca investitiile in
    publicitatea digitala vor reprezenta 11% din totalul bugetelor
    media”, a mai spus Visa, precizand ca numarul licitatiilor
    organizate de advertiseri pentru proiecte digitale a crescut anul
    trecut si acest trend va continua si chiar se va accelera pe masura
    ce “conceptul de comunicare 360 de grade si cu un nucleu puternic
    digital isi va dovedi eficienta pentru marketeri”.

  • Cum incearca Franklin Templeton sa atraga investitori la Fondul Proprietatea

    Intalnirile, menite sa creasca vizibilitatea Fondului pentru
    investitorii straini, vor avea loc in Europa (Londra, Varsovia,
    Stockholm, Frankfurt si Paris) si in centre financiare din afara
    Europei.

    “Deja avem un program foarte incarcat de intalniri cu numerosi
    investitori institutionali, ceea ce demonstreaza interesul pe care
    Fondul Proprietatea il genereaza”, a declarat Greg Konieczny,
    managerul de fond al Fondului Proprietatea.

    Eforturile Franklin Templeton, afirma Konieczny, s-au reflectat
    deja in structura actionariatului Fondului, care arata ca
    participatia investitorilor institutionali a inregistrat o crestere
    de peste 10% din capitalul social de la sfarsitul lui 2010.

    Din punctul de vedere al standardelor pentru investitorii carora
    li se adreseaza Franklin Templeton, referitoare la fundamentele
    economice si la dimensiunea si adancimea pietei de capital, Romania
    nu este o piata emergenta clasica, in genul Cehiei sau al Turciei,
    ci una de frontiera, comparabila ca potential cu Vietnam, Ucraina,
    Bulgaria sau Bahrein.

  • Marile banci vor sa ajute investitorii sa parieze pe moartea pensionarilor

    Fondurile de pensii, cu active de peste 23.000 de miliarde de
    dolari, cumpara asigurari pentru riscul ca membrii lor sa traiasca
    peste asteptari. Bancile vor sa castige comisioane prin crearea
    unor obligatiuni si alte instrumente financiare garantate prin
    aceste asigurari, pe care sa le vanda investitorilor. Partea grea
    este gasirea cumparatorilor interesati sa astepte si 20 de ani
    pentru profita de astfel de plasamente. “Bancile cauta tot mai mult
    sa ofere solutii derivate”, a declarat Nardeep Sangha, director
    general la Abbey Life Assurance, divizie din Londra a Deutsche Bank
    care ajuta fondurile de pensii sa administreze riscul legat de
    longevitatea clientilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un grup de investitori vrea sa vanda actiuni Facebook de un miliard de dolari

    Tranzactia ar fi una dintre cele mai mari cu actiuni Facebook de
    pana acum si indica temerile unora dintre investorii initiali ca
    dezvoltarea companiei nu poate tine pasul cu avansul valorii de
    piata. Grupul de investitori a redus pretul, dupa ce initial a
    cerut o suma care evalua Facebook la 90 de miliarde de dolari. “La
    actualul pret, este destul de greu de justificat investitia. Este
    greu de crezut ca se va transforma intr-o companie de 270 de
    miliarde de dolari in urmatorii ani”, a spus Sumeet Jain, partener
    la compania de investitii CMEA Capital. Tranzactia, care include
    titluri detinute de angjati ai Facebook, asteapta aprobarea
    conducerii, inclusiv a directorului general, Mark Zuckerberg,
    fondatorul companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • City Mall nu a atras investitori nici la a doua licitatie, la pretul de 29,5 milioane de euro

    Surse din piata imobiliara au declarat agentiei MEDIAFAX ca nici
    pentru a doua licitatie nu a fost cumparat caietul de sarcini.
    Investitorii interesati aveau ca termen limita pentru depunerea
    documentatiei de licitatie data de 18 aprilie.


    Pretul de vanzare a City Mall la a doua licitatie a fost stabilit
    la 29,5 milioane de euro, fata de 33 milioane de euro cat voiau sa
    obtina lichidatorii centrului comercial la prima licitatie, din 31
    martie, de care insa nu a fost interesat niciun investitor.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Vor redescoperi investitorii gustul dulce-amarui al riscului la bursa?

    Anul 2011 incepe in forta pentru fondurile prezente pe bursa de
    la Bucuresti. Ascensiunea acestora vine dupa doi ani – 2007 si 2008
    – in care bursa romaneasca a devenit aproape sinonima cu pierderea,
    iar investitorii nu si-au dorit altceva decat un adapost sigur
    pentru bani, intr-un depozit la banca sau intr-un fond monetar.

    In primele doua luni ale acestui an insa, investitorii din
    fondurile de actiuni au castigat in medie 5% din suma investita,
    randamentul maxim urcand pana la 8,5%, performanta pe care un
    depozit bancar le-ar fi adus-o poate intr-un an. Performerul
    inceputului de an a fost fondul de actiuni BCR Expert, administrat
    de societatea Erste Asset Management, cu o performanta de 8,5%. Nu
    toate fondurile de actiuni au fost insa castigatoare in acest
    inceput de an: Omninvest a pierdut 8,7% in primele doua luni,
    Omnitrust a pierdut 5,36% din valoare, iar unitatea de fond
    Raiffeisen Prosper a pierdut 4,68%.

    Desi randamentele unor fonduri de actiuni concureaza puternic
    dobanzilor, niciunul dintre acestea nu a reusit sa obtina o
    performanta mai mare decat cea a pietei de actiuni, mai exact a
    principalului indice bursier BET. In 2011, indicele BET, al celor
    mai lichide zece actiuni tranzactionate al Bursa de Valori
    Bucuresti, a crescut cu 11,3%, iar indicele BET-FI, al celor cinci
    SIF-uri, s-a apreciat cu 8,2%.

    O explicatie este lipsa de bani noi in fondurile de actiuni.
    Altfel spus, atat timp cat fondurile de actiuni raman la acelasi
    volum de active, administratorii acestor fonduri nu au mana libera
    si nici bani disponibili pentru a putea profita de oportunitatile
    aparute la un moment dat in piata. Pentru a lua parte la ele,
    administratorii vor fi nevoiti sa vanda o actiune pentru a cumpara
    o alta. La finele lunii februarie, fondurile de actiuni aveau
    active de 250 mil. lei, sub nivelul atins in 2008, inaintea
    declansarii crizei financiare. In ultimul an, investitorii au
    plasat 37 milioane de lei – bani noi – in fondurile de actiuni, de
    30 de ori mai putin decat intrarile raportate de fondurile monetare
    in intervalul cuprins intre ianuarie 2010-ianuarie 2011.

    “Randamentele fondurilor de actiuni sunt obtinute pe acelasi
    volum de active, in conditiile in care unele actiuni in care au
    investit fondurile au inregistrat scaderi luna trecuta. Pentru a
    putea bate piata, administratorii fondurilor de actiuni au nevoie
    de intrari de capital care le permit sa faca ajustari in
    portofoliu”, a declarat Dragos Neacsu, presedintele societatii de
    administrare Erste Asset Management.

    In cautare de randamente, altele decat cele firave aduse de
    actiunile romanesti, unii administratori de fonduri de actiuni au
    ajuns pana la Bursa din Londra. Societatea KD Investments,
    administratorul fondului de actiuni KD Maximus, a investit in
    actiuni ale producatorilor rusi de gaze si petrol care se
    tranzactioneaza pe Bursa de Valori de la Londra. Cu active in
    gestiune de peste 43 milioane de lei, KD Maximus, al doilea fond de
    actiuni din piata ca valoare a activelor, are investitii in valoare
    de 2 milioane de euro la Gazprom, Rosneft si Lukoil si la cea mai
    mare banca din Rusia, fiind primul fond romanesc care pariaza pe
    potentialul sectorului energetic rusesc.KD Maximus a mizat pe
    potentialul celor mai mari producatori rusi de petrol si gaze
    incepand din cea de-a doua jumatate a anului trecut, strategie care
    l-a urcat pe pozitia secunda in clasamentul celor mai performante
    fonduri mutuale in 2010, cu un randament anual de 14,8%.

  • Energia eoliana, mit sau realitate?

    Daca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
    stat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
    nucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
    evident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
    complet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
    bilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
    investitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
    pesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
    1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.

    Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
    investitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
    fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
    cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
    statisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
    sapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
    eoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
    intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
    un consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
    singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
    o performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
    premisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
    600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
    o capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
    derulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
    noi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
    tehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
    aiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
    relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
    (AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
    si care are 85 de membri.

    Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
    localitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
    prima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
    Enel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
    milioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
    de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
    revine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
    constructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
    potential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
    acest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
    alte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
    de constructie”, explica David.

    Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
    ca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
    Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
    lunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
    contractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
    reteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
    aveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
    localitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
    Dacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
    demn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
    giganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
    adica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
    investitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.

    Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
    cel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
    la nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
    echivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
    nucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
    cuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
    cont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
    eolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
    ar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
    calcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
    centrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
    sprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
    Europeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
    noastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
    reprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
    companie care are un rol vital in integrarea proiectelor
    eoliene.

  • De ce isi vinde Ioan Niculae afacerile “la rusi”

    Omul de afaceri, unul dintre cei mai mari latifundiari din
    Romania si patronul echipei de fotbal Astra Ploiesti, e un vechi
    critic al actualei guvernari, inversunarea lui crescand de fiecare
    data cand s-a vazut confruntat cu cresterea preturilor la gaze sau
    cu taierea subventiilor agricole. De fiecare data argumentul lui a
    fost social, respectiv ca daca ar inchide combinatele chimice, ar
    pune pe drumuri 5.700 de salariati cu familii cu tot, pe care s-ar
    vedea nevoit sa-i arunce in bratele statului.

    Reprosul lui Niculae ca Guvernul nu-l subventioneaza si ideea ca
    statul ar fi dator sa sustina astfel afacerile unui patron care
    altfel nu poate supravietui pe piata sunt evident deplasate, mai
    putin insa observatia sa ca politica de sustinere din
    partea statului s-a indreptat pana acum cu precadere catre
    investitorii straini. Niculae a estimat investitia in combinatele
    chimice din grupul Interagro la peste jumatate de miliard de euro,
    iar pretul la care spera sa le vanda investitorilor straini
    interesati este de circa un miliard de euro.

    Afaceri industriale ale lui Niculae sunt legate de combinatele
    de ingrasaminte chimice: grupul controlat de el, Interagro,
    controleaza sase combinate – Amonil Slobozia, Viromet Victoria,
    Nitroporos Fagaras, Sofert Amurco Bacau, Azochim Savinesti si
    Donawchem Turnu Magurele, care asigura 50% din cifra de afaceri a
    grupului.