BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Jeffrey Franks: Liberalizarea tarifelor la gaze pentru populatie, abia dupa 2013

    Premergator liberalizarii vor fi definite insa categoriile de
    populatie pentru care se vor acorda in continuare subventii, iar in
    acest an vor fi stabilite formulele de liberalizare.

    Prioritatea anului in curs, in virtutea noului acord cu FMI, va fi
    privatizarea partiala a companiilor energetice – Hidroelectrica,
    Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, in cazul carora vor fi vandute
    la bursa pachete minoritare de actiuni. In paralel, va fi
    imbunatatit managementul companiilor de stat ineficiente din
    energie si transporturi, inclusiv prin aducerea unor manageri
    privati din strainatate care vor avea prin contract sarcina de a
    rentabiliza companiile.

    Jeffrey Franks considera posibila pentru 2012 o crestere economica
    de 3,5-4%, estimare revizuita in sens negativ de la estimarea
    precedenta de 4,5%, din cauza incertitudinilor privind situatia
    internationala. Problema principala in 2012 va fi insa aducerea
    deficitului bugetar la 3% din PIB, apreciata drept “o provocare”
    din cauza anului electoral.

    Anul acesta, pentru care FMI pastreaza estimarea de crestere a
    PIB de 1,5%, “exista semne limpezi” de reluare a cresterii
    economice sustinute de exporturi, iar consolidarea fiscala merge
    bine, insa inflatia ar putea depasi 5%, astfel incat daca tendinta
    de crestere a inflatiei va continua, din cauza preturilor
    internationale la energie si alimente, precum si a calendarului de
    majorare a preturilor administrate, BNR ar putea fi nevoita sa-si
    ajusteze politica monetara pentru a-si atinge obiectivele pe termen
    mediu. “Inflatia este insa o problema mai mica decat acum zece ani,
    iar tendinta ei este de reducere”, a afirmat Franks.

    Cealalta problema vazuta de reprezentantul FMI este absorbtia
    slaba a fondurilor europene. “Romania risca sa fie nevoita sa
    returneze pana la 1,5 miliarde de euro daca o serie de proiecte
    finantate din fonduri UE nu se realizeaza anul acesta”, spune
    Franks. El a recomandat ca proiectele cu absorbtie redusa sa fie
    abandonate, iar eforturile autoritatilor sa se concentreze pe cele
    unde absorbtia poate creste mai rapid.

    Acordul cu FMI incheiat in martie pentru doi ani, in valoare de 3,5
    miliarde de euro, este de tip preventiv, deci nu presupune
    eliberarea transelor de imprumut decat in cazuri de forta majora.
    Probabilitatea ca Romania sa aiba nevoie de bani de la FMI in 2011
    a fost apreciata de oficialul FMI la “mai putin de 25%, sau chiar
    sub 10%”. Pe langa sumele de la FMI, acordul prevede si o finantare
    de 1,5 miliarde de euro de la UE si un credit de 400 de milioane de
    euro de la Banca Mondiala.

  • Mugur Isarescu: BNR nu poate permite aprecierea leului in dauna echilibrelor din economie

    “S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care
    sa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor
    generate la nivelul bilanturilor sectorului privat”, a afirmat
    guvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a
    acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.

    Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema
    din 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005
    a insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in
    aprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei/euro in iulie 2007),
    in costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta
    sporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.

    “Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si
    promoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de
    capitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale
    intrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar
    vulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se
    supraincalzeste”, explica guvernatorul. Intrarile prea mari de
    capitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei)
    si pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar
    cresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea
    imobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.

    Acum, fluxurile de capital “par sa se reia, in timp ce inflatia
    este in crestere” in economiile emergente din Asia, America Latina
    si Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital
    strain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor,
    ceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia
    importata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din
    aceste tari.

    DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI

    In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este
    “un efect pervers” al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu
    FMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor
    straini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele
    luni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele
    economice.

    “Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea
    e sustenabila si acceptata de societate”, spunea guvernatorul joi,
    la prezentarea raportului despre inflatie. “Inainte de criza,
    consumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai
    mult decat am produs la nivelul intregii societati”, spune el.
    Vestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea
    deficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru
    investitorii de portofoliu.

    “Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei
    genereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa
    neglijeze unul dintre cele doua costuri – erodarea competitivitatii
    si cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara
    consta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei
    asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, afirma
    Isarescu.

    Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze
    preocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe
    piata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu
    cele privind bilanturile sectorului privat – banci, firme,
    gospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea
    creditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in
    urmatoarele luni).

    Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a
    accentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu
    anul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe
    piata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia,
    Brazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au
    intarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca
    sa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia,
    Israel, Turcia).

    A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata
    poate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative).
    Acestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat
    investitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a
    raportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o
    apreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere
    cu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite
    bancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.

    O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in
    principal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este
    asociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real – cu alte cuvinte,
    remiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie.
    Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5
    miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9
    miliarde de dolari in 2009.

    Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia
    importata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si
    presiunile inflationiste din surse interne – de pilda, in cazul
    Romaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca
    scumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul
    inflatiei.

    In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a
    modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce
    inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    (2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in
    ultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa
    combata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.

    Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile
    de capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general
    mai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce
    sugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii
    productive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru
    cresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).

    In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in
    termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR,
    comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o
    apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010),
    releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu
    dolarul – 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in
    conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe
    pietele internationale.

    De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in
    luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a
    continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din
    regiune.

  • Preturile la alimentele procesate, mai mari cu pana la 12% in urmatoarele doua luni. Presedintele Romalimenta: Nu se poate face nimic pentru stoparea cresterii

    “In ultima perioada, pretul la carne a crescut cu aproximativ
    20%. Asta inseamna produsul din carne undeva pe la 8%, deci asta va
    fi posibila scumpire. Nu la fiecare produs. In mod normal n-ar mai
    trebui sa creasca pretul la ulei si la zahar, pentru ca e productie
    primara, ar trebui sa se plafoneze pretul la paine, ar trebui sa
    scada sau sa ramana constant pretul la legume si fructe pentru ca
    vine perioada calda, dar la produsele procesate putem asista la
    cresteri de preturi care nu pot sa depaseasca un 10-12% daca,
    Doamne fereste, nu se intampla ceva pe plan european”, a spus Minea
    la emisiunea “Dupa 20 de ani”, difuzata duminica de Pro TV. El a
    afirmat ca majorarile de preturi au inceput deja si se vor derula
    pe parcursul urmatoarelor 2-3 luni. “Va fi o medie intre 8 si 10%.
    La cereale si la produse de panificatie spre toamna vom asista la o
    sistare de preturi si poate chiar la o reducere. La legume va urma
    o scadere”, a adaugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a majorat prognoza de inflatie pentru 2011 la 5,1% si pe cea de anul viitor la 3,6%

    “Prognoza pentru sfarsitul anului nu cuprinde majorarea care
    intelegem ca se va intampla in toamna la energia termica. La
    combustibili probabil ca vor mai fi ceva majorari, nu foarte mari
    insa . Pentru la anul, atat preturile produselor din tutun, cat si
    preturile volatile, legume si fructe isi vor diminua sensibil
    contributia”, a declarat Isarescu, in conferinta de prezentare a
    Raportului asupra inflatiei. Guvernatorul a precizat ca prin
    comunicatul transmis in urma cu doua zile de BNR, in care se arata
    ca inflatia anuala va fi in crestere pana in vara acestui an, nu
    inseamna ca banca centrala se asteapta si la o accentuare a
    cresterii preturilor. El a explicat ca avansul ratei anuale a
    inflatiei se datoreaza efectului de baza negativ, respectiv
    raportarea cresterilor lunare din prima parte a anului la cele din
    anul anterior, care au fost mult mai mici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE

    Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
    “avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
    preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
    combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
    datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
    presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
    ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
    turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
    in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
    cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
    rastoarne guvernele.

    La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
    recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
    emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
    tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
    in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
    termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
    alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
    conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
    pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
    economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
    economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.


    Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
    paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
    fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
    chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
    de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
    este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
    tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
    drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
    UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
    recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
    de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.

    La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
    februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
    chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
    scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
    9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
    relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
    sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
    (inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
    7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
    gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
    Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
    aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
    generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
    deloc.

    O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
    Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
    Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
    pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
    consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
    sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
    preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
    urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
    in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
    cu aproape 60%.

    La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
    consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
    diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
    tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
    mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
    decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
    FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
    parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
    inflatie.

  • FMI estimeaza o inflatie in Romania de 4% pentru sfarsitul anului, la limita superioara a tintei BNR

    BNR tinteste pentru acest an o inflatie de 3%, plus/minus un
    punct procentual, iar pentru sfarsitul anului estimeaza 3,6%. Anul
    urmator, cresterea preturilor se va tempera la 3%, estimeaza
    Fondul. Potrivit datelor anuntate, luni, de Institutul National de
    Statistica, inflatia anuala a urcat de la 7,6% in februarie la
    8,01% in martie, atingand maximul din august 2008, dupa ce rata
    lunara s-a situat la 0,6% in principal ca urmare a scumpirii
    cartofilor, fructelor proaspete, zaharului si combustibililor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania si Croatia vor avea cea mai slaba crestere economica din Europa de Est in 2011 – FMI

    Romania ar urma sa aiba, conform previziunilor FMI, o crestere
    economica de 1,5% in acest an si 4,4% la anul, in conditiile unei
    inflatii medii de 6,1%, la fel ca anul trecut, respectiv de 3,4% in
    2012. Rata somajului va cobori in acest an de la 7,6% la 6,6% si la
    5,8% in 2011.

    Pe ansamblul regiunii, premiantii sunt Turcia si Lituania, cu o
    crestere estimata de 4,6% in 2011, urmata de Polonia (3,8%) si
    Letonia (3,3%). Bulgaria si Serbia vor avea o crestere a PIB de 3%,
    iar Ungaria cu 2,8%. In urma noastra nu va ramane decat Croatia, cu
    1,3%.

    Economia Europei (34 de tari, inclusiv Turcia) va creste cu 2% in
    acest an si cu 2,2% la anul. Singurele tari europene pentru care
    FMI vede continuare a recesiunii sunt Grecia (-3% in 2011, cu o
    redresare la 1,1% in 2011) si Portugalia (-1,5%, respectiv
    -0,5%).

    Din punctul de vedere al inflatiei medii anuale (distincta de
    inflatia decembrie-decembrie, urmarita de BNR), Romania nu e
    depasita in Europa decat de Serbia, unde preturile de consum se vor
    mari in medie cu 9,9%. La capitolul somaj insa, ar urma sa ne
    situam pe acelasi palier cu Germania, Cipru si Malta, cu un nivel
    mediu al somajului, departe de recordurile din Spania (19,4%),
    Serbia (19,6%) sau Letonia (17,2%).

    Economia zonei euro este asteptata sa creasca anul acesta cu 1,6%,
    mult sub cea a Statelor Unite (2,8%) si putin peste cea a Japoniei
    (1,4%). Germania va conduce plutonul eurozonei, dar cu o crestere a
    PIB inferioara celei de anul trecut (2,5% fata de 3,5%).

    FMI apreciaza ca in zona euro, continuarea redresarii este pusa in
    pericol de “slabiciunile persistente ale institutiilor financiare
    din multe economii avansate ale Europei si de lipsa de transparenta
    in privinta expunerii lor” (creante, datorii). Rezolvarea
    problemelor bancilor este strans legata de insanatosirea finantelor
    publice, conchide FMI, si ambele ar trebui sa fie accelerate pentru
    ca redresarea Europei dupa criza sa reuseasca.

  • Scumpirile la cartofi, zahar, fructe si combustibili duc inflatia anuala peste pragul de 8%

    Conform INS, cel mai mult au crescut fata de luna februarie
    preturile la marfurile alimentare (1,17%). Preturile marfurilor
    nealimentare s-au marit doar cu 0,51%, iar tarifele la servicii
    chiar au scazut cu 0,34%.

    Cartofii (6,59%), zaharul (6,05%) si fructele proaspete (5,26%)
    s-au scumpit cel mai mult. Cresteri notabile de preturi au mai avut
    legumele si conservele (4,29%), faina (2,2%), painea (1,13%) si
    uleiul (1,04%).
    Din categoria marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit
    combustibilii, cu 2,25%. Toate aceste evolutii sunt similare cu
    cele din ultimele luni, cand aceleasi marfuri erau in topul
    scumpirilor.

    Inflatia depaseste estimarile Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, care apreciau ca in martie inflatia
    s-a situat probabil la 0,5% (estimările variau între 0,3% şi 0,6%),
    în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variau
    între 7,7% şi 8,0%). Asociatia reuneşte circa 70 de analişti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a
    investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

    Conform datelor INS, creşterea medie a preţurilor pe total în
    ultimele 12 luni (aprilie 2010 – martie 2011) faţă de precedentele
    12 luni (aprilie 2009 – martie 2010) este de 6,8%.

    BNR a anuntat ca intentioneaza sa revizuiasca in crestere
    prognoza de inflatie pentru finele anului, din cauza scumpirii pe
    plan international a energiei si a produselor alimentare. BNR si o
    parte a analistilor estimeaza ca inflatia va incepe sa coboare insa
    din a doua jumatate a anului, din luna iulie, odata ce efectul
    majorarii TVA din iulie 2011 se va fi consumat.

    “Decalajul de crestere economica fata de PIB potential va limita
    presiunile inflationiste, insa factorii de risc legati de scumpirea
    materiilor prime si a alimentelor pe plan global au devenit mai
    importanti. Ca atare, vedem inflatia la sfarsitul anului in jur de
    4,5%, dupa o coborare drastica la circa 5% in iulie, dupa epuizarea
    efectului majorarii de TVA”, apreciaza analistii de la Citi.

    Pentru finele anului 2011, estimarea AAFBR plasează rata anuală
    a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%).
    Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului
    2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună (4,5%),
    precum şi faţă de cele de acum două luni (4,3%).

  • Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?

    La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
    spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
    fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
    Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
    Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
    de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
    precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
    adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
    Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
    bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
    deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
    ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
    potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
    acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
    IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.

    |n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
    bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
    intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
    credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
    aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
    scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
    bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
    fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
    reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
    scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
    cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
    dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
    credite.

    La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
    reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
    dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
    unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
    8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
    extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
    electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
    rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
    pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
    aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
    euro, conform Raiffeisen Bank.

    Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
    optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
    sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
    considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
    suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
    infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
    de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
    fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
    ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
    ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
    faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
    ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
    (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
    vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
    leului).

    Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
    Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
    de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
    confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
    euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
    program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
    simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
    relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
    bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
    considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
    monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
    are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
    trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.

  • Ajunge euro la 4 lei?

    In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
    investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
    apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
    exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
    volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
    cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
    viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
    Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
    volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.

    Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
    ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
    aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
    “foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
    crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
    puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
    intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
    Chidesciuc.

    Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
    de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
    inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
    faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
    Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
    ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
    ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.