BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Revista presei economice din Romania

    Pentru ca nu mai are bani la buget, Ministerul Transporturilor
    propune continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania
    “printr-un
    fel de parteneriat public-privat    “, scrie Gandul:
    ministerul a inceput discutii cu Bechtel si cu alte firme
    interesate care sa preia portiuni din tronsonul Targu-Mures –
    Brasov. Afacerile care merg prost i-au determinat pe sefii multor
    companii cu activitate in Romania sa vina cu bani de-acasa; in top
    se afla investitorii imobiliari, urmati pe locul al doilea de banci
    si apoi de companiile de retail.

    Fermierii vor obtine o productie-record de floarea-soarelui in
    2010, cu 300 de kilograme mai mult la hectar comparativ cu anul
    trecut, estimeaza Adevarul, insa
    uleiul nu se va ieftini    , desi consumul a scazut cu pana la 20%
    in prima jumatate a anului. Campionatul Mondial de Fotbal, dar si
    majorarea cotei de TVA au salvat comerciantii de produse
    electronice si electrocasnice in acest an, pentru televizoarele LCD
    cresterea din iunie fiind de 60% fata de iunie 2009.

    “De ce are cautare in Germania fanul din Ardeal”, titreaza
    Romania Libera, notand ca numarul producatorilor care au
    obtinut certificatul eco in ultimii trei ani s-a triplat in
    Transilvania, intrucat fermierii mizeaza pe pretul mai mare al
    acestor produse.
    Cum au inviat firmele-fantoma    : Guvernul a incercat fara succes
    sa impiedice prin lege debarasarea de datorii prin transferul
    firmelor catre persoane fictive, decedate sau extracomunitare, iar
    vanzarea firmelor cu datorii, practicata la scara larga in ultimii
    20 de ani, continua nestingherita.

    Tarifele pentru biletele din perioada aceasta
    au scazut cu 30-40%     fata de cele din plin sezon, in functie de
    destinatie, iar operatorii spun ca, dupa 15-20 august, preturile
    incep sa scada cu aproximativ 100-200 de euro de persoana pe
    fiecare destinatie, scrie Evenimentul Zilei. “Nici Obama nu
    poate raspunde cand vor creste salariile”, raspunde ministrul de
    interne Vasile Blaga, intrebat ce ii recomanda unui salariat din
    administratia locala care va trai cu 450 lei pe luna de acum incolo
    si cat de mult estimeaza ca va dura taierea cu 25% a
    salariilor.

    Ungaria si-a permis sa renunte la acordul cu FMI pentru ca
    statul maghiar si-a pastrat o pozitie puternica in sistemul bancar,
    iar capitalul local a fost protejat pentru ca grupul petrolier MOL
    sa-si mentina independenta, in timp ce
    statul roman se complace in pozitia de “yes-man”    , sustine
    fostul bancher Nicolae Danila, citat de Ziarul Financiar.
    Dupa Dinu Patriciu, si Radu Timis, proprietarul Cris-Tim, a inceput
    sa dezvolte o retea de magazine de proximitate, care ar trebui sa
    ajunga dupa trei ani la 200 de unitati.

  • BCR vede cursul de schimb intre 4,1 si 4,3 lei/euro; Raiffeisen mizeaza pe 4,4 lei/euro, ING pe 4,35

    Anghel considera ca acest interval de variatie este “neutru si
    suficient de stimulativ pentru economie”, adaugand totusi ca “nu se
    poate creste numai prin curs” – o aluzie la apelurile periodice ale
    oamenilor de afaceri in directia unei deprecieri a leului, care ar
    stimula competitivitatea exporturilor.

    Intr-o depreciere a leului pe parcursul urmatoarelor luni cred
    economistii Raiffeisen Bank Romania, care marti si-au facut publica
    prognoza de curs pana in martie 2011. De la nivelul actual de 4,23
    lei/euro, cursul ar urma sa ajunga la 4,40 lei/euro in septembrie,
    dupa care va reveni la 4,30 lei/euro la sfarsitul anului, pentru ca
    la sfarsitul primului trimestru din 2011 sa atinga din nou 4,40
    lei/euro. Deocamdata, pe termen scurt, Raiffeisen nu intrevede
    variatii semnificative ale cursului.

    Prognoza este in acord cu estimarile Raiffeisen conform carora,
    dupa un trimestru II in care toti indicatorii pe termen scurt au
    avut o dinamica favorabila – productia industriala, cea din
    constructii, vanzarile din retail si cele de masini -, economia ar
    urma sa-si reia tendinta de scadere incepand din trimestrul al
    treilea. Potrivit lui Nicolae Covrig, analist financiar in cadrul
    Raiffeisen Bank Romania, “masurile de austeritate fiscala initiate
    la inceputul lui iulie vor avea un impact negativ asupra evolutiei
    PIB in a doua jumatate a anului”.

    Luni, si economistii ING Bank au estimat ca in urmatoarele trei
    luni, cursul ar putea ajunge la 4,35 lei/euro, din cauza masurilor
    de austeritate necesare pentru consolidarea fiscala. Daca insa
    Raiffeisen considera posibila o redresare de la anul, cu o crestere
    economica de 1-2%, prognoza ING este pesimista, vizand un declin de
    pana la 2% al economiei in 2011.

    CU CENTURA DE SIGURANTA

    In opinia lui Lucian Anghel, o conditie de sustinere a
    stabilitatii cursului, asa cum a fost si anul trecut incepand din
    primavara, este continuarea si ducerea la bun sfarsit a acordului
    de imprumut cu FMI si Comisia Europeana, dupa care ar fi necesar un
    nou acord – “chiar daca nu cu bani, ci un nou tip de acord”, care
    sa asigure “un ghidaj” contra derapajelor, respectiv continuarea
    unei politici economice si fiscale prudente.

    In urma cu cateva luni, presedintele Traian Basescu invocase
    ideea unui acord de tip preventiv cu FMI (“precautionary”) – o
    linie de credit de genul celei pe care Ungaria ar fi urmat s-o
    solicite in iulie de la FMI, fara insa a avea intentia sa
    foloseasca neaparat banii. Un alt instrument alternativ fata de
    clasicul credit stand-by si introdus de FMI in ultimul an este
    linia de credit flexibila, rezervata insa doar statelor cu
    performante fiscale bune si cu o evolutie buna a indicatorilor
    macro: unul dintre beneficiari este Polonia, care nu a tras insa
    nicio suma din cele 20 de miliarde de dolari aferente, dar recent
    si-a prelungit pe inca un an linia de credit.

    Anghel apreciaza ca sunt sanse ca actualul acord, care expira in
    mai 2011, sa se incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au
    ramas, pe de o parte fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in
    jur de 6,8% din PIB anul acesta este posibila, pe de alta parte in
    virtutea politicii flexibile a Fondului, manifestata pe tot
    parcursul acordului.

    Conform datelor FMI valabile la data de 16 august, Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

  • Consiliul Fiscal catre Guvern: Platiti datoriile restante catre firmele private!

    Discrepanta dintre obiective si ce s-a incasat de fapt nu se
    explica numai prin evolutia sub asteptari a economiei, ci indica o
    crestere a evaziunii fiscale, “foarte evidenta in special in cazul
    accizelor”. Majorarea accizelor si deprecierea leului ar fi
    justificat o crestere a incasarilor la buget, insa daca in primul
    semestru din 2009 s-au incasat din accize 6,94 miliarde de lei, in
    prima jumatate a lui 2010 cresterea a fost aproape nesemnificativa,
    la 7,04 milioane de lei.

    In privinta cheltuielilor, documentele Guvernului arata ca au
    fost subevaluate mai ales capitolele de subventii si transferuri
    sociale, in special pensii, intrucat de la bun inceput s-a
    construit un buget de asigurari sociale cu o ipoteza nerealista –
    un numar de pensionari mediu de 4,69 milioane si o pensie medie de
    701,2 lei, desi cifrele din decembrie 2009 indicau un numar de
    pensionari de 4,74 milioane si o pensie medie de 734 de lei.
    Cheltuielile totale cu asistenta sociala au crescut, in de la
    31,11 miliarde de lei la 34,93 miliarde.

    Cat priveste cheltuielile de capital, acestea au fost mentinute
    mult sub estimarile initiale, in numele incadrarii in tinta de
    deficit bugetar convenita cu FMI, “insa cu impact negativ asupra
    activitatii economice”. Cheltuielile de capital au fost reduse, de
    la 7,97 miliarde de lei in prima jumatate a anului trecut la 6,18
    miliarde in semestrul I 2010.

    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita (18,07
    miliarde de lei, fata de o limita de 18,2 miliarde) nu numai prin
    reducerea cheltuielilor de capital, ci si prin cresterea
    arieratelor – restantele de plata catre companii, releva analiza
    Consiliului Fiscal, semnata de presedintele institutiei, Ionut
    Dumitru. Intarzierile la plata de peste 90 de zile au crescut de la
    1,578 miliarde de lei la sfarsitul lui 2009 la 1.847 miliarde la 30
    iunie, ceea ce, in ritmul actual, va sili Guvernul sa ceara o noua
    derogare de la FMI pentru criteriul arieratelor si va avea un efect
    negativ, de bumerang, asupra veniturilor la buget si a redresarii
    economice. Prin urmare, Consiliul “recomanda cu tarie plata cat mai
    rapida a arieratelor catre mediul privat, chiar cu prioritate in
    fata altor cheltuieli”.

    Consiliul Fiscal, organism creat special pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a primit de la
    Ministerul Finantelor spre analiza documentele pentru rectificarea
    bugetara care urmeaza sa aiba loc, insa nu si strategia fiscala
    pentru urmatorii trei ani – document care nu exista, desi legea
    prevede ca Guvernul trebuia sa aprobe respectiva strategie pana la
    data de 30 mai. Nici raportul semestrial despre situatia economica
    si bugetara n-a fost publicat in timp util pe site-ul
    ministerului.

    Consiliul critica, de semenea, faptul ca documentele de executie
    bugetara nu prezinta o prognoza de absorbtie a fondurilor europene,
    nu prezinta propuneri pentru trecerea de la o indatorare externa
    preponderent pe termen scurt spre una pe termen mai lung si nu
    explica suficient ce masuri are in vedere Guvernul pentru
    imbunatatirea colectarii daca bugetul va fi rectificat in acord cu
    noile prognoze macro pentru 2010.

    Bugetul pe anul in curs a fost construit luand ca obiective o
    crestere economica de 1,3%, un deficit fiscal de 5,9% din PIB si o
    inflatie de 3,7%, respectiv venituri de 168,84 miliarde de lei, in
    crestere cu 7,4% fata de anul trecut (pana acum insa au scazut cu
    0,1%) si cheltuieli de 200,75 miliarde, in crestere cu 3,7% (pana
    acum au crescut cu 4%).

    Ultimele date vehiculate de FMI si insusite de autoritatile
    romane indica insa o scadere a PIB de 2%, un deficit bugetar de
    6,8% din PIB si o inflatie de peste 7%.

  • Dominic Bruynseels, BCR: Cand investesti 4 miliarde de euro aici, e normal sa-ti pese ce se intampla cu Romania

    “Daca exista vointa, atunci va exista si capacitatea”, a
    comentat Bruynseels, exprimandu-si speranta ca atentia Guvernului
    se va intoarce incepand din urmatoarele saptamani de la negocierile
    cu FMI la starea economiei si la ceea ce e de facut in continuare,
    inclusiv la dialogul cu mediul de afaceri, investitorii straini si
    bancherii.

    In context, seful BCR s-a referit la recentele critici ale lui
    Andreas Treichl, presedintele executiv al grupului Erste,
    proprietarul BCR, la adresa faptului ca Guvernul rateaza sansa
    scoaterii tarii din criza si a folosirii banilor europeni. In
    opinia lui Bruynseels, Treichl “nu era suparat, ci frustrat”, avand
    in vedere ca grupul austriac a investit 4 miliarde de euro in
    Romania, a doua piata ca marime din regiune, astfel incat este
    firesc sa-si doreasca o iesire a tarii din recesiune si o
    accelerare a marilor proiecte de investitii, de infrastructura,
    cele care au capacitatea de a atrage la randul lor alte investitii.
    “Acum, Romania e in intarziere fata de alte tari din regiune, asa
    incat trebuie sa se miste si mai repede decat ele ca sa poata
    recupera”, a spus bancherul.

    El a mentionat ca perceptia despre Romania a investitorilor
    straini cu care a stat de vorba este negativa, prin comparatie cu
    performanta altor tari din regiune, si ca acestia asteapta de la
    Guvern “continuitate si claritate” a masurilor, indiferent cine
    este la putere si indiferent de eventuale schimbari pe scena
    politicii, care nu intra intre preocuparile bancherilor sau ale
    celor care isi pun problema sa investeasca.

    Pentru acest an, Bruynseels a declarat ca BCR se asteapta la o
    scadere a economiei peste previziunea de 1,9% vehiculata de Guvern,
    respectiv spre 2-5-3% (o scadere de 3% a PIB este ultima estimare a
    grupului Erste pentru Romania).

    Presedintele executiv al BCR a replicat si afirmatiilor
    presedintelui Traian Basescu, conform carora bancile care “au
    dezechilibrat bugetul” prin credite cu buletinul dau lectii acum
    Guvernului. Ar trebui ca astfel de critici sa faca diferentierea
    intre bancile care au acordat nesabuit credite si s-au supraexpus
    pe sectorul imobiliar si o banca precum BCR, care a ramas constant
    la o expunere foarte mica pe acest sector, chiar in conditiile
    pierderii de cota de piata (“in martie 2008, cand am venit eu in
    BCR, banca a pierdut intr-o singura luna 11% cota de piata la
    credite”). Cat priveste expunerea totala pe Romania, Erste a
    depasit plafonul de 7 miliarde de euro convenit in martie 2009 prin
    acordul de la Viena, ajungand acum la circa 7,9 miliarde. Din
    total, peste 2,5 miliarde de euro reprezinta valoarea titlurilor si
    a obligatiunilor cumparate de la statul roman.

    In prima jumatate a anului, venitul operational al BCR, conform
    standardelor contabile internationale, a crescut cu 8,1%, la 535,5
    milioane de euro, in principal ca efect al cresterii venitului net
    din dobanzi. Profitul net a ajuns la 177 milioane de euro, in
    scadere cu 19,5% fata de prima jumatate a lui 2009. Activele celei
    mai mari banci din Romania au ramas relativ stabile fata de
    sfarsitul anului trecut, la 15,23 milioane de euro, iar volumul
    creditelor acordate a crescut cu 2,5%, sustinut de cererea de
    finantare din partea autoritatilor locale, a companiilor si de
    programul Prima Casa.

    Costul provizioanelor s-a ridicat la 233,4 milioane de euro, in
    special din cauza riscurilor legate de creditele pentru IMM, iar
    creditele neperformante erau de 14,7% din portofoliul de
    imprumuturi acordate, comparativ cu 13,1% la sfarsitul lui 2009 –
    indicator care situeaza BCR pe locul al doilea intre filialele
    Erste dupa volumul creditelor neperformante, dupa filiala din
    Ucraina. Rata de solvabilitate, conform standardelor contabile
    romanesti, era de circa 12,45%, peste cerinta BNR de minimum
    10%.

    Dominic Bruynseels a adaugat ca aproximeaza abia pentru a doua
    jumatate a anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor
    incepe sa scada, avand in vedere situatia delicata a multor
    debitori, in special IMM, in cazul carora problemele de lichiditate
    si de flux de numerar sunt asteptate sa continue. Aceasta justifica
    estimarea bancherului potrivit careia sistemul bancar din Romania
    ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

  • Fara FMI, bancile devin principalii finantatori ai statului. De la cine ne vom imprumuta anul viitor si la ce cost

    Principalii finantatori ai statului vor fi bancile, iar statul
    va miza si mai mult pe sumele obtinute din vanzarile de emisiuni de
    titluri de stat atat pe piata locala, cat si pe pietele externe,
    spun economistii bancilor.

    Potrivit unei analize realizate de ziarul Gandul, intr-un
    scenariu optimist in care economia va iesi din recesiune, Guvernul
    va trebui sa imprumute de la banci in 2011 cel putin 13,5 miliarde
    de euro, o jumatate din suma fiind necesara pentru a plati
    salariile si pensiile la timp, iar cealalta pentru a plati o parte
    din creditele luate pana acum.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • FMI recomanda Guvernului sa nu umble la taxe si impozite

    “Guvernul a luat masuri extrem de dure si acest lucru a fost
    necesar si are un impact important asupra economiei. Vestea buna e
    ca, daca mentinem aceste masuri, nu ar trebui sa fie necesare alte
    masuri in 2011”, a spus Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in
    Romania. El recomanda autoritatilor sa nu modifice “major” nivelul
    taxelor si impozitelor pana la finele anului viitor, “pentru a
    oferi certitudine si predictibilitate”.

    Chiar daca oficial nu se intrevad schimbari in privinta TVA si a
    cotei unice, romanii bogati nu scapa de impozitarea averilor. Pana
    la jumatatea lunii august, Guvernul va elabora o ordonanta pentru
    impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice, potrivit
    scrisorii de intentie la acordul stand-by.

    Astfel, toate castigurile provenind din surse pentru care nu
    sunt acceptate scutiri vor fi taxate, lucru care va fi posibil prin
    extinderea criteriilor de definire a venitului impozabil. Reforma
    sistemului de taxare a averilor mari trebuie sa se incheie pana la
    30 noiembrie.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Revista presei economice din Romania

    In ciuda crizei, comertul romanesc are cea mai mare crestere din UE, constata
    Gandul: Romania a avut in iunie cea mai mare crestere din UE
    a comertului cu amanuntul, de 3,1% raportat la luna mai, respectiv
    4,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. “Am intalnit si
    romani fericiti”, suna titlul altui articol, care constata ca in
    timp ce veniturile bancherilor au scazut cu 13% fata de vara
    trecuta, salariile agentilor de asigurari sunt mai mari cu 14,7%,
    gratie platilor la comision.

    Lista neagra a FMI pentru Boc, prezentata de
    Evenimentul Zilei: pe langa concedierile masive din sectorul
    bugetar, pensiile vor fi mentinute inghetate, urmand ca
    dispozitiile privind indexarea pensiilor sa fie aplicate din 2012,
    iar al 13-lea salariu, primele de vacanta si subventiile la
    incalzire vor fi eliminate. Ziarul aminteste ca in caz de
    restructurare, angajatii concediati au dreptul la cel putin un
    salariu net plus beneficiile restante si ofera solutia apelului la
    ITM in caz ca drepturile nu le sunt respectate.

    Ce s-a mai intamplat cu oamenii de afaceri din anii ’90? se intreaba
    Romania Libera, care a incercat sa afle unde sunt astazi
    averile imense ale unor personaje ca Ilie Alexandru, Ioan Stoica,
    George Padure, Culita Tarata sau Corneliu Iacubov. Efortul lui Bill
    Gates si Warren Buffett de a-i convinge pe miliardarii americani
    sa-si doneze o parte din avere unor asociatii caritabile a dat
    roade peste asteptari: 34 de miliardari americani isi doneaza
    jumatate din averi.

    Benzina si motorina au devenit un lux, sustine
    Adevarul, citand estimari ale petrolistilor care spun ca
    dupa un recul de 6% in primul semestru, consumul de carburanti va
    continua sa scada cu 10% in acest an, conturand o situatie
    “dramatica”. De teama inflatiei atrase de majorarea TVA, BNR a
    mentinut neschimbata dobanda de politica monetara, care anul
    acesta a coborat de la 8% la minimul istoric de 6,25%.

    Adriean Videanu, ministrul economiei, declara
    pentru Ziarul Financiar ca anul acesta vor fi cotate la
    bursa noi pachete minoritare din Transgaz si Transelectrica, anul
    viitor va fi listat un pachet de actiuni din Romgaz, una dintre
    cele mai valoroase companii de stat, iar in 2012 este asteptata
    listarea Electra si Hidroenergetica. “Ce mai e in viata in real
    estate: 6 blocuri si un mall”, titreaza acelasi ziar, constatand ca
    numarul proiectelor imobiliare aflate in constructie continua sa
    scada.

  • Concedierea a 74.000 de bugetari convenita cu FMI este insuficienta, afirma presedintele Basescu

    Conform intelegerii cu FMI, autoritatile urmeaza sa dea afara
    anul acesta 74.000 de angajati din sectorul bugetar si inca 15.000
    in 2011. Presedintele a amintit ca in 2009 au fost disponibilizati
    18.000 de bugetari, iar anul acesta au mai plecat din sistem inca
    27.265 de oameni.

    Traian Basescu a precizat ca toate concedierile sunt strict
    necesare si ca trebuie accelerate, intrucat in prima jumatate a
    anului, structura bugetului arata un dezechilibru clar in favoarea
    cheltuielilor sociale – 31% din buget a fost alocat pentru salarii,
    45,6% pentru pensii si programe sociale si doar restul de nici 14%
    pentru cheltuieli materiale. Aceasta explica de ce apelul unor
    critici la reducerea cheltuielilor materiale ale aparatului
    guvernamental, ca solutie de evitare a concedierilor, nu se
    justifica. “Ministerele au nevoie de bani de energie, de curatenie,
    de masini – reducerea cheltuielilor materiale are o limita”, a spus
    seful statului.

    Basescu a adaugat ca PDL este singurul partid care si-a asumat
    programul de austeritate – “ma rog la Dumnezeu sa-l si
    implementeze” – si ca acest program trebuie sa continue si in 2011,
    pentru ca Romania nu mai poate continua sa “cerseasca” imprumuturi
    pentru salarii si pensii, in loc sa ia credite pentru a face
    autostrazi. “O tara care se imprumuta ca sa poata plati salariile
    si pensiile este o tara de mana a doua”, a declarat el.

    In context, presedintele a criticat insa faptul ca nici nu s-au
    incheiat “ecourile conferintei de presa” de dupa negocierile cu FMI
    si Comisia Europeana si deja au fost ministri care au iesit sa
    declare ca salariile din sectorul public vor putea fi majorate din
    nou de la anul. Traian Basescu n-a nominalizat nici un ministru,
    insa in ultimele zile, ministrii Adriean Videanu si Sebastian
    Vladescu au anuntat ca salariile bugetarilor ar putea creste
    treptat de la anul, urmand sa se apropie de nivelul dinaintea
    reducerii cu 25% din acest an. Ulterior, premierul Boc a precizat
    la randul sau ca daca nu se va acorda al 13-lea salariu (adica asa
    cum s-a convenit cu FMI) si daca statul se va incadra in nivelul de
    cheltuieli salariale de 39 de miliarde de lei stabilit cu FMI,
    salariile ar putea creste in medie cu 10%.

    Cat priveste soarta concediatilor, presedintele a precizat ca
    exista 3 miliarde de euro alocate din bani europeni pentru
    recalificari profesionale si ca ei trebuie folositi. “Doresc sa le
    transmit insa mesajul si lor, si liderilor sindicali care ii
    reprezinta cu veselie: primii responsabili de neatragerea
    fondurilor europene sunt ei, ministrii au doar responsabilitate
    politica”.

    Basescu a admis insa ca piata muncii din Romania nu mai poate
    oferi insa acum nici posibilitate de absorbtie rapida a fortei de
    munca, nici un nivel inalt al salariilor in sectorul bugetar, iar
    “acesta e un adevar ce trebuie recunoscut” si in aceasta lumina
    trebuie privita migrarea in strainatate a medicilor, a profesorilor
    sau a altor specialisti care “nu pot fi platiti asa cum
    merita”.

    El a dat insa o conotatie pozitiva faptului ca exista categorii
    de oameni care prefera sa plece sa munceasca in strainatate: in
    fond, spune el, “liberalizarea pietei muncii a fost cel mai
    important obiectiv al Romaniei – dreptul nostru de a pleca acolo
    unde ne e mai bine”. Basescu le-a multumit romanilor care au ales
    sa plece sa lucreze in strainatate, in loc sa ramana in tara si sa
    ceara ajutoare sociale.

  • Traian Basescu: “Cei cu bani au ajuns cu tupeul dincolo de limite care pot fi acceptate”

    “Exista o persoana fata de care am un resentiment puternic, desi
    un presedinte n-are voie sa aiba resentimente”, a declarat Basescu,
    referindu-se la exemplu negativ dat comunitatii de afaceri de catre
    Ioan Niculae, patronul Interagro, care a amenintat recent ca, din
    cauza incompetentei Guvernului si a faptului ca serviciile secrete
    hartuiesc oamenii de afaceri, isi va transfera businessul in
    Bulgaria, unde va avea de-a face cu o cota unica de 10%.

    “Trebuie sa ai un tupeu extraordinar sa pleci in Bulgaria, dupa
    ce ani de zile primesti gaze mai ieftin decat toata populatia. Nu
    ti-e rusine, sustii ca acolo o sa ai cota unica de 10%, dar o sa
    platesti 380 de dolari pe mia de metri cubi de gaz?”, i s-a adresat
    presedintele direct patronului Interagro.

    Aceleasi critici l-au vizat si pe Dinu Patriciu, care a
    recomandat zilele trecute, din nou, renuntarea la acordul cu FMI,
    pe motiv ca economistii Fondului nu inteleg economia Romaniei.
    “Cand a vandut Petromidia kazahilor cu tot cu datorii, n-a intrebat
    pe nimeni, nici macar pe prietenul lui Tariceanu, iar acum ne da
    lectii tot timpul”, a spus presedintele Basescu.

    El a precizat ca datoria restanta a Petromidia catre statul
    roman, de aproape 600 de milioane de euro, transferata KazMunaiGaz
    cand acestia au preluat compania si din care kazahii vor sa
    plateasca acum doar 100 de milioane, va fi recuperata acum prin
    executarea silita a KazMunaiGaz.

    Presedintele Traian Basescu l-a acuzat si pe Sorin Ovidiu Vantu,
    la care s-a referit cu apelativul “Nus”, vehiculat de presa ca
    fiind numele acestuia de informator al Securitatii. “Pentru asta
    (Vantu, n.red.) plateste FPS 100 de milioane de euro si CEC 300 de
    milioane de euro, iar el vine si da lectii”. Sloganurile populiste,
    contra Guvernului, ale televiziunilor lui Nus si Felix (Dan
    Voiculescu) au fost insusite si de omul obisnuit, “nu-ti vine sa
    crezi cand le auzi”, a comentat Basescu.

    “S-a depasit masura in tara asta din partea celor cu bani. Toti
    acesti magnati au ajuns cu tupeul dincolo de limitele care pot fi
    acceptate. Ei au stimulat mereu dezbinarea, neincrederea, au acuzat
    guvernul ca fura, presedintele ca fura, vor sa schimbe
    presedintele, au nevoie de o debandada ca la inceputul anilor ’90”,
    a mai declarat seful statului, in cadrul unei emisiuni la
    televiziunea publica.

  • Franks: Este bine că nu ne-am întâlnit cu Băsescu; asta înseamnă că nu au fost probleme

    “În această vizită nu ne-am întâlnit. De fapt, este bine faptul
    că nu ne-am întâlnit pentru că acest lucru înseamnă că nu au fost
    mari probleme, pe care să le discutăm. Cred că este o veste bună că
    preşedintele nu a solicitat o întâlnire cu noi. Acest lucru s-a
    datorat faptului că nu au fost modificări majore în program”, a
    spus Franks pentru MEDIAFAX.

    Pe parcursul vizitei misunii de evaluare a acordului, Franks s-a
    întâlnit cu mai mulţi miniştri şi cu premierul Emil Boc, dar şi cu
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, bancheri, oameni de afaceri şi
    reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro