BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Mobilul, fixul si mesageria, controlate de PC

    Companiile Microsoft si Siemens au incheiat o alianta care promite sa transforme PC-urile firmelor in instrumente de comunicare integrata. Viitoarea gama de aplicatii pentru crearea si gestionarea documentelor in retea, Microsoft Office Live Communications Server 2005, va oferi posibilitati avansate de teleconferinta si schimb de fisiere in timp real.

     

    In cadrul acesteia, Microsoft Office Live Meeting este un serviciu de conferinta care da posibilitatea angajatilor unei companii sa participe la sedinte interactive si sa schimbe documente, avand la indemana doar un telefon, un calculator si o conexiune Internet. Siemens HiPath OpenScape, portal de colaborare intre angajati, controleaza interactiunea intre toate instrumentele de comunicare uzuale – mesageria instant, posta electronica, telefonul fix de birou, telefonul mobil sau telefonul fix de acasa.

  • Sangeroasa campanie electorala

    Atmosfera inaintea alegerilor din Irak a devenit irespirabila: atacurile insurgentilor (indreptate mai ales impotriva comunitatii siite, care sustine organizarea scrutinului la 30 ianuarie) au devenit atat de intense, incat unii lideri ai lumii arabe au ajuns sa se teama de un posibil razboi civil si de o impartire a Irakului in mai multe state.

     

    In aceste conditii, SUA trebuie sa gaseasca rapid modalitati de a convinge tarile coalitiei sa ramana mai departe pe pozitii in zona. Noul presedinte ucrainean Iuscenko a confirmat ca trupele tarii sale vor fi retrase din Irak pana la 30 iunie, fortele poloneze au fost recent reduse si ele, iar Bulgaria a anuntat ca va decide pana in martie daca mai mentine sau nu contingentul stationat in Irak.

  • O Europa cu doua viteze

    Patronii europeni nu mai au timp sa astepte pana cand politicienii se vor hotari sa schimbe rigida legislatie a muncii din Uniune si politica fiscala.

     

    In ultimul timp, scrie Business Week, s-a inregistrat o tendinta mai putin mediatizata, aceea de divizare a Europei dupa un criteriu nou, intre varful economic reprezentat de multinationale si restul economiei, care se lupta permanent cu birocratia si ineficienta. Produsul Intern Brut al Europei a crescut in 2004 cu 1,8% si nu da semne de avant pentru anul care tocmai a inceput. Cu toate acestea, marile corporatii europene au inregistrat cresteri insemnate ale profiturilor, mai ales prin transferul de locuri de munca in strainatate si prin reorientarea catre pietele emergente si catre Statele Unite.

     

    Marile corporatii au consemnat profituri record in 2004: in urma unui studiu intreprins de banca de investitii Morgan Stanley a reiesit ca 42% dintre companiile europene au raportat castiguri peste asteptari in cel de-al treilea trimestru al anului trecut si numai 6% au fost dezamagite de rezultatele obtinute. Accelerarea ritmului investitiilor in strainatate in ultima perioada are mai multe explicatii.

     

    Cresterea puternica a euro a incurajat marile companii sa produca in strainatate, pe de o parte pentru a micsora costurile de productie, iar pe de alta pentru a sta departe de fluctuatiile valutare. In acelasi timp, recenta expansiune a Uniunii Europene, in urma careia au fost incluse in clubul comunitar o mare parte a tarilor est-europene, a creat o zona naturala a taxelor mici si a locurilor de munca ieftine in interiorul UE.

     

    Patronii europeni nu mai au timp sa astepte pana cand politicienii se vor hotari sa schimbe rigida legislatie a muncii din Uniune si politica fiscala, intr-un sens care sa-i avantajeze. Sunt si unele voci care cred ca aceasta miscare de externalizare continua din partea marilor companii nu va ramane fara urmari, fiind posibila o destabilizare a economiei UE. Insa, pe termen scurt, toti analistii recunosc ca firmele europene trebuie sa actioneze pentru a putea supravietui si pentru a obtine profit.

  • Oul chinezesc si gaina americana

    Atat China, cat si SUA au economii puternice. Ce le diferentiaza insa este modul in care se raporteaza la economisirea veniturilor. In timp ce chinezii economisesc in exces, americanii cheltuiesc prea mult, ajungand chiar sa se imprumute, scrie revista Fortune.

     

    Nici una dintre abordari nu este corecta, putand duce la destabilizare economica si politica. Contrastul urias dintre structurile economice ale celor doua natiuni este reliefat cel mai bine de statistici. Anul trecut, China a economisit aproape jumatate din PIB, adica in jur de 1.100 de miliarde de dolari. De partea cealalta, Statele Unite au pus la pastrare doar 13% din venitul national, adica 1.600 de miliarde de dolari, in conditiile in care economia SUA este de sase ori mai mare decat cea a Chinei.

     

    Contrastul e chiar mai puternic la nivelul economiilor unei familii: 30% din veniturile unei familii stau la pastrare in China, fata de (atentie!) -0,4% in Statele Unite, dupa plata impozitelor. In China, consumul scazut indica faptul ca aici dinamica cresterii este puternic orientata catre exporturi si cheltuieli de capital. Intr-adevar, cele doua sectoare totalizeaza peste 75% din PIB-ul Chinei si cresc cu peste 25% anual. Daca trendul va fi in continuare ascendent, vom asista, probabil, la frictiuni comerciale si reactii protectioniste, scrie revista.

     

    In SUA, problema e la fel de spinoasa. Lipsa economisirii si gradul-record de indatorare al americanilor a facut cererile de finantare sa se indrepte spre alte tari. Cu alte cuvinte, Statele Unite trebuie sa se imprumute pentru a-si mentine ritmul de crestere. In 2005, deficitul de cont curent al SUA a atins un record de 6,5% din PIB si nu e exclus ca anul acesta sa ajunga la 7%.

     

    Exista insa cateva conexiuni mai putin cunoscute. Chinezii care fac economii finanteaza, de fapt, cheltuielile consumatorilor americani. Cum? Pentru a „alimenta“ exporturile – principalul sector responsabil de cresterea economiei, China mentine yuanul la o cotatie relativ mica, apropiata de valoarea dolarului american. Ca atare, China trebuie sa converteasca in mod constant in dolari o mare parte din economiile sale, o strategie care mentine rata dobanzii la un nivel scazut in SUA. In China autoritatile par sa fi inteles necesitatea stimularii consumului, prin deschiderea catre investitiile straine in sectoare precum retailul sau asigurarile.

  • Una spun si alta fac

    In ultimele luni, s-a scris mult despre riscurile si implicatiile pe care le presupune acceptarea Turciei in Uniunea Europeana. Un articol de saptamana aceasta din Newsweek pune inca o data sub semnul intrebarii aderarea acestei tari la UE, din cauza problemei drepturilor omului. In luna septembrie, parlamentul turc a votat aprobarea unei legi a liberalizarii Codului penal, care cuprinde 450 de articole noi introduse special pentru a garanta libertatea de exprimare, eliminarea torturii practicate de politie si sustinerea drepturilor minoritatilor.

    Totusi, mii de oameni raman in continuare in inchisori pentru crime care, conform noilor legi, nu mai sunt considerate delicte. Printre acestia, un jurnalist care a fost inchis anul trecut pentru ca a scris o poezie insultatoare la adresa liderului spiritual al Turciei, Kemal Ataturk. Un comentator radio a ramas inchis, vinovat de a fi criticat decizia statului de a interzice portul valului islamic de catre femei in institutiile de invatamant. La acestea se adauga cazul celor aproape saptezeci de protestatari anti-razboi arestati in timpul summit-ului NATO din luna iunie a acestui an si care nu au avut inca parte de un proces corect.

  • America, mereu surprinzatoare

    Economia americana surprinde continuu. A suferit un soc dupa altul, incepand cu atacurile teroriste din 2001, continuand cu scandalurile corporatiste din 2002 si cu razboiul din Irak din 2003 si culminand cu criza preturilor la petrol, de anul acesta. Totusi, pe cai numai de ea stiute, economia Americii a crescut cu 3,5% anual de la sfarsitul recesiunii din 2001 si a ajuns la 4% in ultimul an, fapt ce demonstreaza o flexibilitate de invidiat, se arata in ultimul numar al revistei Business Week. 

    Socul provocat de criza petrolului va avea insa efecte certe asupra cresterii economice. Nu are repercusiuni doar asupra psihologiei consumatorului, a afacerilor si a investitorilor, ci este o lovitura directa data finantelor a milioane de gospodarii si companii din Statele Unite. O mare parte a venitului national al Americii va fi transferata in strainatate, cu impact asupra cererii, productiei si preturilor. Oficiali ai Rezervei Federale estimeaza ca pretul ridicat la petrol a rapit deja 0,75% din cresterea economica pe primele trei trimestre din 2004. De la 35 de dolari pe baril in primul trimestru, petrolul a urcat la 55 de dolari pe baril in al treilea trimestru si nici un economist nu poate prevedea cat va mai urca. Aceasta nesiguranta este o alta amenintare la adresa cresterii, deoarece teama de necunoscut ii face pe investitori sa ezite in orice decizie de cumparare pe care ar lua-o. 

    Singura certitudine este ca in acest moment consumatorul incepe sa-si piarda increderea asupra viitorului. In afara de costul ridicat al energiei, de temerile in legatura cu locurile de munca, de cresterea violentei in Irak sau de piata fluctuanta a actiunilor, criza petrolului a afectat atitudinea familiilor americane fata de consum. Indicele de incredere a consumatorilor a scazut in octombrie pentru a treia luna consecutiv. 

    Din fericire, inca exista si factori care contrabalanseaza situatia: in septembrie, numarul locurilor de munca a crescut cu 96.000, iar cererea de bunuri de larg consum a crescut in septembrie cu 2,6%, cea mai mare majorare din ultimele sase luni. Cererile de calculatoare si produse IT au inregistrat o crestere de 9,3%, cea mai mare din ultimii patru ani. Acestea sunt motive suficiente pentru ca Rezerva Federala sa-si permita, deocamdata, sa-si continue politica de crestere treptata a ratelor dobanzilor, cel putin pana in luna decembrie.

  • Dou you speak Français?

    A fost o vreme cand lumea buna mergea la Paris si vorbea frantuzeste. Acum la moda a venit limba engleza, lucru cu care intreaga planeta e de acord, mai putin francezii, comenteaza revista Time. La zece ani dupa ce guvernul lui Edouard Balladur a adoptat legea conform careia limba franceza trebuia folosita in toate documentele guvernamentale, contractele de afaceri, meniurile restaurantelor si spoturile publicitare, sustinatorii francofoniei lovesc din nou. 

    Luna trecuta, in parlamentul francez s-a propus ca predarea limbii engleze sa devina obligatorie in scolile din Franta. Imediat, aparatorii limbii franceze au replicat cu un manifest in care cereau UE sa adopte limba lui Baudelaire ca limba oficiala in justitia europeana. „Nimic n-ar fi mai daunator umanitatii decat sa vorbeasca o singura limba straina“, a atras atentia insusi presedintele francez Chirac, adept al propunerii. 

    Cu toate eforturile Frantei si bugetul de un miliard de dolari alocat anual promovarii limbii franceze in lume, aceasta ocupa doar locul 11 intr-un top al limbilor cu cel mai mare numar de vorbitori de pe planeta. Si, desi este principala limba vorbita in institutii ca UNESCO, Interpol sau Curtea Europeana pentru Justitie, engleza domina in cercurile diplomatiei internationale si in cele de afaceri. Pe Internet, 52% din totalul site-urilor folosesc limba engleza si doar 4,6% franceza. Cat despre studentii tarilor Uniunii Europene, 92% dintre ei aleg sa studieze in limba engleza si doar 33% prefera franceza. Chiar si multinationale franceze ca Alstom sau Vivendi au adoptat limba engleza in relatiile dintre angajati. 

    Intre timp, recomanda Time, francezii ar putea urma exemplul american, promovandu-si limba in lume printr-o ofensiva culturala indreptata mai ales spre publicul tanar. Poate un film ca „Amélie“ sau cantecele rapperului MC Solaar sa fie un bun inceput.

  • Turism medical in Polonia

    Polonia este o tara frumoasa, apreciata de turisti. Mai nou insa, motivul principal pentru care turistii aleg Polonia ca destinatie pare sa fie altceva decat pitorescul locurilor: turismul medical. In ultimii ani, acesta s-a transformat intr-o industrie de milioane de zloti, atragand turisti din vestul Europei, Rusia si Scandinavia, comenteaza Warsaw Business Journal. 

    Motivul pentru care amatorii, respectiv amatoarele de liftinguri faciale, marire a sanilor sau micsorare a nasului aleg Polonia este simplu: costurile mult mai scazute decat in Vest. Spre exemplu, o operatie de marire a sanilor se poate face la o treime din pretul perceput in Marea Britanie, modelarea nasului este cu 75% mai ieftina, iar serviciile de estetica dentara au tarife de zece ori mai mici decat in Germania. 

    Dar poate aspectul cel mai interesant al acestei afaceri este gaselnita unora dintre clinici de a oferi, pe langa serviciile medicale, oferte de petrecere a vacantelor in locuri pitoresti din Polonia. Numeroase site-uri poloneze afiseaza, alaturi de listele de preturi pentru interventiile chirurgicale, si liste de atractii turistice, precum faimosul muzeu Chopin, oferte de bilete la spectacolele de opera sau de calatorii in zonele montane.

  • Batranii lupi de mare

    Pentru cei care s-au plictisit sa-si petreaca batranetea acasa, intreprinzatorii cu idei au gasit solutii mai vesele, scrie The Economist. Viata la bordul unei nave de croaziera se dovedeste a fi mai ieftina chiar decat in unele aziluri americane. Astfel, pentru un an petrecut intr-un azil, americanii platesc in medie 28.500 de dolari, iar in Chicago chiar 40.000. Pe vasul de croaziera Majesty of the Seas, al Royal Caribbean, poti ocupa insa o cabina cocheta cu numai 33.260 de dolari pe an. 

    In plus, multe dintre obiceiurile de zi cu zi, inclusiv treburi gospodaresti sau mersul la coafor, pot fi reluate cu usurinta si pe vas. Pensionarii au parte de mese servite ca la marile restaurante, participa la serate dansante si pot incerca placerea jocului de carti. „Croazierele pot fi considerate niste aziluri plutitoare“, spune Lee Lindquist, specialist in geriatrie la Feinberg School of Medicine de la North-Western University, Chicago.

    Doctorita Lindquist a venit recent dintr-o astfel de calatorie si acum e hotarata sa propuna un model de petrecere a varstei a treia pe care l-a numit „ingrijire pe vase de croaziera“ si pe care vrea sa-l publice in numarul din noiembrie al Jurnalului Societatii Geriatrice Americane. Specialista sustine ca persoanele suferinde isi pot reveni mult mai usor gratie soarelui si socializarii cu cei de aceeasi varsta, in cadrul unui program de ingrijire unde personalul de pe vas ofera tratament si regim alimentar personalizat fiecarui client pensionar.

  • O nota de plata un pic cam prea piperata

    Comerciantii de praf de paprika din Ungaria sunt pe punctul de a pierde milioane de euro, in urma anunturilor de saptamana trecuta cu privire la o eventuala contaminare a acestui produs, estimeaza Budapest Business Journal. 

    Incidentul va afecta atat piata de desfacere interna (unde Serviciul de Sanatate Publica a interzis de la 28 octombrie distributia de praf de paprika), cat si pe cele externe, unde Ungaria ar putea pierde 15% din totalul exporturilor de paprika. Anul trecut, Ungaria a exportat 5.300 de tone de produse din paprika, in valoare de 12,7 milioane de euro, in timp ce livrarile pe piata interna se ridica la 3.500-4.000 de tone anual.

    Scandalul a izbucnit in momentul in care in praful de paprika comercializat de trei dintre principalii producatori unguri s-a descoperit o cantitate mare de toxine, care depasea nivelul de siguranta acceptat in Ungaria. Toxinele provin din America de Sud, de unde firmele au cumparat praf de paprika pentru a-l folosi in amestec cu cel din productia interna.