BusinessMagazin

Tag: romania

  • Alstom România: dezvoltăm afacerea locală într-un centru regional

    “Suntem dedicaţi pieţei din România, care devine pentru Alstom un centru specializat şi de export pentru pieţele Power şi Transport în Europa de Est.

    Compania este prezentă pe piaţa românească de peste 20 de ani, în special în energie şi transport. Ne propunem să dezvoltăm afacerea în regiune prin tehnologie şi un nivel înalt de specializare, în cadrul unor proiecte importante”, a declarat Gilbert Porcherot, Preşedintele Alstom România.

    Alstom are în prezent aproximativ 1.050 de angajaţi în centrele de producţie şi birourile din Bucureşti, Inginerii români oferă deja suport tehnic de specialitate în întreaga lume, în cadrul unor proiecte precum: ECS (Environmental Control Systems) – design, planificare, implementare – NMS (Network Management Solutions) – integrare, dezvoltare de software şi testare – şi contribuie la dezvoltarea unor sisteme computerizate (tehnologie pentru reţele inteligente) pentru jucători importanţi de pe pieţele energetice din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, oferind, de asemenea, servicii în şantier.

    De asemenea, compania doreşte să investească în pregătirea personalului său, pentru a deveni un centru regional şi în domeniul semnalizării, în Transport.
    Gilbert Porcherot, vice-preşedinte Global Power Sales pentru Europa Centrală şi de Nord (2011-2013), a devenit preşedintele Alstom România începând cu luna mai 2013.

    Principalele proiecte Alstom aflate în desfăşurare în România sunt: lucrările la instalaţia de desulfurare a Unităţii 4 a termocentralei Rovinari, precum şi la instalaţiile de desulfurare ale Unităţilor 1 şi 2 ale termocentralei Craiova II (în sectorul Power), contractul de mentenanţă pentrumetroul din Bucureşti, semnat cu Metrorex în 2004, cu o durată de 15 ani, precum şi o serie de contracte cu CFR.

     

  • Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari hotelieri din România, şi-a făcut companie aeriană, pentru a duce la mare turiştii din ţară

     “Am înfiinţat compania pentru că am simţit nevoia de a face un produs complet. Dacă ai hotelul şi transportul înseamnă că un astfel de pachet este cel mai convenabil pentru un turist, care nu mai cumpără pe bucăţi. Cei care asigură managementul firmei sunt oameni profesionişti, care au lucrat în domeniu”, a declarat Murad pentru MEDIAFAX.

    El a spus că firma va avea patru avioane până în decembrie, iar primul dintre ele deja a sosit şi este la Romaero, la verificare. Avionul este un Boeing 737 cu 148 de locuri şi este cumpărat în leasing. Celelalte trei vor fi achiziţionate tot în leasing şi sunt de acelaşi tip. Aernoavele sunt achiziţionate din străinătate.

    “La început, în acest an, începând cu luna mai, le vom folosi doar pentru curse interne, pe rute precum Timişoara-Constanţa, Cluj-Constanţa şi Iaşi-Constanţa, pentru a aduce turiştii noştri pe litoral. În afară de cursele noastre, vom închiria avioane către agenţiile de turism care operează chartere”, a spus Murad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: În acest an trebuie atrase fonduri UE de 2,8 miliarde, ca în 2013, pentru a evita dezangajări

     În ultima scrisoare de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional, transmisă în această lună şi obţinută de MEDIAFAX, se arată că sunt necesare “eforturi susţinute” pentru atenuarea riscului de dezangajare în 2015, deoarece fonduri care riscă dezangajarea în 2014 se ridică la 2,8 miliarde euro, valoare mai mică decât cheltuielile anticipate pentru acest an.

    În şedinţa de miercuri a Guvernului, Ponta i-a solicitat ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, să indice care este suma atrasă de România din fonduri europene în 2013 şi cât trebuie să fie atras anul acesta pentru a evita dezangajări de sume.

    Potrivit ministrului Teodorovici, cererile de rambursare trimise de România anul trecut au fost de 3,5 miliarde euro, iar de la Comisia Europeană au fost rambursate aproximativ 2,88 miliarade euro. Totodată, România trebuie să cheltuiască eligibil, în 2014, aproximativ 2,8 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţie pe piaţa de profile PVC: VEKA preia Gealan, ambele grupuri germane fiind active în România

     “În calitate de partener esenţial al producătorilor europeni de ferestre, trebuie să facem faţă provocărilor pieţei. De aceea ne întărim poziţia concurenţială şi, prin îmbinarea expertizei noastre extensive în tehnologia profilelor, vom atinge un nou potenţial pe piaţă şi oportunităţi de afaceri. În plus, astfel vom contribuim şi la consolidarea pieţei de profil”, a declarat, într-un comunicat, Andreas Hartleif, CEO al grupului VEKA.

    Cele două părţi au agreat ca toate informaţiile care fac referire la această achiziţie să fie păstrate sub strictă confidenţialitate.

    Afacere de familie, VEKA are peste 3.600 de angajaţi în 25 de subsidiare pe trei continente şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 793 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenda digitală europeană, în dezbatere la conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe”

    La conferinţă vor participa ca lectori: Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională; Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD; Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe; Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii; Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă, Marius GHENEA – antreprenor e-commerce; Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România; Richard MYSON – Director Financiar, Delamode România; Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România; Tiberiu URDĂREANU – Preşedinte, UTI Systems; Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology; Marc HOWARD – Director General, Global Brands Protection Ltd şi Kathryn DEMPSTER – Marketing Executive, Tabernus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Românii preferă produsele tradiţionale, dar au fost înşelaţi de multe ori de producători

     “Ajunsesem pe vechea legislaţie să avem în România 4.402 produse tradiţionale, obţinute în mare parte şi în sistem industrial, fără limită de cantitate, fără să fie prevăzute controale elaborate din punct de vedere al cantităţii, din punct de vedere al metodei care se foloseşte pentru a obţine un produs tradiţional”, a spus Constantin.

    El a adăugat că apetitul consumatorului din România este mai mare atunci când este vorba de produse tradiţionale sau produse bio.

    “Vânzările au crescut foarte mult şi de aceea a existat această intenţie a multor producători ca produsele respective să fie atestate ca fiind tradiţionale, însă a existat o problemă de înşelare a consumatorului”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Maranca, Motorola România, în 2005: Ne apropiem cu viteză de momentul în care designul telefonului mobil va fi deopotrivă de important ca şi caracteristicile tehnice

    Gabriel Maranca, fost sales account manager Motorola România, vorbea în 2004 despre tendinţa în creştere a românilor de a cumpăra telefoane mobile după o serie de criterii bine definite, precum design, durata de viaţă a bateriei sau calitatea camerei foto digitale.

    El anticipa că modul în care telefoanele arată va deveni la fel de important ca modul în care ele funcţionează. Nouă ani mai târziu, putem spune că Maranca a avut dreptate. Cel mai bine vândute două modele de pe piaţă, Iphone şi Samsung seria Galaxy S, sunt cunoscute mai ales pentru designul lor inovator.

    Gabriel Maranca în Business Magazin, 16 martie 2005:

    După ani de zile în care au alergat în aceeaşi direcţie, către telefoane mobile cât mai mici, cu ecrane color şi camere digitale cât mai performante, producătorii mondiali de top au ajuns într-un punct în care trebuie să găsească metode noi, tot mai originale, pentru a continua să-şi crească vânzările.

    În România, tehnologia continuă să fie importantă pentru cumpărători, însă şi componenta de stil şi design a aparatelor începe să conteze din ce în ce mai mult. Piaţa autohtonă este foarte aproape de acel punct critic, în care doar realizările tehnologice nu mai sunt de ajuns pentru a vinde telefoane.

    Consumatorii români continuă totuşi să rămână foarte influenţaţi de preţ, precum şi de caracteristicile de bază – cum ar fi durata de viaţă a bateriei – atunci când aleg un telefon mobil, a constatat Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola România. Însă pe piaţa locală există o pronunţată tendinţă de creştere a interesului pentru telefoanele cu clapetă, aşa-numitele “clamshell”, pentru telefoanele cu stil, cu un design care să se apropie cât mai mult de personalitatea utilizatorului, este de părere Maranca.

    “Cred că ne apropiem cu viteză de momentul în care designul şi caracteristicile tehnice vor fi deopotrivă de importante în luarea deciziei de cumpărare”, a completat Maranca.


     

  • Ted Lattimore, fost preşedinte Connex, în 2004: Clienţii business nu vor fi marile companii multinaţionale, ci cele mici, cu spirit antreprenorial mai dezvoltat

    Ted Lattimore, preşedinte Connex la acea vreme, vorbea în 2004 despre importanţa implementării 3G şi tipul de companii care vor constitui segmentul business din portofoliile firmelor de telecomunicaţii.

    Cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţa Orange, Vodafone si Cosmote / Romtelecom au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani, arată datele publicate de operatori.
     
    Dintre toti jucătorii de pe piaţă, Orange, numărul unu pe telefonia mobilă, a avut cele mai bune rezultate în 2013, compania înregistrând creşteri din ce în ce mai mari, de la trimestru la trimestru.

    Ted Lattimore în Business Magazin, 12 august 2004:

    Înainte de a angaja investiţiile, trei sunt marile întrebări care îi frământă pe viitorii operatori. Va aduce tehnologia 3G beneficii suplimentare consumatorilor, astfel încât aceştia să cheltuie câteva sute de euro pentru pentru un nou telefon şi abonament la noul serviciu? Marii utilizatori, companiile, vor vedea 3G ca o cale de a reduce costurile de operare? Şi, mai ales, este 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? Răspunsurile la întrebări, sau mai bine zis încercările de răspuns, sunt deocamdată ezitante.

    Moderaţi în declaraţii, operatorii mobili autohtoni spun că serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de nouă sau zece luni, nu vor aduce o revoluţie în comunicaţii, aşa cum se aştepta toată lumea. Va fi vorba mai degrabă de o “evoluţie logică” a actualelor reţele GSM. Terminalele vor fi destul de scumpe, la fel şi serviciile.

    Pentru utilizatorul obişnuit, vorbitul la telefon, trimiterea de mesaje scrise sau fotografii pe mobil se va face tot ca şi până acum, fără să fie nevoie ca acesta să apeleze la servicii 3G pentru asta. “La început, văd o evoluţie logică şi în privinţa primilor clienţi care vor migra către 3G”, spune Ted Lattimore, preşedintele Connex. “Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care îşi doresc cea mai nouă şi mai de vârf tehnologie de pe piaţă.”

    După fanii tehnologiei, primul grup de clienţi care va migra către 3G, de abia al doilea val (companii, întreprinzători, o masă mai largă de persoane fizice) de utilizatori va reuşi să impună 3G pe piaţă. “În Europa, putem spune că implementarea reţelelor 3G a avut un succes limitat”, mai spune Ted Lattimore.”
     

  • Prima companie aeriană din România cu tarife fixe la bilete începe activitatea din 15 mai

    “Pentru început, vom lansa mai multe rute care vor acoperi atât destinaţii clasice, cu o cerere bine determinată, cum este Bucureşti-Timişoara, unde propunem un tarif unic de 69 de euro, cât şi destinaţii inedite sau sezoniere, cum va fi cursa Bucureşti-Antalya, operaţională din iunie”, a declarat marţi, într-o conferinţă, Cătălin Buţu, directorul general al Ten Airways, din care face parte Fly România.

    Pentru rutele interne tarifele vor fi unice, respectiv 69,9 euro/zbor pentru Bucureşti-Timişoara şi 49,9 euro/zbor pentru Bucureşti-Tulcea, în timp ce pentru zborurile internaţionale tarifele pornesc de la 29,9 euro/zbor. În tarife sunt incluse şi transportul unui bagaj de cabină de maxim 7 kilograme şi al unuia de cală de cel mult 20 de kilograme, dar şi servicii de catering la bord. “Vrem să ne poziţionăm ca o companie value for money, adică între liniile low cost şi cele standard”, a subliniat Cătălin Buţu.

    “Nu ne dorim să luăm pasageri de la Tarom, ci vrem să le facem concurenţă maşinilor, pentru că aceste zboruri sunt mai ieftime decât maşinile”, a declarat Ovidiu Tender.

    Zborurile pe ruta Timişoara-Bucureşti vor avea o frecvenţă zilnică, exceptând ziua de sâmbătă, iar din Tulcea vor zbura spre Bucureşti trei curse pe săptămână.

    Pe rutele internaţionale vor fi operate două zboruri pe săptămână din Tulcea spre Bergamo, spre Verona vor fi trei zboruri săptămânale din Timişoara şi Bucureşti, spre Barcelona vor pleca în fiecare săptămână trei curse din Capitală, iar spre Frankfurt vor fi trei zboruri pe săptămână din Bucureşti şi unul din Tulcea.

    “Am ales aeroportul din Tulcea pentru că are potenţial de turişti străini care vin să viziteze, de exemplu, Delta Dunării. El poate fi, de asemenea, un aeroport de rezervă pentru Constanţa”, au declarat reprezentanţii companiei. “A contat însă foarte mult şi reacţia administraţiei locale, care a înţeles importanţa acestui proiect. Pentru noi, aeroportul din Tulcea este perfect.”

    Zborurile vor fi operate cu aeronave de tip MD-82 şi MD-83, aparţinând Ten Airways, care le-a achiziţionat de la Alitalia. Avioanele din flotă au capacitate de 170 de persoane şi cinci ore autonomie de zbor.

    Ten Airways şi-a început activitatea în 2010 şi de atunci a operat în sistem charter şi wet lease, sistem care presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi servicii pentru a opera în numele altei companii.

  • Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, în 2009: Nicio bancă nu va finanţa colacul de salvare în mijlocul furtunii pentru cineva care nu ştie să înoate

    ANCA BIDIAN, pe atunci vicepreşedinte al Kiwi Finance, liderul pieţei de brokeraj bancar, constata că în primul trimestru din 2009 cea mai mare parte a cererilor de finanţare venea din nevoia de salvare a firmelor, dar fără o strategie şi o calibrare a modelului de business în acord cu condiţiile pieţei.

    Citiţi aici articolul Bancile se lupta sa atraga IMM-urile, apărut în urmă cu cinci ani în Business Magazin.