BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Florile pentru Mărţişor şi 8 Martie, în pericol din cauza vremii

    Alois Weil are 88 de ani. Cultivă flori de când se ştie şi se mândreşte cu sera sa construită tocmai în 1921. În ultimii ani, vremea caldă de peste iarnă i-a dat florarului de furcă pentru că plantele pregătite pentru 8 Martie înfloresc înainte de vreme.

    „Am mai schimbat soiurile, care sunt mai târzii… adică am făcut profesional ce se poate, dar împotriva lui Ăl de sus nu poţi să faci nimic”, spune Weil Alois, florar.

    Singura soluţie pe care o au florarii este să ferească florile, pe cât pot, de lumină şi căldură.

    „Unde este răcoare, unde este semiumbră, acolo ne refugiem cu marfa gata de livrare”, mai spune florarul.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Un fost agent SRI ne învaţă cum să ne dăm seama dacă suntem minţiţi

    Românii sunt buni vânzători şi îşi dau seama foarte repede de intenţiile partenerilor de afaceri, a spus în cadrul emisiunii ZF Live Ciprian Bujor, trainer al Linkage România, o firmă de training care face parte din reţeaua internaţională cu acelaşi nume, activă pe piaţă de 25 de ani.

    „În ultimii ani am constatat că piaţa este mult mai «matură», iar cei care fac afaceri într-un anumit sector sunt mult mai atenţi atunci când încheie o tranzacţie şi au o nevoie mai mare să fie mai cinstiţi cu cei din jur.“

    Ciprian Bujor a lucrat anterior în Serviciul Român de Informaţii (SRI), însă a renunţat pen­tru o carieră în sec­torul privat. „De la SRI am învăţat în pri­mul rând să lu­crez cu oamenii şi că este foarte im­por­tant modul în care primeşti sau tran­smiţi un me­saj.“

    Prezentă şi pe piaţa locală din 2005, Linkage se ocupă cu instruirea echipelor de vân­zări, pentru a le ajuta să se poziţioneze în faţa clienţilor.

    „În 2013 am început un program numit «Now I see you», care este bazat pe experienţa mea. Ne-am axat pe lucrul cu corporaţiile şi am mers foarte mult pe partea de vânzări şi de formare a echipelor de vânzători.
    “
    Pe parcursul unui an, Ciprian Bujor antrenează până la 10 echipe, res­pectiv în jur de 150 de persoane care îşi doresc să înveţe care sunt paşii pe care trebuie să  îi urmeaze pentru a deveni buni lideri sau cum pot obţine rezultatele dorite într-un parteneriat de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Anul bun şi anul foarte bun

    „România este un punct de atracţie acum, ar trebui să profităm”, afirmă Răsvan Radu, CEO al UniCredit. Creşterea economică de 3,6% de anul trecut, o oarecare stabilitate, perspectivele foarte bune, codul fiscal potrivit pentru investitori sunt, apreciază şeful grupului financiar, argumentele care fac din piaţa locală o destinaţie interesantă pentru investitori. Motiv pentru care, chiar dacă iniţiativele legislative ar putea accelera procesul de consolidare din sistemul bancar, „există în continuare un număr mare de bănci care consideră România o piaţă de creştere şi preferă să iasă din alte ţări pentru a fi aici”, arată Răsvan Radu.

    Instituţia pe care o conduce a bifat anul trecut o serie întreagă de plusuri; UniCredit Bank a înregistrat o creştere de 87,5% a profitului net, susţinută de reducerea cheltuielilor operaţionale cu 0,3% şi a provizioanelor pentru credite cu 32,2%. Tot anul trecut, activele totale ale grupului au crescut cu 6,8%, până la 34,6 miliarde de lei, portofoliul de credite a bifat un plus de 4,8%, iar costul riscului asociat creditării s-a plasat la 1,86%, faţă de 2,92% în 2014.

    Provizioanele pentru credite au atins nivelul de 406,6 milioane de lei, conducând la un rezultat net consolidat, după interesul minoritar, de 252,1 milioane lei. Tot anul trecut, banca şi-a îmbunătăţit raportul credite/depozite, în contextul lichidităţii ridicate din piaţă, iar rata fondurilor proprii totale se menţine la 14%, nivel pe care reprezentanţii instituţiei îl califică drept „confortabil”.

    Volumul activelor consolidate la 31 decembrie 2015 a totalizat 34,6 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), în creştere cu 6,8% comparativ cu anul precedent. Portofoliul de credite brute (inclusiv finanţările acordate prin leasing) s-a plasat la 23,9 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), evoluţia pozitivă a acestuia fiind susţinută în principal de o creştere cu 7,3% în zona corporate şi cu 11,1% în leasing. Totodată, depozitele clientelei au ajuns la un volum de 17,9 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro).

    „Una dintre acţiunile strategice ale anului trecut a fost faptul că am înregistrat o serie de tranzacţii importante în domeniul corporate finance, în segmente precum petrol şi gaze, telecom, automotive, servicii, farmaceutice, agribusiness şi transporturi”, spune Răsvan Radu. Tot el completează că în 2015 banca a continuat eforturile de curăţare a portofoliului, prin vânzarea la finalul anului trecut a unui pachet de credite neperformante în valoare de aproximativ 340 de milioane de euro către Kredyt Inkaso.

    Banca şi-a menţinut şi anul trecut interesul pentru clienţii corporate, creditarea acestora înregistrând un plus de 7,3%, dar şi pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (+7,3%), pentru credite de consum prin UCFin (+4,5%) şi credite de investiţii pentru IMM (+12,4%). Programul Prima casă nu a fost nici în anii trecuţi una dintre mizele băncii, pentru că acest produs are marje mici. Despre proiectul legii de dare în plată, Răsvan Radu spune că „legea, aşa cum este ea făcută, nu este una socială, ci se adresează celor care au portofolii mai mari de credite. Impactul mare nu vine din partea celor care au credite mici, care cel mai probabil nu vor vinde casa pentru a se muta cu chirie, mai cu seamă că va urma o volatilitate foarte mare a chiriilor în următorii ani. Locuinţa pentru uz personal are o valoare în plus”.

    Una peste alta, în cadrul băncii au fost făcute diferite simulări în privinţa impactului pe care l-ar putea avea adoptarea legii dării în plată, iar concluzia este că „suntem capabili să absorbim şocul”. În opinia lui Răsvan Radu, legea în forma actuală apropie creditul ipotecar mai degrabă de un produs de leasing imobiliar decât de produsele aflate acum în portofoliul băncilor.

     

  • Povestea românului care a pornit afacerea într-o garsonieră, iar după doar doi ani are venituri de 6 milioane de dolari

    Un studio mic pornit în 2013 de un executiv ambiţios din industria jocurilor a crescut în 2014&2015 de trei ori şi plănuieşte să păstreze ritmul de creştere care îl poate duce în liga mare.

    Săptămâna trecută, Dragoş Hâncu se pregătea să plece în Statele Unite la o discuţie cu The Honest Company, compania care a transformat-o pe Jessica Alba din divă sexy în femeia de business care a dus produsele bio din zona micro-cool în zona companiilor care primesc finanţări de zeci de milioane de euro. Dragoş Hâncu speră să intre în rândul colaboratorilor The Honest nu numai pentru că şi-ar dori să lucreze pentru Jessica Alba (cine nu şi-ar dori?), ci pentru că recomandările bune sunt cea mai bună metodă de promovare într-o industrie în care chiar nu mai contează numele de familie sau codul poştal, ci doar ceea ce faci, când faci şi cum faci.

    Ceea ce făcuse şi modul cum îşi făcuse jobul până atunci l-au determinat pe Dragoş Hâncu să încerce antreprenoriatul. În ianuarie 2016 se împlinesc trei ani de când a decis să plece la drum pe cont propriu şi să lase în urmă jobul călduţ din conducerea EA România. Dragoş Hâncu a făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“. „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, fostul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă“ – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului Fifa pentru telefoane. Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure“, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.“ La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai apuc niciodată“, povesteşte Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la EA („consistent“) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare.  

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane (deşi estima o creştere de maximum 60%) şi Dragoş Hâncu crede că va încheia 2015 cu afaceri de 6 milioane de dolari. „Ce am făcut diferit? În primul rând am reinvestit tot şi am ales să mă bucur de creşterea firmei în loc de banii obţinuţi. În al doilea rând, am avut probabil o abordare bună de strategie: toată lumea de aici vrea să facă jocul lui personal, să lucreze la ceva ce îi poartă semnătura, dar am încercat mereu să temperez această dorinţă, încurajând echipa să lucrăm pentru alţii pentru că, odată ce ai multă experienţă şi eşti cunoscut, orice proiect propriu este primit şi văzut altfel. În al treilea rând, am muncit foarte mult şi ne-am respectat la literă deadline-urile şi contractele. În al patrulea rând şi foarte important, am avut foarte mult noroc.“ 

    Desigur că norocul şi-l face antreprenorul cu mâna lui, iar Dragoş Hâncu este de acord. „Am avut noroc să găsesc oameni foarte buni pe care să îi angajez, dar asta şi din cauză că am o relaţie bună cu oamenii alături de care am lucrat sau cu cei din industrie“. Estimează că va avea în firmă 200 de oameni până la sfârşitul anului şi probabil 300 anul viitor. „S-au întâmplat mai multe chestii. Una dintre cele mai importante este că am reuşit să îmi iau oameni foarte seniori în layerul de conducere, care au reuşit să crească fiecare segmentul de business de care este responsabil. Am un coleg, Tudor Postolache, care a fost anterior head of CDS la Electronic Arts, deci s-a ocupat cu tot ce însemna testarea în EA, pe tot mapamondul, cu vreo 4.000 de oameni în subordine, şi a acceptat să vină la noi în august anul trecut, când în echipa lui de aici erau 11 testeri. I-am pus în mână divizia şi a ajuns acum la peste 100 de oameni. Mare parte din creşterea noastră explozivă ţine de quality assurance, care la rândul ei ţine predominant de strategie: totul e să ai multe proiecte şi să reuşeşti să le faci bine, în deadline, să creşti şi să fii recomandat în baza lor. Aici îl avem pe Cătălin Brumariu, care era vicepreşedinte în Gameloft şi avea trei studiouri în subordine, în România, Vietnam şi India, şi a venit la noi pentru mai puţin de jumătate din salariul de la Gameloft. Eu sunt mândru de chestia asta, pentru că sunt oameni care au venit la Amber ca să construiască.“

  • Doi tineri au lăsat Bucureştiul pentru a se muta la ţară. Vor să salveze casele traditionale degradate dintr-un sat din Ardeal

    Doi tineri s-au întors din Bucureşti pentru a locui judeţul Mureş, mai precis în satul Caşva, unde vor să salveze casele tradiţionale din zonă, aflate în stare de degradare. Momentan, Bianca Bărbieru şi Adrian Cioban se concentrează pe restaurarea unei căsuţe din lemn şi pământ, primite de la o vecină. În viitor, proiectul lor îşi propune să contribuie la creşterea bunăstării economice şi sociale în zona satului Caşva, prin crearea de noi locuri de muncă pentru unii săteni şi promovând ideea de turism în zonă.

    Au ales satul Caşva, nu Capitala

    Bianca şi Adrian au plecat din Bucureşti şi s-au decis să se mute într-un mic sat aflat la 15 km de Reghin, judeţul Mureş. Mai precis, în localitatea Caşva, comuna Gurghiu. Au optat pentru această locaţie pentru că sătucul este locul de unde provin atât părinţii cât şi bunicii lui Adrian. Practic, el este înrudit cu mulţi dintre locuitorii satului.

        “Ne-am dorit să ne mutăm la ţară însă într-un loc unde să ne simţim acasă, unde să avem prieteni şi rude care ne pot învăţa despre viaţa de zi de zi de aici. Momentan avem două grădini cu legume şi ne ocupăm şi cu creşterea iepurilor”, a declarat Bianca Bărbieru pentru Vocea Transilvaniei.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • CEL.ro a avut vânzări de 40 de milioane de euro anul trecut şi estimează o creştere cu 20 de milioane de euro în 2016

    CEL.ro, magazinul online gestionat de compania Corsar Online, a anunţat o creştere a cifrei de afaceri de peste 25% în anul 2015. Astfel, CEL.ro a avut vânzări de aproximativ 180 milioane de lei (cca. 40 milioane de euro).

    “În ultimii 4 ani vânzarile CEL.ro au înregistrat o creştere solidă. În 2011 vânzările au fost de 50 de milioane de lei, iar în doar 4 ani am ajuns la 180 de milioane de lei. Asta înseamna o creştere de 3,5 ori a cifrei de afaceri. Această dezvoltare a necesitat o susţinere constantă prin extinderea semnificativă a echipei şi a întregului sistem logistic. Concomitent, adaptarea la evoluţia pieţei, respectiv diversificarea şi lărgirea portofoliului de produse, a avut un rol determinant în acest parcurs. Ca urmare, în mod natural, numărul de clienţi a evoluat şi el, anul acesta înregistrând clientul cu numărul 700.000 şi comanda cu numărul un milion.”, a declarat Tiberiu Pop, CEO şi acţionar unic al retailerului online.

    Conform rezultatelor finale pe 2015, aproximativ 67% din vânzări provin din produse precum telefoane şi echipamente IT, urmate de electrocasnice şi televizoare cu 19%, segment care a avut cea mai spectaculoasă creştere în 2015. De asemenea  parfumurile şi ceasurile, categorii noi adăugate în 2015 au avut o evolutie foarte bună, creşterea procentuală aşteptată pentru ele pe 2016 fiind de 3 cifre.

    Anul 2016 va însemna un punct important în evoluţia CEL.ro, în care ţintim o creştere şi mai puternică a cotei de piaţă. Estimez vânzări de aproximativ 60 milioane de milioane de euro, prin contribuţia semnificativă a marketplace-ului (noul sistem prin care vom permite mai multor companii să-şi distribuie singure produsele prin intermediul platformei CEL.ro) şi a extinderii viguroase pe piaţa de asigurări”, a declarat Tiberiu Pop.

    CEL.ro este cel mai mare magazin online cu capital integral românesc care activează pe piaţa din România din anul 2004. Cu o gamă largă de produse, CEL.ro a contribuit la consolidarea comerţului online românesc şi dispune de servicii integrate şi adaptate e-commerce-ului actual. CEL.ro a înregistrat în anul 2015 vânzări de 40 milioane de euro, un portofoliu de peste 100.000 de produse şi are peste 1.000.000 de comenzi procesate până în prezent.

     

     

  • Ikea are în plan construcţia celui mai mare proiect imobiliar din România: 10.000 de locuinţe în Nordul Capitalei

    Suedezii de la Ikea au în plan construcţia celui mai mare proiect imobiliar în partea de nord a Capitalei, pe terenul de 48 de hectare achiziţionat de la un antreprenor român, unde va urma să construiască atât apartamente, cât şi birouri.

    Ikea are în plan să construiască 10.000 de apar­tamente, case şi vile dar şi spaţii de bi­rouri pe terenul de 48 de hectare achizi­ţionat la începutul acestui an, potrivit unor surse apropiate companiei.

    „Pe terenul din sectorul 1 avem în vedere dez­vol­tarea unui proiect mixt, predominant rezi­denţial. Dat fiind că în perioada care urmează vom începe să lucrăm la planificarea urbană, este pre­ma­tur să ne pronunţăm asupra mai multor detalii. Abordarea Vastint este bazată pe dezvoltarea de so­luţii pe termen lung, dorinţa noastră fiind să cre­ăm o comunitate într-un proiect echilibrat, durabil şi confortabil, bine integrat în zonă“, a spus Cornelia Marcu, marketing manager în cadrul Vastint România. Vastint România face parte din gru­pul Inter Ikea, iar Inter Ikea şi Ikea sunt gru­puri separate de companii, iar Inter Ikea este com­pania care acordă francize pentru Ikea, compania care operează magazinele companiei suedeze.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Uniunea Europeană este pe cale să renunţe la una din bancnotele euro! Vezi despre care este vorba

    Conform unor rapoarte din presa străină, Banca Centrală Europeană ia în consideraţie renunţarea la bancnota de 500 de euro, despre care europenii cred că este folosită cu precădere în operaţiuni de spălare de bani şi pentru finanţarea terorismului. Financial Times vorbeşte, conform Quartz, de o decizie informală a instituţiei în acest caz.

    Nu este singura opinie de acest fel: un recent studiu realizat la Harvard sugerează o eliminare progresivă a bancnotelor mari, de 500, 200 şi 100 de euro, acţiuni care ar perturba finanţarea celulelor teroriste. Calculele sunt simple: un milion de euro în bancnote de 20 de euro are un volum considerabil mai mare decât în bancnote de 500 de euro.

    În decembrie anul trecut în zona euro circulau 613.559 de bancnote de 500 de euro, aceasta fiind a doua cea mai puţin circulată bancnotă.

  • A murit unul dintre cei mai mari inventatori. A avut mai multe invenţii decât Edison

    Artur Fischer este responsabil pentru invenţia mai multor obiecte printre care şi primul bliţ sincronizat  pentru camera foto sau diblul din plastic pentru prinderea şuruburilor în perete. De-a lungul vieţii sale a înregistrat 1.100 de brevete de invenţie, informează New York Times. Acesta a murit în Waldachtal, sudul Germaniei, la vârsta de 96 de ani.

    Fischer a înregistrat primul brevet în 1947 când să-şi fotografieze fiica nou-născută. A inventat un mecanism sincronizat care să declanşeze bliţul, atunci când este eliberat „shutter-ul” camerei foto. Dispozitivul lui Fischer a fost cumpărat de Agfa şi în următorii 70 de ani, acesta a inventat sute de soluţii pentru problemele oamenilor.

    11 ani mai târziu, în 1958, a inventat diblul de plastic pentru şuruburi. Astăzi, peste 14 milioane de asemenea dibluri sunt produse în toată lumea. Printre altele,  Fischer a mai inventat kiturile de modelism Fischertechnik, suporturile pentru pahare cu capace retractabile sau duzele de ventilaţie.

    „Dacă Bill Gates este sinonim cu PC-urile, atunci Artur Fischer este emblematic pentru reparaţiile din casă”, scria cotidianul Der Spiegel.

    Fischer a avut mai multe invenţii decât Thomas Edison, care a înregistrat 1.093 patente pe numele său. Pentru munca sa, Artur Fischer a fost recompensat în 2014 cu un premiu European Patent Office.