“Consiliul Concurenţei, în calitate de punct de contact între autorităţile române şi cele europene, a primit oficial decizia prin care Comisia Europeană (CE) a autorizat schema de sprijin privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie prin sistemul cotelor obligatorii de energie electrică combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi”, se arată într-un comunicat de presă remis în luna iulie de Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Pe scurt, CE a aprobat pentru ţara noastră noua schemă de certificate verzi prin care producţia de energie să poată fi susţinută din surse regenerabile, de la 1 septembrie. În felul acesta, România ar trebui să-şi atingă ţinta stabilită, şi anume stabilirea unei ponderi de 38% de energie nepoluantă din totalul de energie electrică, până în anul 2020.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, CE şi-a dat acceptul pentru legea anterioară propusă de Guvernul României, 220/2008, cu mici modificări, şi anume reducerea numărului de certificate verzi de la 3 la 2 pentru producătorii de energie geotermală, biomasă (alta decât cea provenită din culturi energetice), biolichide, biogaz, iar pentru gazul de procesare a deşeurilor şi gazul de fermentare a nămolurilor numărul de certificate a fost redus de la 3 la 1. A fost menţinut nemodificat numărul de certificate verzi pentru energie hidraulică, eoliană, solară şi biomasa obţinută din culturi energetice. Cele mai multe certificate verzi se acordă producătorilor de energie solară, 6 la număr pentru fiecare MW furnizat în reţeaua naţională, aliniind schema românească de stimulente în domeniul energiei regenerabile la standardele impuse de european best practices.
Certificatele verzi asigură stimulente timp de 15 ani producătorilor
Noua legislaţie aplicativă ar putea constitui punctul de fierbere al afacerilor în domeniu, iar proiecte mai mici sau mai mari, care să alimenteze clădiri de birouri sau, dimpotrivă, localităţi întregi, încep să prindă viaţă. Ce au de câştigat investitorii de pe urma unui proiect de energie verde? Din momentul în care tehnologia lor intră în funcţiune alimentând reţeaua naţională, timp de 15 ani vor primi contravaloarea energiei produse la preţul pieţei şi un număr de certificate verzi în funcţie de natura energiei produse. Certificatele verzi vor fi tranzacţionate pe o piaţă reglementată de autoritatea romanescă responsabilă, într-un interval de preţ prestabilit. “Costurile certificatelor variază între 27 şi 55 euro, în funcţie de cerere şi ofertă. Avantajul acestui sistem este că Guvernul României va plăti producătorii de energie nepoluantă bazându-se pe modul în care se va dezvolta piaţa”, a explicat Alexandru Leon Pastia, general manager al Sunshine Solar Energy şi principalul dezvoltator din regiunile Dâmboviţa şi Călăraşi.
Piaţa românească de energie regenerabilă este, probabil, cea mai interesantă din Europa întrucât până în prezent acest sector nu s-a dezvoltat la aceeaşi scară precum vecinele din vest. Mai mult decât atât, potrivit Alexandru Leon Pastia, potenţialul solar din România este comparabil sau chiar mai important decât în alte ţări precum Italia sau Franţa, în care afacerile cu panouri solare au înregistrat o devoltare rapidă în ultimii ani. Practic, în regiunile din sudul României se pot aştepta în jur de 1.300 ore de soare pe an, asigurând astfel condiţiile necesare pentru ca producătorii să-şi poată recupera investiţia şi, în plus, să se bucure de un profit deloc de neglijat. “De exemplu, compania noastră are în plan dezvoltarea unor parcuri solare multiple în regiuni având un nivel mare de iradiaţie, condiţii hidrogeologice adecvate şi în care conexiunea electrică este disponibilă în situ sau în apropiere. În felul acesta, investitorii ar avea la dispoziţie terenuri şi condiţii perfecte pentru implementarea de parcuri solare, întrucât noi oferim suport complet în întreg procesul administrativ şi birocratic”, a mai explicat managerul Sunshine Solar Energy.
Ce profituri aşteaptă investitorii?
Raportându-ne la preţurile actuale de pe piaţa energiei verzi, pentru a implementa panouri solare care să asigure 1 MW, este nevoie de o investiţie de circa 2 – 2.5 milioane de euro în tehnologie, instalarea panourilor şi obţinerea autorizaţiilor. Cea mai mare parte a investiţiei este concentrată în faza de început a proiectului, iar finanţarea se poate obţine şi cu ajutor din partea instituţiilor financiare dispuse să se implice în dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă. Câteva dintre băncile internaţionale prezente şi în România au finanţat deja proiecte similare în alte state UE şi sunt dispuse să susţină, în anumite condiţii, şi proiectele româneşti. Care este profitul la care un investitor ar putea să se aştepte? Din sursele noastre reiese că acesta reprezintă în jur de 10% din IRR (rata internă de rentabilitate) deloc rău în condiţiile actuale ale bursei.