Tag: Business Magazin

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 24 iunie


    COVER STORY: Stăpânul Văii Pantalonilor – afaceri de zeci de milioane de euro în inima Carpaţilor

    Dietrich Bock a venit în România în urmă cu 20 de ani, iar primul lucru pe care l-a făcut a fost să traseze în zăpadă locul unde va construi o fabrică de confecţii de pantaloni cu 250 de angajaţi. Germanii de la Hugo Boss au plasat prima comandă, de 1,5 milioane de bucăţi, fără să vadă o singură pereche. Comenzile din partea brandurilor de haine premium şi de lux din Europa au continuat apoi să vină. Acum, cei doi asociaţi din Dietrich Bock und Partner conduc patru fabrici cu peste o mie de angajaţi  în locul numit  de localnici „Valea pantalonilor”, aflat chiar în inima Carpaţilor. Împreună cu cele din Germania, Ucraina şi Italia, a ajuns la o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro, iar Bock îşi propune ca în doi ani, până se va pensiona, să se apropie de 50 de milioane. 


     

     

     

     

     

     COMPANII: Cei 150 care au în vârful stiloului sute de milioane de euro

    O relaţie apropiată cu vârfurile medicinei româneşti, profesori greu de găsit şi percepuţi drept lideri de opinie de către colegii lor, este obligatorie pentru succesul financiar al fiecărui medicament. Ei controlează  sute de milioane de euro din piaţa farma românească prin faptul că se află în fruntea asociaţiilor diverselor specialităţi medicale, iar direcţiile terapeutice pe care le recomandă sunt preluate imediat de halatele albe. Companiile evită să vorbească despre relaţia cu doctorii şi dezvoltă sisteme de autocenzură pentru a menţine totul în ceaţă. Între timp, milioane de euro merg spre medici în fiecare an.

     

     


    TURISM: Nu ungur plecat din România, ci român stabilit în Ungaria


    ANTREPNORIAT: Vacanţele exotice preferate de români aduc bani frumoşi pentru agenţii


    IT: Silicon Valley de România – Clujul respiră informatică


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 10 iunie


    COVER STORY: Când profitul este o joacă de copii

    Zeci de milioane de euro au fost investite În ultimii doi ani in spaţii dedicate copiilor. Deopotrivă cheltuielile alocate pentru distracţie sau programele educative ale celor mici alimentează o nişă extrem de dinamică şi profitabilă. Un singur an se poate dovedi suficient pentru amortizarea unei investiţii Într-o afacere cu servicii pentru copii, iar marja de profitabilitate este una dintre cele mai ridicate pentru un start-up.


    COMPANII:De ce renunţă Nicolae Petrov la hubul Carpatair din Timişoara


    ANTREPRENORIAT:Tânărul care vinde ochelari de acasă


    SPECIAL:BilderBerg 2013 – “o cabală antidemocratică privată a liderilor capitalismului occidental”


    FOTO REPORTAJ:Birouri pentru generaţia Y


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Intersecţia cu cele mai multe farmacii din România: „Probabil că lumea e foarte bolnavă aici”

    Farmacii aparţinând lanţurilor Sensiblu, Catena, Help Net, Dona şi Belladonna sunt prezente la câţiva metri una de cealaltă. Mai mult, în aceeaşi intersecţie Help Net are deschise două farmacii, de-o parte şi de cealaltă a străzii Turda. În plus, la intrarea pe bulevardul Alexandru Averescu funcţionează şi un Plafar. Şapte farmacii se află în total în intersecţie, fiind astfel una dintre cele mai concurenţiale zone pentru marile lanţuri.

    „Probabil că lumea e foarte bolnavă aici. Nu pot să îmi explic. Dacă mâine s-ar deschide lângă mine şase covrigării, aş da pe loc faliment. Chiar o să mă gândesc la asta”, spune Elena, covrigăreasă de cinci ani în zonă.

    Deşi lipsită de metrou, intersecţia înregistrează un trafic pietonal intens la orele de vârf, dat fiind că există staţii de autobuz şi tramvai pentru liniile 205, 282, 300 şi, respectiv, 20, 24, 41, 42 şi 45.

    „Dacă nu ar face faţă, cu siguranţă nu ar fi atâtea farmacii aici. Dar văd că rezistă cu brio perete în perete”, spune proprietara unui chioşc de ziare din intersecţie.

    Costul închirierii unui metru pătrat în intersecţia Miciurin variază între 15 şi 20 euro, potrivit informaţiilor consultate de Business Magazin în piaţă. Sensiblu, Help Net, Catena, Belladonna, Centrofarm, Dona au împreună peste 430 de farmacii numai în Bucureşti, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul celor 1.079 de unităţi, arată un calcul al ZF pe baza informaţiilor comunicate, a celor existente pe site-urile proprii şi a datelor de pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB).

  • VIDEO – Octavian Bădescu, de la privat la stat: Misiunea mea e să aduc mentalitatea antreprenorială în Poşta Română

    VIDEO – Octavian Bădescu, de la privat la stat: Misiunea mea e să aduc mentalitatea antreprenorială în Poşta Română


    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • VIDEO – Ştefan Gaibu, Dacia: Cel mai greu a fost să mă transform din medic în logistician

    VIDEO – Ştefan Gaibu, Dacia: Cel mai greu a fost să mă transform din medic în logistician


    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • VIDEO – Adrian Lungu, MedLife: Rezistenţa oamenilor la schimbare e cel mai mare obstacol pentru un manager

    VIDEO – Adrian Lungu: Rezistenţa oamenilor la schimbare e cel mai mare obstacol pentru un manager


    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • VIDEO – Alin Gherman, DPD: Cea mai grea decizie a fost să părăsesc o multinaţională pentru un mediu antreprenorial

    VIDEO – Alin Gherman, DPD: Cea mai grea decizie a fost să părăsesc o multinaţională pentru un mediu antreprenorial


    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Cine repară fecioria autostrăzii Transilvania?

    Mai ţin minte şi acum sentimentul pe care l-am avut atunci citind textul – mi se părea că aşa ar trebui să arate normalitatea: se ia decizia unui proiect major, vin constructorii, îşi fac treaba, vin alţi investitori şi îşi fac treaba, localnicii capătă locuri de muncă şi îşi fac treaba, vine şi un jurnalist şi îşi face treaba. Cu regret constat, nouă ani mai târziu, că singur jurnalistul şi-a făcut treaba, dar povestea sa pare acum desuetă şi naivă; restul afacerii s-a transformat în altceva, mai urât, despre care nu vreau să vorbesc. Destul că la şirul miliardelor de dolari şi euro risipiţi în ţara asta din cauza incompetenţei şi a dezinteresului se mai daugă două, plus „o sumă rezonabilă„ de nişte zeci de milioane oferite drept despăgubiri.

    O societate inertă a constatat rezilierea contractului, dar, ciudat, până acum nimeni din spaţiul public nu a întrebat ce s-a întâmplat de fapt; spunând asta, nu mă refer la identificarea unor vinovaţi anume, ci la un ansamblu de decizii, acţiuni şi rezultate care au întârziat un contract important şi valoros pentru România timp de aproape zece ani. Nu le ţin partea americanilor, dar Bechtel, totuşi, nu este vreo obscură firmuliţă care plimbă hârtii, ci o corporaţie gigant care a participat la construcţia barajului Hoover sau a tunelului de sub Canalul Mânecii; în acelaşi timp, sunt sigur că nu sunt domnişoare de pension şi că au speculat, speculează şi vor specula orice slăbiciune a vreunui partener de afaceri, în trecut, prezent şi viitor.

    Google m-a înştiinţat, printr-un document de pe siteul Ministrului Transporturilor, despre carenţele contractului, despre avansuri de 250 de milioane acordate fără ca partea română să aibă veun control, despre imposibilitatea părţii române de a controla costul lucrărilor, despre mecanismul dublu de indexare a preţului contractului şi despre erori grosolane de traducere din engleză în română, erori în general defavorabile statului, care creau părţii române obligaţii suplimentare. Reţineţi, totul doar prin simpla, dar nătânga traducere a unor termeni contractuali.

    Am mai spus şi repet şi acum, în mai bine de un deceniu şi jumătate de presă am văzut de toate, inclusiv o constantă – nepriceperea negociatorilor români. Orice se poate negocia, totul e să fii stăpân pe situaţie şi să ştii bine ce ceri şi ce dai. Asta este o artă care cere diplomaţi de carieră sau manageri pregătiţi atât la importante şcoli de afaceri, cât şi în mari companii. Şi să nu fii un ticălos preocupat numai de binele propriu.

    Decenii la rând România a plătit multe miliarde de orice, în fel şi chip, pentru că nu a avut buni diplomaţi şi buni negociatori; de aici contracte care astăzi ni se par prăpăstioase, de aici lipsa de infrastructură, de autostrăzi, de aici căpuşăreala, de aici izolarea internaţională, de aici răţoiala altora la oficialii români, de aici lipsa de mari nume de companii prezente în România. De aici unicitatea reuşitei de care s-a bucurat echipa condusă de Bogdan Aurescu în delimitarea platoului maritim.

    Să mizezi pe politruci siniştri, pe yesmeni lipsiţi de materie cenuşie şi de alte organe, să promovezi mereu şi mereu aceiaşi indivizi lipsiţi de viziune şi dispuşi la compromisuri nesfârşite este dăunător şi costă. Costă mult.

    Tabloul aferent acestui text se cheamă „Les Oeufs casses„ şi este realizat de un ins pe nume Jean-Baptiste Greuze (1725 – 1805). Alegoria este simplă: ouăle sparte reprezintă fecioria tinerei, oferită junelui care stă spăsit în faţa furiei mamei, pe care pare că o asigură de bunele sale intenţii. Mie îmi place în mod deosebit puştiul, probabil fratele mai mic al fetei, care caută şi el să speculeze situaţia: a înşfăcat un ou spart şi încearcă să-l recompună. Un simplu exerciţiu de imaginaţie poate lesne suprapune povestea autostrăzii noastre cu cea a coşului cu ouă; ba veţi putea recunoaşte şi personajele.
    Întrebare de 1.000 de puncte: cine repară fecioria autostrăzii Transilvania?

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 3 iunie


    IMOBILIARE: Cea mai grea ecuaţie a tânărului român – chiriaş vs. proprietar

    Scăderea la jumătate a preţului la locuinţe şi creditele bancare sprijinite de stat prin programul Prima Casă îi fac pe tot mai mulţi tineri din marile oraşe să se întrebe dacă este sau nu momentul potrivit pentru a-şi cumpăra apartamentul mult visat. De cealaltă parte, îndatorarea timp de 30 de ani şi riscul de a ajunge într-o zi fără serviciu şi poate fără casă mută atenţia înspre chirie, care costă mai puţin şi aduce riscuri mai mici. Cum e mai bine?


    MEET THE CEO: Jumătatea olandeză a puiului din Crevedia


    MANAGEMENT: Mister Alexandru cucereşte cu un business românesc Arabia


    SPECIAL: Abenomics, doctrina şoc menită să revigoreze economia Japoniei


    ANTREPRENORIAT: A văzut toate oceanele lumii, dar s-a mutat pe lacul din Baloteşti


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Antreprenorii: Cei mai scumpi bani sunt cei pentru supravieţuire

    Au participat:

    Daniela Niculescu, director al direcţiei IMM, Alpha Bank
    Nicu Lascu, asociat în cadrul lanţului de restaurante LaScoica
    Dumitru Caranica, proprietar al companiei de software Glykon SRL
    Valeria Gherman, consultant şi director contabil al Smart Solar Group, cu afaceri în energia verde
    Astrid Mihaela Oprea, fondator şi administrator al ABC Medical Center, jucător pe piaţa serviciilor medicale private
    Magda Bălan, asistent manager al GMB Computers şi Doors, businessuri ale omului de afaceri Mircea Boldea
    Ane Marie Rosenberg, proprietar al Clos des Colombes, cramă şi hotel lângă Neptun
    Simona Dumitru, director adjunct al firmei de distribuţie Intercom Topaz SRL


    DUMITRU CARANICA, GLYKON: Activăm în primul domeniu în care s-a luat iniţiativa în mediul privat încă din 1990. Visam să facem software, dar piaţa cerea hardware, aşa că în 1992 am început să importăm şi să redistribuim echipamente IT. Deşi lumea nu înţelege serviciile IT, noi încercăm să aducem valoare adăugată companiilor şi să ne menţinem mereu la curent cu noutăţile din tehnologie. Cifra de afaceri a companiei este de 500.000 de euro, dar înainte de criză am depăşit milionul. În toţi aceşti ani am fost pe profit şi nu am dat oameni afară.

    SIMONA DUMITRU, INTERCOM TOPAZ: Din 1991, am început cu un magazin care se ocupa de comerţ nespecializat, apoi am migrat spre restaurante, iar din 2001 ne-am reorientat spre importul şi distribuţia de profiluri PVC. Cum domeniul nostru de activitate este strâns legat de construcţii, am rezistat crizei economice, pentru noi a fost un punct de reorientare. Suntem mult mai prudenţi în relaţia cu clienţii, avem distribuţie la nivel naţional şi vrem să depăşim curând graniţele ţării.

    NICU LASCU, LA SCOICA: Suntem înfiinţaţi din 1997. Am începul numai cu zece mese, iar din 2007 am deschis şi La Scoica Land. La Scoica are o capacitate de 300 de persoane, iar La Scoica Land de 600 şi un ballroom de o mie de locuri. Am început afacerea cu greu şi considerăm că dacă le oferim clienţilor servicii de calitate putem supravieţui şi ajunge la succes.

    MIHAELA OPREA, ABC MEDICAL CENTER: Suntem pe piaţă din 2003 şi simplul fapt că rezistăm mi se pare o realizare. În 2012 am reuşit să cumpărăm un nou sediu şi încercăm să diversificăm specialităţile medicale pe care le oferim. Avem 15 medici şi găsim cu dificultate personal ca să creştem. Să găsim colaboratori e foarte greu, iar profesionalismul şi integritatea sunt foarte importante pentru clienţii noştri. E mult mai important să fidelizăm clientela decât să atragem una nouă, iar atitudinea personalului e decisivă la acest capitol.

    MAGDA BĂLAN, GMB: La noi diversi-ficarea este limpede de observat. Grupul de firme GMB se ocupă cu calculatoare, servicii de cablu şi internet, dar deţinem şi clubul Doors din Constanţa.

    DANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: În ultimii ani s-a vorbit din ce în ce mai mult de apariţia unei bariere de comunicare între antreprenori şi bănci şi este evident că acest lucru este cauzat de schimbările dramatice care au avut loc în piaţă şi care s-au repercutat asupra activităţii acestora. Comportamentul clienţilor antreprenori  s-a modificat în ultimii ani, astfel că am avut clienţi care au venit la bancă, ne-au cerut sfatul, l-au primit şi relaţia de parteneriat dintre noi s-a întărit. Au fost însă şi cazuri de antreprenori care au hotărât să se descurce pe cont propriu. Tot în ultimii ani, piaţa în ansamblul ei a fost impactată de subiecte precum creditele neperformante, insolvenţe, lichidări. Aici aş vrea însă să precizez atenţia acordată tuturor clienţilor noştri cu facilităţi de credit. Cei care au avut o problemă au venit la bancă şi am încercat să o rezolvăm împreună. Alegerea a aparţinut însă clientului. Nu am avut niciun client care să fi venit la noi şi să nu fi plecat cu un plan pentru a merge mai departe.
    Este ştiut faptul că în perioada de criză finanţările au scăzut, dar datele statistice ne dau speranţe pentru că s-a creat o stabilitate la nivel macroeconomic. Se observă o creştere semnificativă de 6,8% a creditelor în lei, dar o scădere de 3,9% a creditelor în euro. Avansul creditelor în moneda naţională este explicabil de ultimele reglementări ale Băncii Naţionale privind creditarea în euro. Standardele de creditare ale băncilor au rămas nemodificate în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce indică o stabilizare, după ce, în ultimii ani de criză, standardele s-au înăsprit.

    Cererea de credite în 2012 a crescut, aşa cum indică datele statistice, iar acestă evoluţie se datorează în principal companiilor mari, care au luat finanţări pe termen scurt. Nu acelaşi lucru se poate spune despre creditarea pentru IMM-uri, unde asistăm la cea mai mare contracţie din toate timpurile, şi aici vorbesc de cererea la nivelul sistemului bancar, nu doar al instituţiei  noastre. Această situaţie demonstrează fie că antreprenorii nu au curaj să continue dezvoltarea prin finanţare externă, de la bancă, fie că nu au planuri de investiţii. Lipsa previziunii este un indicator destul  de trist. În ceea ce priveşte riscul de credit, micile afaceri prezintă în continuare un  risc ridicat de credit, deşi, procentual, raportul dintre micile întreprinderi şi companiile mari din România este similar cu cel din Uniunea Europeană, iar raportul dintre numărul de angajaţi din sectorul IMM şi companii mari este apropiat de cel din UE. Diferenţele între situaţia din România şi UE apar atunci când analizăm valoarea brută adăugată, unde suntem sub media europeană.

    Finanţările acordate marilor companii au crescut cu 3% comparativ cu anul precedent, ceea ce a modificat structura creditării în total între companii şi populaţie. Din păcate, la nivel de sistem, rata de neperformanţă pentru companii a crescut cu aproape 4%, de la 14,33 la 18,23%. Dacă analizăm performanţele economice pe zone geografice, constatăm că după numărul de insolvenţe cele mai afectate trei regiuni au fost sud-estul, sudul şi nord-vestul ţării. Jumătate dintre insolvenţele cerute sau declarate sunt cantonate aici. Singurele zone unde numărul de insolvenţe a înregistrat o scădere sunt Capitala şi zona de nord-est a ţării. Deşi statisticile dau semnale bune, în viaţa reală ne confruntăm cu o percepţie contradictorie a antreprenorilor în ce priveşte perspectivele economice. Foarte mulţi spun că nu e o perioadă propice dezvoltării afacerii lor, iar pe sectoare economice se pare că transporturile înre-gistrează valul cel mai mare de percepţie negativă. O percepţie pozitivă însă se regăseşte în mod frecvent la nivelul antreprenorilor din zona de nord-est şi sud-vest.