BusinessMagazin

Tag: ZF IT GENERATION

  • Încă o afacere românească care, după ce a a convins piaţa din România, se pregăteşte să cucerească lumea. Deja este prezentă în alte două ţări

    Vânzările în mediul online au explodat în ultimul an, pandemia devansând dezvoltarea pieţei locale de comerţ electronic cu câţiva ani buni, iar această digitalizare accelerată a retailului tradiţional poate fi susţinută cu adevărat numai prin instrumente moderne de automatizare şi gestionare a activităţilor de e-commerce. Acesta este şi pariul pe care l-a pus încă dinainte de declanşarea pandemiei echipa de români care a dezvoltat easySales, business care a trecut testul pieţei locale şi care acum începe să se extindă în ţările vecine convingând mai mulţi investitori privaţi să susţină proiectul.

    Am deschis recent şi pieţele din Ungaria şi Bulgaria. În Bulgaria a intrat în acţionariatul nostru Pavel care a fost CEO la Econt din Bulgaria. L-am angajat pe poziţia de country manager astfel încât să extindă produsul nostru şi în acea ţară. Avem în momentul de faţă în Ruse, vorbitori nativi de bulgară şi care au început deja să atragă clienţi dintre comercianţii din Bulgaria”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ciprian Cazacu, cofondator al easySales, la rubrica Start-up Update.

    În prezent, easySales are peste 350 de clienţi activi în România, iar în Bulgaria şi Ungaria deocamdată sub 10 clienţi pe care i-a câştigat însă în decursul primei luni de la deschiderea operaţiunilor în cele două ţări vecine. „În România avem peste 350 de clienţi activi care până în momentul de faţă au generat peste 129 mil. euro vânzări prin platforma noastră de când am lansat în 2019. Încercăm să îi ajutăm să vândă cât mai mult, acesta fiind scopul nostru: în afară de automatizare şi eficientizare, să le creştem numărul de vânzări.”

    Cum funcţionează însă mai exact easySales? Platforma centralizează comenzile indiferent de canalul de vânzare. Astfel, susţine start-up-ul, utilizarea platformei easySales reduce costurile şi creşte performanţa clienţilor, pe parcursul întregului flux operaţional de e-commerce – listare de produse, procesare de comenzi, generare AWB-uri, facturi şi traduceri în masă a documentaţiei de produs. „Am dezvoltat o platformă în cloud prin care permitem tuturor comercianţilor online să îşi conecteze toate nevoile pe care le au ei – de la curieri, softuri de facturare şi până la marketplace-uri, servicii de SMS şi mailuri.

    Practic să îşi mute activitatea din diferite platforme într-un singur loc astfel încât să aibă totul automatizat şi centralizat şi să funcţioneze totul după anumite standarde într-un mod rapid şi simplu. Creăm un ecosistem în care vrem să democratizăm e-commerce-ul astfel încât să fie cât mai eficient pentru toţi comercianţii şi cât mai simplu pentru a se concentra pe vânzări şi pe produse”, a explicat el. Tarifele pentru utilizarea platformei easySales variază în funcţie de numărul de comenzi lunare pe care le au comercianţii online, astfel că acestea pornesc de la 29 de euro/lună şi ajung până la 249 euro/lună în cazul pachetelor premium.

    Start-up-ul ţinteşte să ajungă anul acesta la venituri cuprinse între 300.000 şi 500.000 euro, de cel puţin două ori mai mari decât în 2019, în condiţiile în care compania a atras recent o finanţare de 350.000 euro pentru dezvoltarea produsului şi extinderea regională a businessului. „Anul trecut am încheiat cu venituri de peste 150.000 euro. Faţă de 2019, când am lansat platforma, am crescut de circa 6 ori şi sper să ţinem creşterea la acelaşi nivel ridicat şi în anii care ur­mează. La finalul acestui an ne dorim să ajungem la venituri cuprinse între 300.000 şi 500.000 euro. Până acum suntem exact aşa cum am estimat, chiar un pic peste. Cu ajutorul noii runde de finanţare vrem să angajăm mai multe persoane şi să accelerăm această creştere fiindcă ţinta menţionată este asumată prin faptul că o să şi investim în personal, produs şi marketing astfel încât să putem să susţinem creşterea până la sfârşitul anului.”

    Până în prezent, în dezvoltarea proiectului easySales s-au investit aproape 400.000 euro, din care o parte vin din finanţări atrase prin programe naţionale, dar şi de la investitori privaţi. Proiectul a început în 2017 prin programul Start-up Nation de unde start-up-ul a atras o finanţare de 40.000 de euro, la care s-a adăugat şi o finanţare de 100.000 euro de la V7 Capital prin intermediul lui Iulian Cîrciumaru. În acelaşi timp, fondatorii easySales au luat şi împrumuturi de la bănci pentru a utea susţine dezvoltarea proiectului.

    Start-up Update

    Invitat: Ciprian Cazacu, cofondator easySales – companie locală care a creat o platformă de automatizare şi centralizare a activităţilor de e-commerce.

    Ce e nou? Start-up-ul ţinteşte să ajungă anul acesta la venituri cuprinse între 300.000 şi 500.000 euro, de cel puţin două ori mai mari decât în 2019, în condiţiile în care a intrat recent şi pe piaţa din Bulgaria şi vizează şi atragerea unei finanţări de 350.000 euro pentru dezvoltarea produsului şi extinderea regională a businessului.

    „Anul trecut am încheiat cu venituri de peste 150.000 euro. Faţă de 2019, când am lansat platforma, am crescut de circa 6 ori şi sper să ţinem creşterea la acelaşi nivel ridicat şi în anii care ur­mează. La finalul acestui an ne dorim să ajungem la venituri cuprinse între 300.000 şi 500.000 euro. Până acum suntem exact aşa cum am estimat, chiar un pic peste. Sper să luăm o nouă rundă de finanţare cu ajutorul căreia să putem angaja mai multe persoane şi să accelerăm această creştere fiindcă ţinta menţionată este asumată prin faptul că o să şi investim în personal, produs şi marketing astfel încât să putem să susţinem creşterea până la sfârşitul anului.”

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Alina Capotă, CEO al MedBot

    Ce face? Dezvoltă o platformă bazată pe inteligenţa artificială ce le va permite medicilor să ofere diagnostice de la distanţă pacienţilor începând cu interpretarea rezultatelor de laborator.

    „MVP-ul (produsul minim viabil – n. red.) nostru este aproape gata. Acum vine partea în care trebuie să implementăm expertiza medicală pentru a verifica dacă paşii pe care i-am făcut sunt viabili într-un scenariu real şi să ne valideze soluţia. Sperăm ca soluţia să fie lansată pe piaţă într-o lună, în cazul în care va fi nevoie să facem schimbări în urma verificării.“

     

    2. Invitat: Sebastian Gabor, cofondator Digitail

    Ce face? A dezvoltat o platformă care aduce în acelaşi loc medicii veterinari şi proprietarii de animale, digitalizând piaţa serviciilor veterinare. Mai exact, clinicile veterinare şi medicii veterinari au acces la o platformă în care pot gestiona fişele de pacienţi, comunica cu clienţii, gestiona programările precum şi stocurile. Totodată, prin Digitail proprietarii de animale au acces la carnetul digital de sănătate al animalului şi pot apela şi la serviciile de telemedicină.

    Compania a ridicat recent o rundă de investiţii în valoare de 2,5 mil. dolari (2,08 mil. euro) de la mai multe fonduri de investiţii internaţionale, printre care fondul de investiţii al gigantului Google – Gradient Ventures – şi de la mai mulţi business angels.

    „După cum am văzut că evoluează momentan lucrurile, în primele luni după investiţia ridicată, de 2,5 mil. dolari (puţin peste 2 mil. euro), este posibil ca până la finalul anului să începem discuţiile pentru următoarea rundă de finanţare. Probabil o să ţintim o investiţie între 7 şi 8 milioane de euro, în funcţie de cum evoluează lucrurile.“

     

    Start-up Boost

    Invitat: Ciprian Jichici, director regional Microsoft, implicat inclusiv în programul dedicat start-up-urilor, dar şi membru în programul Microsoft Most Valuable Professionals pe zona de inteligenţă artificială şi, mai recent, şi pe zona de quantum computing. El este şi CEO şi acţionar al companiei de IT Genisoft şi membru în echipele mai multor companii şi start-up-uri internaţionale: Solliance, Musiq.ai şi, cel mai recent, Baseline.

    Cât de importantă este tehnologia cloud pentru susţinerea start-up-urilor? Dezvoltarea puternică a platformelor de cloud computing din ultimii ani şi accesibilitatea acestora – inclusiv din punctul de vedere al modelelor de utilizare şi monetizare – a fost şi continuă să reprezinte un factor esenţial de susţinere pentru start-up-urile care vin cu idei noi de produse şi servicii în diferite domenii.

    „Utilizarea pe scară largă a cloud computingului, în cazul nostru a platformei Microsoft Azure, reprezintă elementul-cheie dacă pot să mă exprim aşa în succesul lansării acestor start-up-uri.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Încă o companie românească a dat lovitura în toată lumea. Ce face aplicaţia lor, care a devenit un adevărat hit global şi este căutată chiar şi în Peru

    O companie din Braşov a dezvoltat o aplicaţie care a devenit rapid un hit global: numără diferite obiecte de la perle până la buşteni din imagini sau clipuri video capturate de telefoane, webcam-uri sau drone. Soluţia a fost rapid adoptată de companii din diferite sectoare de producţie astfel că echipa CountThings a ajuns chiar şi în Peru pentru discuţii cu clienţii. Este încă un exemplu că o companie tech din România poate avea succes la nivel global.

    Avem înspre 700.000 de instalări pe diferite dispozitive, spre 200.000 de utilizatori care şi-au creat cont şi câteva zeci de mii de clienţi. Majoritatea clienţilor sunt din străinătate – SUA, Australia, Europa, Asia şi America Latină. Ne-a fost tare greu să accesăm piaţa locală. Ne-ar fi fost mult mai uşor să avem contacte aici cu care să putem dezvolta aplicaţia.

    Este altceva să mergi la o fabrică de aici, aproape de tine, spre deosebire de a merge să faci vizite în Peru, spre exemplu, la o fabrică de metal“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Păltănea, managerul proiectului CountThings. Proiectul CountThings a fost demarat de Dynamic Ventures, o companie din Braşov specializată în dezvoltarea de soluţii software la comandă, în urmă cu peste şapte ani. „Nu a fost o deschidere mare pe piaţa din România atunci când am început în urmă cu circa 7-8 ani.“

    El a precizat că proiectul CountThings a luat naştere ca urmare a cerinţelor mai multor clienţi ai Dynamic Venture, compania sub care s-a lansat brandul CountThings, care doreau o soluţie prin care să îşi inventarieze stocurile de diferite produse. „Noi produceam soluţii software personalizate pentru clienţii noştri – firme medii şi mari, iar la un moment dat, am avut inspiraţia să pivotăm spre proiecte de image processing, iar mai apoi spre computer vision şi machine learning.

    Încet, încet am început să primim tot felul de cereri interesante de la clienţi pentru numărat lucruri. Cumva s-au aliniat planetele şi am avut într-o perioadă scurtă de timp 2-3 cereri în acelaşi timp de la clienţi din domeniul forestier care vroiau să numere buşteni din poze. Practic atunci ne-am dat seama că ar trebui să facem un produs pentru asta şi am făcut o primă aplicaţie care număra buşteni.“

    Treptat, compania a dezvoltat atât aplicaţia în sine, cât şi algoritmii din spate pe măsură ce şi tehnologia a avansat şi a început să primească tot mai multe cereri de la clienţi din diferite domenii de activitate –  metalurgie, farma, ş.a.m.d.

    „Creasem mai multe aplicaţii practic, dar având atât de multe cereri am ajuns să avem un produs de sine stătător, CountThings. În acest moment avem peste 300 de lucruri pe care le putem număra cu acurateţe 100%“, a punctat Marius Păltănea.

    Aplicaţia CountThings automatizează procesul de inventariere a stocurilor, fiind folosită de zeci de mii de clienţi din întreaga lume – de la o fabrică de metale din Peru şi un producător de ananaşi din Costa Rica, la un producător de perle din China. Soluţia, numără obiecte atât din poze, cât şi din clipuri video. Aplicaţia care numără obiectele din poze este disponibilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, iar cea care numără din clipuri video are doar versiune pentru Windows – desktop.

    În prezent, CountThings este practic o suită de aplicaţii care numără automat obiecte din poze sau video. „Problema rezolvată de aplicaţia noastră este numărarea manuală care deseori este foarte anevoioasă sau uneori imposibilă, este suceptibilă erorii umane şi este o «durere» pentru multe dintre companii.

    Cu aplicaţia noastră scoţi telefonul din buzunar, selectezi ce vrei să numeri, faci o poză obiectelor pe care vrei să le numeri, apeşi un buton şi vei avea rezultatele pe ecran în 2-3 secunde, rezultate pe care după aceea le poţi salva în diferite formate sau trimite către diferite sisteme – către baze de date, către sistemul ERP, etc., şi în acest fel o companie poate avea un control centralizat şi în real-time al flow-ului de materiale, va putea automatiza inventarul, primirea şi trimiterea de mărfuri“, a explicat el, adăugând că în cazul aplicaţiei ce numără obiectele din clipuri video, care este disponibilă doar pentru desktop, utilizatorii au nevoie doar de un calculator şi o cameră web pentru a număra obiectele în mişcare, cum ar fi produsele de pe o bandă transportoare din linia de producţie.

    Compania comercializează aplicaţia CountThings pe bază de licenţă per dispozitiv, având variante atât pentru companiile medii şi mari care folosesc soluţia des, cât şi pentru firme mici care au nevoie de o astfel de soluţie doar o zi pe lună spre exemplu. Tariful unei licenţe CountThings este de 100 dolari/lună sau 1.000 dolari/an pentru un dispozitiv.

    „Licenţa de o zi costă 20 de dolari, însă oferim şi pachete atractive pentru clienţii care doresc pachetul de licenţe multiple. Atunci când instalează aplicaţia noastră, utilizatorii vor primi un free trial, timp în care pot testa aplicaţia şi vedea valoarea adusă companiilor lor. Ca şi model de business, noi vindem licenţe, ne adresăm companiilor medii şi mari. Licenţele sunt de mai multe tipuri, în funcţie de nevoile clientului”, a explicat Bogdan Floria, Android team lead, CountThings.

    Bogdan Floria, Android team lead, CountThings:„Licenţa de o zi este de 20 de dolari, însă oferim şi pachete atractive pentru clienţii care doresc pachetul de licenţe multiple. Atunci când instalează aplicaţia noastră, utilizatorii vor primi un free trial, timp în care pot testa aplicaţia şi vedea valoarea adusă companiilor lor.”

    Start-up Pitch

    Invitaţi: Marius Păltănea, manager de proiect CountThings şi Bogdan Floria, Android team lead CountThings

    Ce fac? Au dezvoltat o aplicaţie ce automatizează procesul de inventariere a stocurilor – numără obiecte atât din poze, cât şi din clipuri video, aceasta fiind disponibilă pentru sistemele de operare Android, iOS şi Windows.

    „Problema rezolvată de aplicaţia noastră este numărarea manuală care deseori este foarte anevoioasă sau uneori imposibilă, este suceptibilă erorii umane şi este o «durere» pentru multe dintre companii. Cu aplicaţia noastră scoţi telefonul din buzunar, selectezi ce vrei să numeri, faci o poză obiectelor pe care vrei să le numeri, apeşi un buton şi vei avea rezultatele pe ecran în 2-3 secunde, rezultate pe care după aceea le poţi salva în diferite formate sau trimite către diferite sisteme – către baze de date, către sistemul ERP, etc., şi în acest fel o companie poate avea un control centralizat şi în real time al flow-ului de materiale, va putea automatiza inventarul, primirea şi trimiterea de mărfuri.“

     

    Start-up Update

    1. Invitat: Mihai Dârzan, fondatorul Ringhel – compania locală specializată în dezvoltarea de soluţii software pentru industria de energie, care de anul trecut a început să lucreze şi la dezvoltarea unei platforme bazate pe tehnologia no-code prin care angajaţii unei firme îşi pot automatiza diferite procese de business şi integra totodată diverse sisteme IT

    Ce e nou? Compania şi-a propus ca la finalul acestui an să ajungă la o cifră de afaceri de 2 milioane euro, din care 550.000 euro vor fi generaţi de platforma no-code numită PROCESIO. Ringhel a lansat în mod privat platforma la sfârşitul lunii trecute, având deja pe lista de aşteptare sute de companii, nu doar din România, ci din diverse locuri ale lumii – Europa, Africa, Asia şi America. La finalul acestui an, compania vrea să atingă 200 de clienţi plătitori pentru PROCESIO.

    „În septembrie anul trecut am lansat MVP-ul PROCESIO, am consolidat echipele din cadrul companiei, am setat organigrama companiei astfel încât oamenii cheie să fie în puncte cheie, iar în ceea ce priveşte efectiv tehnologia PROCESIO, am lansat-o în mod privat la 31 martie anul acesta şi deja avem un prim-client.”

    2. Invitaţi: Ionuţ Miftode şi Alex Caplea, fondatori Vehicool – aplicaţie mobilă ce le aduce utilizatorilor spălătoria auto acolo unde au maşina parcată

    Ce e nou? Start-up-ul vrea ca Vehicool să devină o aplicaţie de îngrijire completă a maşinii, nu doar aici în România, ci şi în Europa, iar pentru a-şi atinge acest ţel vrea să atragă în primă fază o investiţie de
    100.000 euro.

    „Ţintim o finanţare de 100.000 euro până la finalul anului. Suntem în discuţii cu mai mulţi potenţiali investitori, dar noi ne dorim ca oricine să aibă acces la compania privată Vehicool şi am vrea să ne listăm pe o platformă de equity crowdfunding. Banii din finanţare vrem să îi investim în dezvoltarea platformei, în dezvoltarea algoritmilor, în marketing şi în procesul de francizare al soluţiei. Vrem ca serviciile oferite de Vehicool să fie francizate.

    Start-up Boost

     

    Invitat: Andrei Neagu, cofondator şi learning manager în cadrul Nexus Learning – un nou concept de şcoală IT premium

    Cu ce diferă faţă de ce există deja pe piaţă? Nexus Learning este un concept de educaţie premium accesibilă, care include şi o certificare Microsoft pe zona de data cloud

    „Ne dorim să formăm nişte oameni care, chiar dacă sunt juniori, să poată să îşi asume nişte responsabilităţi la firmele la care vor fi angajaţi şi să ducă la bun sfârşit proiectele în care sunt angrenaţi, să ştie să-şi implice colegii de echipă şi orice alte resurse de care au nevoie. Momentan recrutăm pentru două proiecte pe care le derulăm – unul pentru Softelligence şi unul pentru cursul de 6 luni. Şcoala este 100% online şi avem mare încredere în acest sistem al nostru şi planurile sunt ca în următorul an şi jumătate să ajungem la 200 de studenţi urmând în acelaşi timp cursurile noastre şi căutăm să ajungem şi la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro în următorii 3 ani şi jumătate.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Cum poţi să îţi găseşti un job în timp ce te joci. Un antreprenor român a găsit soluţia

    Pentru Jobful, un proiect lansat de antreprenorul Mihai Cepoi în urmă cu trei ani, a sosit momentul expansiunii accelerate la nivel global. Start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o finanţare cuprinsă între 1,2-2 milioane de dolari cu ajutorul căreia să se poată extinde în SUA, Europa de Vest şi Asia. Pariul făcut de Jobful, respectiv să se folosească conceptul de gamification pentru a-şi face loc pe piaţa deja aglomerată a platformelor de recrutare online, a dat roade, iar acum start-up-ul a lansat şi noi produse cu care vrea să atragă şi mai mulţi clienţi.

     

    Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Vrem să atragem circa 1,5 milioane de euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate economic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful. El a adăugat că în prezent, evaluarea proiectului Jobful se situează la 6 milioane de euro, iar odată cu atragerea noii finanţări, start-up-ul ţinteşte o evaluare de 10 milioane de euro. Jobful a început dezvoltarea platformei de recrutare online cu acelaşi nume, bazată pe gamification, în urmă cu trei ani, iar până acum a atras în total investiţii de peste 800.000 de euro, ultima finanţare obţinută situându-se la 320.000 de euro. „Noi am ridicat chiar la finalul anului trecut o rundă de tip bridge – convertible loan, tot pre-seed, în valoare totală de 320.000 de euro. Ne-am uitat efectiv la a mări banda pentru a putea acoperi relaţiile cu partenerii, am extins echipa de vânzări şi am investit în produs astfel încât să funcţioneze toate compatibilităţile şi integrările de care aveam nevoie.”

    Platforma Jobful ajută candidaţii să se prezinte în faţa angajatorilor cu mai mult decât o foaie de CV, prin intermediul diferitelor instrumente prin care îşi pot arăta competenţele şi proactivitatea. În acelaşi timp, Jobful ajută organizaţiile la eficientizarea procesului de recrutare prin tehnologie. „Am dezvoltat un algoritm de machine learning prin care sunt analizate toate profilele din baza de date şi toţi candidaţii, aceştia fiind comparaţi în mod automat cu toate posturile libere pe care le au organizaţiile şi în loc să treacă de la un CV la altul de fiecare dată, să investească foarte mult timp în acel proces, în câteva clickuri au direct lista scurtă cu cei mai potriviţi candidaţi pentru că algoritmul a analizat profilele tuturor”, a explicat Mihai Cepoi.

    2. Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful – platformă online de recrutare bazată pe gamification

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei finanţări cuprinse între 1,2 şi
    2 milioane euro, sumă pe care o va folosi în principal pentru a putea creşte pe pieţele externe – SUA, Europa de Vest şi Asia, unde deja îşi creează o reţea de parteneri.

    „Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Ne uităm să atragem circa 1,5 milioane euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate econo­mic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România.“

    Recent, start-up-ul a lansat un nou produs – Jobful Carreer Platform – prin care oferă întreaga sa tehnologie ca şi extensie a site-ului de carieră al unei companii. „Acolo ei, practic, au propria bază de date şi este un impact în tot procesul de business în ceea ce priveşte recrutarea. Este aceeaşi tehnologie, dar ne uităm şi la un model separat pe care îl oferim nu numai pe piaţa din România, ci şi pe pieţe externe pentru că nu ne mai uităm la baza de candidaţi, ci la a construi propria comunitate de candidaţi pentru fiecare client în parte”, a subliniat el.

    Totodată, pentru candidaţi, start-up-ul urmează să lanseze o componentă de shop. Ce înseamnă mai exact aceasta? „Candidaţii de la noi din platformă, în măsura în care rezolvă provocări, învaţă lucruri noi, îşi aduc prietenii pe platformă, şi diferite elemente din tot ce înseamnă implementarea noastră de gamification, au acces la diverse beneficii – fie că vorbim de acces la mentori, la un mistery box, la cărţi oferite de partenerii de la Bookster. Ne uităm la cum activitatea lor în cadrul platformei –, pe procesul de recrutare, le poate aduce diferite beneficii” –, a explicat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    În prezent, portofoliul de clienţi ai Jobful numără în total peste 250 de companii. „Ne uităm atât într-o zonă enterprise, de companii mari, unde numărul de clienţi a depăşit 30, dar şi într-o zonă în care vrem să susţinem start-up-uri sau organizaţii mai mici şi pentru aceştia am construit şi un model free-trial care le oferă acces gratis o lună la o serie de beneficii prin care pot testa şi valida ei succesul unei astfel de soluţii pe zona de recrutare. Din acest punct de vedere a crescut constant şi exponenţial baza de candidaţi şi ne uităm cum să aducem cât mai multe beneficii pentru organizaţiile care recrutează activ astăzi.”

     

    Printre clienţii mari ai Jobful se numără companii precum ING, KPMG, Coca Cola HBC România şi Groupama Asigurări. Pentru atragerea de clienţi din străinătate, Jobful a început să tatoneze pieţele externe încă de anul trecut, iar de la sfârşitul lunii noiembrie a început activitatea propriu-zisă în afara României. „Am început o serie de discuţii şi ne-am gândit cum ne putem extinde eforturile de vânzare prin parteneriate. În momentul de faţă lucrăm cu un partener pe piaţa din Japonia, cu o serie de parteneri pe piaţa din SUA şi cu un partener dedicat pe piaţa din India. În prezent nu avem capacitatea de a mula procesele noastre pe teritorii noi, în diferite limbi străine cu diferite elemente culturale, aşă că ne-am gândit cum putem extinde dimensiunea pieţelor pe care le vizăm prin diferite forme de parteneriat. Acum suntem în diferite procese de vânzări alături de partenerii noştri şi sper să anunţăm cât de curând o serie de implementări în teritorii de la SUA până în Asia”, a precizat Mihai Cepoi.

    Un rol cheie în dezvoltarea Jobful pe pieţele externe îl are parteneriatul strategic cu Microsoft. „Împreună ne-am uitat la cum putem noi aduce componenta de tehnologie pe care am construit-o şi prin serviciile de cloud oferite de ei să putem face o ofertă clienţilor împreună – să putem aduce toată componenta de securitate de care are nevoie o astfel de soluţie prin intermediul Microsoft Azure şi împreună să explorăm diferite oportunităţi”, a subliniat el.

    Totodată, prin intermediul Microsoft start-up-ul a ajuns şi la o serie de alţi parteneri, tot parteneri Microsoft. „Alături de aceştia ne uităm la partea de implementare, cum noi putem aduce componenta de tehnologie, iar partenerul poate acoperi o zonă de implementare şi eventual şi de integrări şi împreună de fapt să oferim mult mai multe resurse şi expertiză pentru o astfel de implementare”, a completat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    Parteneriatul dintre Jobful şi Microsoft a luat naştere încă de la începuturile start-up-ului, sub diferite alte formate. „Iniţial am lucrat pe partea de a acoperi procese de recrutare pentru Microsoft pentru soluţia noastră. De un an ne-am uitat la parteneriatul actual de covânzări şi de integrare a tehnologiilor pe care le oferim. Activ, foarte activ, de circa 3-5 luni ne uităm efectiv pe oportunităţi şi pe cum putem lucra împreună să primim ajutorul Microsoft pentru a putea extinde soluţia, fiind şi organziaţie mare cu resursele în spate care pot ajuta dezvoltarea unui start-up din toate punctele de vedere.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Start-up Pitch

    Invitaţi: Laurenţiu Stamate şi Robert Iacob, cofondatori ai MyBloc – aplicaţie care digitalizează administrarea blocurilor

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care îşi propune să digitalizeze serviciile de admi­nistrare a blocurilor, gestionează în prezent peste
    230 de apartamente.

    „Finanţarea a venit anul trecut în noiembrie, a fost de tipul pre-seed, de încă 360.000 de dolari la o evaluare de 3 milioane de dolari. Practic, acesta a fost momentul în care am început să şi comunicăm ce facem şi am început să ne gândim la o creştere mai accelerată.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Bogdan Liţescu, CEO al Plant an App şi Reza Garrow, head of product development, Plant an App – start-up-ul care vrea să transforme corporatiştii în programatori

    Ce e nou? Start-up-ul îşi măreşte echipa atât din România, cât şi din SUA şi vrea să ajungă la venituri de 2 mil. dolari la finalul anului.

    „Ne-am lansat în ianuarie 2020. Astfel, am crescut de la aproape zero la jumătate de milion de dolari venituri. Circa 75% din clienţi sunt în SUA, tocmai de aceea am început să angajăm oameni în SUA: avem, în prezent, 4 angajaţi în SUA, full time, şi 19 în România. Pe măsură ce primim tot mai multe cereri de colaborare, vom continua să facem angajări pentru a putea ţine pasul cu acestea. În România vrem să angajăm şi mai mulţi programatori talentaţi. În SUA vizăm să recrutăm oameni pentru relaţia cu clientul final, pe zona de customer support, customer success management. Scopul nostru principal pentru acest an este să creăm module de vânzări şi marketing, care pot fi uşor replicate. Avem clienţi din toate industriile, de toate dimensiunile. Astfel, pentru noi e vorba de a le oferi cele mai bune soluţii pentru nevoile lor. Ca venituri, ţinta noastră pentru 2021 e să ajungem la
    2 milioane dolari”.

    Start-up Boost

    Invitat: Ecaterina Şilova, project manager în cadrul Spherik Accelerator – una dintre primele iniţiative din România pe zona programelor de accelerare pentru start-up-uri -, fondat în Cluj-Napoca în 2013.

    Cum ajută să îşi dezvolte produsele şi să se extindă la nivel european? Spherik Accelerator are în prezent în desfăşurare două proiecte realizate la nivel european, cu sprijinul Comisiei Europene, axate pe zona de analiză şi procesare de date şi pe zona de blockchain. Start-up-urile pot intra în programele de accelerare gratuit, având la dispoziţie o serie de workshop-uri, traininguri, sesiuni de mentorat şi acces la o reţea de investitori atât din regiunea Europei Centrale şi de Est, cât şi la nivelul întregii Europe.

    „Acum, după mai multe programe regionale de accelerare pentru start-up-uri, dar şi programul de corporate innovation pe care l-am avut împreună cu KPMG, am început să implementăm şi proiecte europene finanţate de Comisia Europeană prin programul Horizon 2020.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Afacerea cu taxiuri care vrea să cucerească pe toată România. Cum a reuşit o companie româneasca de taxi să se bata cu giganţii veniţi din afară şi să fie prezentă deja in 60 de oraşe

    Piaţa de taximetrie, care i-a făcut milionari pe mai mulţi antreprenori locali din industria tech, părea deja un domeniu acaparat de platformele străine de RIDE-HAILING precum Uber, Bolt sau Free Now – compania deţinută de grupul Daimler şi BMW care a cumpărat aplicaţia locală de taxi Clever Taxi, şi mai nou şi de soluţii de car-sharing cum ar fi Spark, CItyLink sau Teleport. Totuşi, o companie locală atacă această nişă cu o nouă aplicaţie de taxi: GoCab.

    La sfârşitul acestui an vom atinge un număr de cel puţin 15.000-20.000 de şoferi de taxi parteneri – lucrăm exclusiv cu firme şi şoferi de taxi. Ne propunem să ajungem în toate colţurile României şi putem face acest lucru. Anul acesta vom ajunge în cel puţin 60 de oraşe din România. Vom acoperi practic reşedinţele de judeţ şi alte localităţi din eşalonul doi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Sorin Muşat, preşedintele Consiliului de Administraţie al GoCab Software.

    Proiectul GoCab a început în 2019 în cadrul companiei Romlogic Tehnology SA, care a dezvoltat un taximetru inteligent ce încorporează toate instrumentele de care are nevoie un şofer de taxi pentru a-şi desfăşura activitatea – taximetru, dispecer, navigator GPS, sistem de voce walkie-talkie. „Ideea a fost ca un şofer sau companie de taxi să poată să vadă absolut totul transparent folosind un hardware plus un software dedicate pentru această activitate de taximetrie”, a punctat el.

    Aşadar, GoCab a venit cu soluţia software în completarea hardware-ului dezvoltat de Romlogic, proiectul fiind acum operat separat prin intermediul companiei GoCab Software. Practic, platforma software GoCab este împărţită între aplicaţia mobilă pentru utilizatorii finali – clienţii de taxi, aplicaţia mobilă pentru şoferii de taxi şi soluţia web-dispatch pentru dispeceratele de taxi.

    Prin intermediul aplicaţiei GoCab pentru utilizatorii finali, pasagerii pot comanda online, simplu şi rapid un taxi din orice oraş al ţării, iar procesul de utilizare este intuitiv. Aplicaţia oferă transparenţă în ceea ce priveşte preţul călătoriei şi flexibilitate privind modalităţile de plată: cu cardul direct în aplicaţie, cu cardul fizic, cash sau prin voucherele oferite gratuit de dezvoltatorii aplicaţiei. În plus, toţi şoferii sunt verificaţi, iar călătoriile sunt geo-urmărite pentru un plus de siguranţă. Pentru primii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii de 1,5 milioane euro, urmând să acceseze ulterior şi o finanţare care să susţină dezvoltarea accelerată propusă şi atingerea obiectivelor pe termen mediu.

    „Vizăm ca la sfârşitul anului 2021 sau începutul primului semestru din 2022 să ne listăm pe Bursă. Dorim să atragem cât mai mulţi investitori. Avem un plan foarte bine stabilit pentru următorii doi ani şi din estimările noastre, după cum monitorizăm indicatorii de performanţă, estimăm că aplicaţia GoCab va valora cel puţin 10 milioane euro”, a subliniat Sorin Muşat, precizând că acum valoarea proiectului GoCab este estimată la circa 1,5 – 2 milioane euro.

    GoCab

    Proiect: GoCab

    Ce face? Platformă software ce conectează pasagerii cu şoferii autorizaţi de taxi, fie că aceştia activează în mod independent  fie că sunt afiliaţi unui dispecerat

    Buget de investiţii: 1,5 mil. euro

    Evaluare curentă: 1,5 – 2 mil euro

    Ţintă evaluare 2023: minim 10 mil. euro

    Invitat: Sorin Muşat, preşedinte CA GoCab Software

    Aplicaţia GoCab a fost lansată în mai 2020, iar de atunci şi până în prezent, numărul de curse înregistrate a depăşit 500.000, iar ţinta companiei este de a ajunge la 5 milioane de curse procesate la finalul acestui an. „Este într-adevăr puţin, însă pandemia şi-a spus cuvântul. Probabil că piaţa este undeva la 30% din ce a fost înainte  de declanşarea pandemiei. Estimăm că la finalul anului, când viaţa aşa cum o ştiam înainte de pandemie va fi aproape de normal, vom avea peste 5 milioane de curse procesate prin intermediul GoCab, mai ales că vom accelera dezvoltarea şi vom fi prezenţi în majoritatea oraşelor din România”, a menţionat Sorin Muşat.

    Deocamdată, compania GoCab nu a început să monetizeze aplicaţia, aceasta fiind oferită gratuit şoferilor şi companiilor de taxi. Modelul de business se bazează însă pe subscripţii, atât din partea şoferilor, cât şi a companiilor de taxi, pentru utilizatorii finali, aplicaţia fiind gratuită.

    „Şoferii de taxi vor plăti un abonament – va fi un efort financiar foarte scăzut, având în vedere că GoCab va încheia anumite parteneriate cu firme terţe prin care aceştia vor avea o serie de avantaje financiare astfel încât abonamentul în sine să nu fie o presiune foarte mare pentru ei”, a precizat el, adăugând că firmele de taxi din localităţi şi zone mai puţin dezvoltate, care nu au avut resursele necesare pentru a investi în propria aplicaţie, pot beneficia de o platformă completă contra unui abonament modic astfel încât toţi colaboratorii acelui dispecerat să poată lucra după ultimele standarde.

    În prezent, aplicaţia GoCab este folosită de un număr între 60.000 – 80.000 de utilizatori activi, iar ţinta companiei este de a ajunge la cel puţin 3 milioane de utilizatori în următorii ani. Apoi, după consolidarea pe plan local, GoCab Software are în plan să iasă în străinătate cu o soluţie complexă. „Romlogic produce un taximetru inteligent pentru firmele de taxi, noutatea fiind că este complet digital. Fiind un aparat fiscal, acesta se pliază pe toate normele în materie de aparate fiscale din România – va comunica la ANAF toate raportările. Împreună cu aplicaţia GoCab care rulează în paralel pe acest dispozitiv, considerăm că avem o soluţie optimă şi putem ataca orice piaţă din străinătate.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

    1. Questo

    Proiect: Questo

    Ce face? Aplicaţie mobilă cu jocuri de explorare a oraşului care le permit turiştilor şi localnicilor să descopere un oraş pe cont propriu

    Finanţări totale atrase: 2 mil. euro

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO Questo (stânga)

    2. ProfiCircle

    Proiect: ProfiCircle

    Ce face? platformă marketplace B2B pentru sisteme de depozitare şi echipamente comerciale

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Finanţare atrasă: 300.000 de euro

    Invitat: Cristian Guşă, cofondator şi CTO ProfiCircle

    3. Tassis

    Proiect: Tassis

    Ce face? Aplicaţie de pontaj online şi management al timpului care le oferă firmelor mici posibilitatea de a fi la fel de eficiente ca firmele mari

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Invitaţi: Radu Miloş, fondator şi CTO Elysian Software

    4. Key Way Group

    Proiect: Key Way Group

    Ce face? Dezvoltă sub brandul CAPEX.com o platformă de tranzacţionare pentru instrumente financiare bazate pe contracte pentru diferenţă (CFD-uri)

    Finanţare totală atrasă: 10 mil. dolari

    Invitaţi: Octavian Pătraşcu, fondator şi  CEO Key Way Group, un start-up fintech care a dezvoltat o platformă de tranzacţionare, a luat finanţări de 10 mil. dolari şi acum discută o nouă rundă pentru expansiune

    5. GiftShare

    Proiect: GiftShare

    Ce face? Platformă online de tip market-place pentru carduri cadou

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Necesar de finanţare: 150.000 de euro

    Invitaţi: Adina Carapencea, cofondatoare GiftShare.ro

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea a doi tineri care au construit o afacere cu sute de mii de clienţi în România şi care acum se pregăteşte pentru extindere în afara graniţelor

    Pentru Adrian Cihi şi Alexandru Popescu, ideea de business pentru Pago a fost de la început una clară – o aplicaţie pe mobil unde să ai toate facturile de la toţi furnizorii care să îţi permită să le plăteşti cu orice card bancar atunci când vrei tu. Patru ani mai târziu, aplicaţia are deja sute de mii de utilziatori în România, dintre care câteva zeci de mii plătesc un abonament pentru a o folosi. Acum ambiţiile Pago sunt de a cuceri piaţa europeană, piaţă după piaţă, factură cu factură.

    Am dezvoltat deja aplicaţia şi pentru alte ţări. Am lansat-o anul trecut în Polonia, unde aplicaţia este deja folosită de peste 15.000 de utilizatori activi lunar. Acum urmează să o lansăm şi în Italia. Aplicaţia este disponibilă deja şi în Italia în versiunea beta, dar încă nu am lansat-o oficial. Ne uităm la alte câteva ţări unde la fel ca în România, Polonia şi Italia cota de piaţă a direct debit este destul de mică astfel încât un serviciu ca Pago să fie util, iar pentru această dezvoltare internaţională avem nevoie de finanţare. Avem discuţii de ceva timp cu câţiva investitori interesaţi, dar nu este neapărat o grabă având în vedere că reuşim să susţinem dezvoltarea din veniturile din România. Aşteptăm şi momentul potrivit pentru a ridica o finanţare, însă sperăm ca până la finalul anului să avem încheiată runda de finanţare”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cighi, cofondator al Pago, la rubrica Start-up Update. El a adăugat că se află în prezent în discuţii atât cu fonduri de investiţii din România, cât şi din străinătate, pentru atragerea unei finanţări de circa 1,5-2 milioane euro.

    Aplicaţia mobilă Pago, lansată în 2017 pentru simplificarea procesului de plăţi de facturi, a ajuns în prezent să fie folosită de peste 200.000 de persoane pe plan local, aceasta fiind îmbunătăţită cu o serie de funcţionalităţi noi.

    „Am adăugat mulţi furnizori – recent am depăşit 360 de furnizori către care se pot face plăţi din Pago, plus funcţionalităţi noi – acum din Pago se pot face plăţi de asigurări RCA, asigurări de călătorie, se poate conecta de asemenea contul ghişeul.ro pentru taxe şi impozite, şi totodată se pot face donaţii pentru diferite cauze sociale”, a precizat cofondatorul Pago.

    De la lansarea aplicaţiei în 2017 şi până în acest moment, prin intermediul Pago s-au efectuat peste 5,8 milioane de plăţi, în valoare de peste 145 milioane euro. „Aplicaţia este gratuită până la patru plăţi de facturi pe lună – pentru cinci până la opt plăţi de facturi pe lună avem un abonament de 4,99 lei, iar pentru 9 sau mai multe facturi, fără limită, avem un alt abonament de 14,99 lei. Practic, dacă plăteşti facturi pentru un singur apartament, ar trebui să te încadrezi în cele patru facturi oferite gratuit lunar. Dacă locuieşti la casă sau plăteşti facturi pentru mai multe locaţii, atunci este nevoie de un abonament. Pentru restul tipurilor de plăţi din aplicaţie nu este însă nevoie de abonament şi nu se percepe niciun fel de comision la niciuna dintre plăţi. Aceste abonamente, în cazul în care sunt mai multe plăţi, este singurul cost pe care îl plăteşte un utilizator pentru a folosi şi a face plăţi din aplicaţie”, a explicat el.

    Recent, compania a ajuns la un număr de 32.000 de utilizatori care plătesc un abonament. „Circa 20% din utilizatorii activi lunar ar avea nevoie de un abonament, restul se încadrează în cele patru facturi gratuite pe lună sau folosesc aplicaţia pentru celelalte tipuri de plăţi, nu neapărat pentru facturi”, a punctat Adrian Cighi.

    Alexandru Popescu, cofondator Pago

    Anul trecut, businessul Pago a crescut de aproape trei ori, până la venituri de circa 10 milioane de lei, compania reuşind să atingă totodată şi pragul de rentabilitate, trecând pe profit.

    „Încă nu avem situaţiile financiare finalizate pe 2020, dar din calculele noastre veniturile se situează la circa 10 milioane de lei. O mare parte din această sumă este valoarea reîncărcărilor de mobil care trece practic prin situaţiile noastre financiare. Începând din ultimul trimestru din 2020 am început să avem profit – reuşim să susţinem cheltuielile de dezvoltare şi de mentenanţă a aplicaţiei din veniturile pe care le generăm”, a spus el.

    Proiectul Pago a fost susţinut la început de cei doi cofondatori – Adrian Cighi şi Alexandru Popescu, iar apoi foarte rapid, chiar înainte de lansare, a intrat în acţionariat şi Banca Transilvania, iar pe parcurs start-up-ul a beneficiat şi de susţinerea Visa şi Mastercard pe partea de marketing şi promovare.

    „Nu am o valoare a investiţiei totale, dar probabil investiţiile totale de până acum se ridică la circa 800.000 de euro”, a menţionat Adrian Cighi.

    Anul acesta, Pago pregăteşte lansarea unei funcţionalităţi noi pentru utilizatorii din România, mai exact transferul de bani instant de pe orice card pe orice alt card. „Să spunem că este practic experienţa din Revolut, unde transferul se întâmplă aproape instant, doar că va funcţiona de pe orice card pe orice alt card emis de orice bancă din România într-o primă fază şi apoi orice bancă din Uniunea Europeană. Peste câteva săptămâni urmează să lansăm funcţionalitatea în România, iar apoi ne uităm şi în Polonia poate spre finalul anului“, a precizat el, adăugând că aceasta este o funcţionalitate de care pot beneficia utilizatorii Pago existenţi, dar şi cei noi.

    „Pe lângă plăţile de facturi şi celelalte plăţi care sunt disponibile în aplicaţie, în momentul în care aceştia vor avea nevoie să împartă o cheltuială cu prietenii sau colegii de birou spre exemplu atunci când ies la masă, nu va mai fi o limitare faptul că unul dintre ei nu are Revolut. Practic, vom face în aplicaţie acest flux care va face acest moment în care trebuie să împarţi o cheltuială într-un grup, să fie administrat mult mai uşor – să fie clar cât are de plătit fiecare şi pentru ce se plăteşte, iar dacă ulterior se mai adaugă o persoană în grup şi trebuie modificate sumele de plată să se poată face uşor din aplicaţie.”

    Pentru anul acesta, fondatorii Pago şi-au propus dublarea numărului de utilizatori care în mod normal ar trebui genereze şi o creştere similară a veniturilor.

    „Noi vedem ca piaţă ţintă pentru Pago persoanele care sunt deja familiarizate cu aplicaţiile băncilor. Nu avem cifre pentru 2020, dar la sfârşitul lui 2019 erau circa 4,5 milioane de utilizatori activi lunar ai aplicaţiilor băncilor, iar numărul de utilizatori activi anual pe care îl raportează băncile pentru aplicaţiile lor este dublu faţă de această valoare. Deci mai sunt încă multe persoane care nu folosesc Pago, iar noi credem că aplicaţia ar fi utilă pentru ei. Ca atare, pregătim şi o campanie mai intensă de promovare în a doua parte a anului în colaborare cu Visa. Iar lansarea acestei funcţionalităţi noi de transfer de bani sperăm să atragă utilizatori noi în aplicaţie”, a menţionat el.

    Potenţialul de creştere al Pago este foarte mare în condiţiile în care peste 70% din plăţile de facturi se fac cu cash la magazine alimentare, la ghiseşul băncilor sau la poştă. „Noi credem că se consumă prea mult timp şi energie pentru nişte plăţi pe care le-ai putea rezolva mult mai simplu online. Este ceva ce ar trebui să rezolvi mult mai repede pentru a putea câştiga timp pentru a face altceva.”

    Totodată, start-up-ul are, însă, oportunităţi mari şi în afara ţării, aplicaţia fiind deja folosită în Polonia şi testată pe piaţa din Italia. „În Italia aşteptăm să avem conexiunile cu furnizorii la un nivel de acurateţe suficient astfel încât să nu apară probleme pentru utilizatori. Avem nevoie de feedback de la utilizatorii din faza beta cu privire la ce nu funcţionează, ce facturi nu se aduc, dacă apar probleme cu prealuarea plăţilor. Pentru conturi clasice cu o singură locaţie sau factură pe lună e relativ uşor, dar apar tot felul de cazuri speciale când plăteşti pentru mai multe locaţii, când furnizorii au anumite statusuri pentru plăţi. Noi practic trebuie să învăţăm din trial and error cu utilizatorii din faza beta”, a spus Adrian Cighi, adăugând că deocamdată start-up-ul nu are stabilit exact momentul lansării în Italia, însă speră să fie la vară.

    Alte pieţe pe care le vizează Pago pentru extinderea internaţională sunt Cehia, Spania şi Portugalia. „Practic, concurenţa noastră sunt toate celelalte metode de plăţi facturi care sunt disponibile într-o piaţă. Ca experienţă de plată, cel puţin în ţările pe care le vizăm pentru extindere, nu am găsit aplicaţii care să ofere acest serviciu de a avea facturile automat într-un singur ecran fară a mai fi nevoie să scanezi un cod de bare sau să introduci alte informaţii.”

     

    Start-up Pitch

    Invitat: George Dragnea, fondator Livraro.com

    Ce face? Platformă ce generează pe loc un magazin online pentru businessurile care vor să primească comenzi online şi să livreze la domiciliu – restaurante, magazine alimentare, băcănii, cofetării, florării şi oricărui magazin care are nevoie de un sistem complet de comenzi online.

    „Este o soluţie special creată pentru aceste businessuri.
    Livraro.com are o serie de funcţionalităţi care nu se regăsesc într-un magazin online clasic unde sunt produse fizice livrate de curieri. Mai exact, se pot defini mai multe zone de livrare, chiar până la nivel de stradă, iar pentru aceste zone se poate defini un tarif de livrare cu o comandă minimă de livrare. Astfel, în partea de sud a oraşului, spre exemplu, poate fi setat un anumit tarif, iar în partea de nord alt tarif. O altă funcţionalitate ar fi integrarea meniului care se poate pune la nivel de oră.”

    Investor Watch

    Invitat: Cristian Dascălu, cofondator Techcelerator

    Dating cu investitori: Techcelerator urmăreşte să-şi consolideze poziţia de jucător important în ecosistemul tech din regiune prin organizarea Scale Match, un eveniment care îşi propune să faciliteze accesul start-up-urilor de tehnologie la parteneri strategici din regiune şi la finanţare.

    „Este un concept de networking şi de matchmaking în care punem la un loc în acelaşi eveniment virtual pe de o parte companii/start-up-uri care sunt în zona de ridicare de finanţări, de tip seed, pre-seed şi, pe partea cealaltă, zona de investitori cu predilecţie, inclusiv o zonă corporate cu jucători care sunt interesaţi să cunoască companii din Europa de Sud-Est, majoritatea din România în vederea unor colaborări în zona de investiţii dar nu numai.”

    Start-up Update

    Invitat: Adrian Cighi, cofondator Pago

    Ce e nou? Start-up-ul vrea să acceseze
    o finanţare de
    1,5-2 milioane euro şi urmează să se lanseze şi în Italia, aceasta fiind a doua piaţă externă unde aplicaţia Pago va fi disponibilă, după Polonia.

    „Am dezvoltat deja aplicaţia şi pentru alte ţări. Am lansat-o anul trecut în Polonia, unde aplicaţia este deja folosită de peste 15.000 de utilizatori activi lunar. Acum urmează să o lansăm şi în Italia. Aplicaţia este disponibilă deja şi în Italia în versiunea beta, dar încă nu am lansat-o oficial. Ne uităm la alte câteva ţări unde la fel ca în România, Polonia şi Italia cota de piaţă a direct debit este destul de mică astfel încât un serviciu ca Pago să fie util, iar pentru această dezvoltare internaţională avem nevoie de finanţare. Avem discuţii de ceva timp cu câţiva investitori interesaţi, dar nu este neapărat o grabă având în vedere că reuşim să susţinem dezvoltarea din veniturile din România. Aşteptăm şi momentul potrivit pentru a ridica o finanţare, însă sperăm ca până la finalul anului să avem încheiată runda de finanţare.”

    Sfatul expertului

    Invitat: Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Cum ar trebui să îşi protejeze companiile datele? Acestea ar trebui să-şi înceapă eforturile de apărare împotriva atacurilor cibernetice prin protecţia echipamentelor de pe care lucrează angajaţii. Informaţiile sensibile şi de neînlocuit din companii trebuie să fie copiate undeva în siguranţă.

    „La nivel macro aş începe cu tradiţionala soluţie de protecţie pe echipamentele folosite de utilizatori (endpointuri), acest lucru ar trebui să fie indispensabil oricărei companii pentru că automatizează deciziile de securitate şi salvează utilizatorii de undeva de 97-99,95% din atacurile care altfel ar avea un impact devastator.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • După ce criza provocată de pandemie l-a obligat să închidă şi să relanseze de câteva ori afacerea, un antreprenor spune că a găsit soluţia

    După ce criza provocată de pandemie l-a obligat să închidă şi să relanseze de câteva ori platforma de mobilitate urbană Citylink, antreprenorul Igor Grosu crede că acum este momentul să apese până la podea acceleraţia pentru planurile sale de dezvoltare.

    Primul pas este intrarea în cele două oraşe cheie pentru turismul intern redescoperit acum de nevoie din cauza pandemiei – Braşov şi Constanţa. În paralel, pentru a ajunge mai rapid pe mai multe pieţe urbane din România, platforma este gata să accepte flote de maşini de la companii sau persoane fizice în regim de franciză. Pentru a arde etape, antreprenorul se gândeşte şi la o nouă finanţare.

    „Am decis ca anul acesta să lansăm operaţiunile în oraşele Braşov şi Constanţa. În acest moment avem 10 maşini în Braşov şi ne dorim extinderea până la 150-200 de maşini în cele două oraşe noi – Braşov şi Constanţa, mai ales în condiţiile în care la finele acestui an va fi deschis şi aeroportul din Braşov”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink, proiect lansat în februarie anul trecut. „Eu îmi doresc pentru finalul acestui an să avem minimum 50 de maşini în Braşov, minimum 50 de maşini în Constanţa şi utilizatorii din Braşov, Constanţa şi Bucureşti să înţeleagă valoarea serviciilor noastre, să le folosească, mai ales că acum începe vara iar cele două oraşe sunt destinaţii turistice de top în România”, a completat el.

    Pentru a accelera dezvoltarea, compania va permite şi altor proprietari de flote să intre în platforma CityLink printr-un sistem de francize. „Constanţa şi Braşovul sunt doar primele oraşe care intră pe harta CityLink, în 2021. Ne vom continua extinderea în mai multe oraşe importante din ţară, în sistem de franciză“, a precizat antreprenorul adăugând că a pus deja la punct platforma tehnică. „Suntem gata să oferim, la cheie, partenerilor din ţară întreaga componentă tehnică, know-how-ul şi gestiunea integrală a relaţiei cu clienţii. În acelaşi timp, partenerii noştri de franciză nu trebuie decât să aducă flota de automobile. În plus, prin reţeaua de parteneri pe care deja ne-am dezvoltat-o, ne putem sprijini viitorii francizaţi şi cu facilitarea achiziţiei de flote, la preţuri preferenţiale, considerabil mai avantajoase decât media pieţei. Ştim că startul unei afaceri în franciză poate fi uneori dificil, aşa că venim şi cu un pachet de sprijin financiar, lunar, pentru fiecare automobil din flota partenerilor, până în momentul în care franciza capătă tracţiune.”

    Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink:„Acum când am stabilit clar strategia de extindere ne gândim să atragem o nouă rundă de investiţii pentru a creşte mai repede şi a acoperi necesităţile pentru operaţiunile din România.”

    Strategia de extindere a companiei este în linie cu contextul actual în care trăim, plin de schimbări, iar pentru a o pune în aplicare într-un ritm mai accelerat Citylink vrea să atragă o nouă rundă de investiţii. „Suma va depinde de discuţii, pentru că noi avem mai multe produse – avem ridesharing în Republica Moldova şi în Ucraina, astfel că putem creşte şi acolo. Vom lansa anul acesta şi acolo un produs nou. Sper că la următoarea emisiune vom vorbi şi despre un produs unic – lucrăm la un brand unic sub care vom oferi acces la bike sharing, car sharing, ride-sharing, probabil şi scooter sharing, totul integrat într-o aplicaţie. De aceea suma va depinde mult de investitori, dar strategia de dezvoltare este gândită pentru mai multe ţări”, a precizat antreprenorul.

    Citylink a lansat încă din vara anului trecut şi o flotă de biciclete, iar în viitor vrea să ofere abonamente care să le permită utilizatorilor posibilitatea de a folosi toate mijloacele de transport din platformă. „Avem o strategie de a ne extinde în mai multe oraşe în România şi flota va fi peste 3 ani de zile de 900 de maşini în aceste 6 oraşe. Dacă în 5 ani vom cuprinde alte 7 oraşe de până în 100.000 de locuitori, atunci flota va fi de 1.800 de maşini. Deocamdată ne gândim ce ţine de rent a car digitalizat sau car sharing – ne gândim la piaţa din România iar ce ţine de ride-sharing, avem şi piaţa din Moldova şi Ucraina, probabil că vom adăuga şi piaţa din România pe acest segment. Segmentul de bike sharing, scooter sharing reprezintă nişte anexe care îmbunătăţesc mobilitatea şi care se potrivesc foarte bine la pachet cu maşinile, pentru clienţi, în interiorul oraşelor. Dacă ajungem să înţelegem că bicicleta poate fi folosită şi toamna, dar şi iarna, 10.000 de biciclete pot intra în Bucureşti să acopere necesarul în raport cu populaţia şi să ofere o valoare mare oraşului ca – să descarce oraşul de ambuteiajele din trafic, lumea să devină mai sănătoasă şi să înţeleagă cu adevărat acest produs, care te ajută să ajungi din punctul A în punctul B într-o altă atmosferă.”

     

    Start-up Boost

    Invitat: Bogdan Niţulescu – small, medium and corporate lead în cadrul Microsoft România.

    Ce oferă Microsoft pentru susţinerea companiilor în noul context de piaţă? Compania Microsoft a derulat şi pe plan local eforturi de susţinere a clienţilor companii din segmentul IMM pentru a se adapta la noua realitate conturată de criză şi a oferit acces de test pe perioade extinse pentru mai multe dintre produsele sale.

    „Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai afectate de această perioadă. Microsoft a încercat încă de acum un an să pună la dispoziţie tot felul de resurse şi programe care să ajute aceste companii să treacă cu bine prin această perioadă şi să-şi găsească drumul în noua realitate.”

    Start-up Update

    Invitat: Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe pieţe din Braşov şi Constanţa, lansează sistemul de francize pentru a se putea extinde cât mai mult la nivel naţional şi vizează totodată şi atragerea unei finanţări.

    „Constanţa şi Braşovul sunt doar primele oraşe care intră pe harta CityLink, în 2021. Ne vom continua extinderea în mai multe oraşe importante din ţară, în sistem de franciză. Avem o strategie de a ne extinde în mai multe oraşe în România şi flota va fi peste 3 ani de zile de 900 de maşini în aceste 6 oraşe. Dacă în 5 ani vom cuprinde alte 7 oraşe de până în 100.000 de locuitori, atunci flota va fi de 1.800 de maşini.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Mihai Năstase, fondator Cargo Buddy

    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută la digitalizarea industriei de transport de marfă

    „Odată ce utilizatorii îşi postează marfa, aplicaţia se ocupă să le caute variantă de transport şi scapă de această grijă. Aplicaţia se ocupă de absolut tot procesul transportului – de la încărcarea mărfii şi până la descărcarea acesteia. Din ianuarie până în prezent am avut transporturi în valoare de 200.000 euro şi suntem în plină creştere. Nu ne aşteptam să avem o creştere atât de rapidă într-un timp atât de scurt. Noi eram pregătiţi ca la început să introducem utilizatori şi apoi să începem efectiv, dar odată ce am lansat aplicaţia au apărut foarte mulţi transportatori şi în acelaşi timp au apărut şi foarte mulţi expeditori care au început să posteze marfă în fiecare zi.”

    Vlad Costea, fondator al Sigtree Technologies

    Ce face? Pune la dispoziţia dezvoltatorilor imobiliari o platformă de tip marketplace care aduce la un loc furnizorii de servicii cu locatarii unei comunităţi.

    „Am ajuns la aproximativ 1.000 de apartamente înregistrate, aproximativ 30 de clădiri de birouri şi aproape 2.000 de utilizatori. În următoarea perioadă o să vină o finanţare şi pentru noi, care probabil va fi externă, nu din România. Banii vor fi folosiţi doar pentru extinderea internaţională. Considerăm că piaţa din România o putem adresa, dar pentru a ne extinde pe pieţe noi va trebui să folosim ceva bani. Vizăm obţinerea unei finanţări de aproximativ 500.000 de euro.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Potenţialul de creştere a soluţiilor de automatizare cu ajutorul roboţilor software este într-atât de mare încât România are şanse palpabile să dea lumii al doilea unicorn

    Potenţialul de creştere a soluţiilor de automatizare cu ajutorul roboţilor software este într-atât de mare încât România are şanse palpabile să dea lumii al doilea unicorn dupĂ UiPath. Acesta este crezul echipei conduse de Mario Popescu care îşi concentrează eforturile pe un uriaş segment de piaţă – întreprinderile mici şi mijlocii, oferindu-le acestor companii o platformă de roboţi software uşor de instalat şi utilizat.

    Cheltuim banii pe care îi avem in firmă pentru a creşte şi a atinge un segment de piaţă neexploatat – al soluţiilor de automatizare pentru IMM-uri, şi să fim primii care reuşim să demonstrăm că segmentul acesta de piaţă este foarte valoros, poate produce foarte mulţi bani şi că ne poate duce la un nou unicorn”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mario Popescu, CEO şi cofondator al Tailent. El a pus bazele Tailent (anterior MissionCritical) în urmă cu şase ani împreună cu Cristian Oftez, iar ulterior a intrat în acţionariatul businessului şi George Haber – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley. Start-up-ul a creat o platformă proprie de RPA (Robotic Process Automation) pentru a crea roboţi software reutilizatibili în diferite industrii.

    În aprilie anul trecut, chiar în timpul stării de urgenţă, Tailent a fost evaluat la peste 5 milioane de euro după ce a atras o finanţare de 500.000 euro de la fondul de investiţii Neogen Capital, controlat de antreprenorul Călin Fusu. Tailent tatonează însă terenul pentru a lua o a doua finanţare, ţinta fiind ca în circa 2-3 ani va ajunge la o evaluare de un miliard de euro, urmând să devină astfel al doilea unicorn din România din industria roboţilor software.

    „Suntem în momentul de faţă în explorarea unei următoare runde de finanţare. Avem calculele făcute, dar există întotdeauna o doză de neprevăzut. Noi ştim cam ce înseamnă următoarea rundă de finanţare, unde vrem să ajungem şi cum vrem să cheltuim banii respectivi pentru a creşte mai repede decât o facem acum, dar în discuţii există diverse momente de inflexiune în care suma pe care vrem noi să o ridicăm poate să şi crească – putem accepta mai mult decâ ne propunem în funcţie de ajutorul cu care vin acei bani. Banii îi folosim drept combustibil – banii se duc în produs, în echipă, vizibilitate şi în ducerea brandului şi a produsului către parteneri.”

    El nu a oferit detalii privind suma exactă pe care o vizează pentru cea de-a doua rundă de finanţare, însă a precizat că este posibil ca investiţia să vină atât de la fonduri private, cât şi de la platforma de crowdfunding din regiune. Prin soluţa dezvoltată – Tailent Automation Platform, start-up-ul atacă segmentul IMM-urilor, care până acum nu putea beneficia de soluţii de automatizare a proceselor repetitive din cauza costurilor prea mari necesare pentru dezvoltarea roboţilor software prin tehnologiile create de cei trei giganţi care activează acum pe piaţa RPA la nivel global – UiPath, Automation Anywhere şi Blue Prism. „Noi ţintim zona de IMM-uri, spre deosebire de competiţia noastră. De obicei aici apare paralela cu UiPath.

    Deservim segmente diferite de piaţă – dacă Uipath este într-o direcţie specifică de large enterprise – companii mari şi foarte mari, scopul nostru este să democratizăm accesul la tehnologia RPA şi să permitem astfel IMM-urilor să poată folosi o tehnologie care până acum era utilizată doar de către companii foarte mari, cu bugete foarte mari şi cu procese de achiziţii mai mult sau mai puţin complicate.

    Deci simplificăm, eficientizăm şi democratizăm accesul la tehnologie”, a explicat el, adăugând că între Tailent şi UiPath există mai degrabă o complementaritate decât o competiţie, în ceea ce priveşte segmentul de piaţă vizat. „Investitorii din afară se uită la România ca la un epicentru al RPA-ului global şi datorită rezultatelor fantastice ale UiPath, dar există o complementaritate între noi şi UiPath mai degrabă decât o competiţie. Aş propune un exerciţiu foarte simplu: România are un avantaj foarte mare în ceea ce înseamnă IT-ul şi specialiştii de aici – există oameni care înţeleg foarte bine domeniul de robotic process automation. Aş face o comparaţie cu Germania. Cum ar fi arătat Germania dacă acum 50-60 de ani poporul german ar fi spus: «ne ajunge un singur producător de autovehicule, nu avem loc de 2,3,4,5 etc.»?” Germanii exportă foarte multe maşini, iar în cazul României IT-ul este industria care înfloreşte acum şi care poate duce la o creştere substanţială a economiei româneşti.

    „Credem foarte mult, în funcţie de specificul businessurilor, că este loc cu siguranţă poate chiar de mai mult de două companii globale pe zona de automatizare de procese şi noi vrem să demonstrăm că avem un produs extraordinar şi o echipă fantastică care ajută înrolarea de parteneri şi îi susţinem ulterior spre a-şi deservi clienţii şi a avea rezultate deosebite şi a fi un nou unicorn în România”, a completat CEO-ul Tailent.

    Platforma RPA dezvoltată de Tailent este oferită în regim SaaS (Software as a Service) în baza unui abonament anual pentru acces la tehnologie. „Noi nu punem o limită pe numărul de roboţi utilizaţi de companie. Modelul de business nu este centrat pe licenţa de componentă a tehnologiei ca la competiţie – unde există diferite tipuri de roboţi care au un anumit preţ per robot. Noi îi dăm posibilitatea companiei care devine clientul nostru să aibă un număr nelimitat de roboţi”, a precizat Mario Popescu. Modelul de business al Tailent presupune atât colaborarea cu parteneri de implementare a roboţilor software, cât şi oferirea tehnologiei, a platformei proprii de RPA, direct companiilor – clienţilor finali. „Există două profile de companie care ajunge să folosească tehnologia noastră – compania care îşi doreşte să automatizeze procese intern fără să folosească serviciile unui partener de implementare şi există varianta clientului final care îşi doreşte un partener care să ajute cu ceea ce înseamnă serviciile de implementare”, a menţionat el.

    În cazul în care o companie vrea să îşi dezvolte singură roboţii software, aceasta plăteşte per număr de dezvoltatori pe care îi alocă să creeze roboţii, costul fiind de 500 euro pe lună pentru o plată anuală. „Deci ajungem la 6.000 euro cost anual pentru un dezvoltator.” Tailent şi-a extins recent reţeaua de parteneri printr-o colaborare cu Serviceaide – furnizor global de soluţii IT şi soluţii de management al serviciilor pentru companii bazate pe inteligenţă artificială (AI) şi machine learning cu sediul în Brazilia, care ajută start-up-ul să se extindă în America Centrală şi de Sud. De asemenea, start-up-ul a încheiat luna aceasta şi un parteneriat cu ETA2U, unul dintre cei mai mari integratori de soluţii IT din România. În perioada următoare, start-up-ul are în plan să extindă şi pe celelate pieţe din Europa.

     

    What’s hot

    Invitat: Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni Microsoft România

    Ce e nou în industrie? Tehnologia şi-a arătat valoarea în această perioadă, şi a oferit soluţii pentru provocările create de pandemie. Pe piaţă s-au conturat câteva tendinţe majore.

    „Un subiect care este pe buzele tuturor, acest business resilience, rezilienţa afacerii. O vedem inclusiv în Planul Naţional de Rezilienţă şi în oricare plan al unei strategii a unei companii din România. Văd că această orientare către rezilienţă a devenit una din principalele priorităţi ale companiilor.“

    Start-up Update

    Invitat: Mario Popescu, CEO şi cofondator al Tailent

    Ce e nou? Start-up-ul atonează terenul pentru a lua o a doua finanţare.

    „Suntem în momentul de faţă în explorarea unei următoare runde de finanţare. Avem calculele făcute, dar există întotdeauna o doză de neprevăzut. Noi ştim cam ce înseamnă următoarea rundă de finanţare, unde vrem să ajungem şi cum vrem să cheltuim banii respectivi pentru a creşte mai repede decât o facem acum, dar în discuţii există diverse momente de inflexiune în care suma pe care vrem noi să o ridicăm poate să şi crească – putem accepta mai mult decât ne propunem în funcţie de ajutorul cu care vin acei bani. Banii îi folosim drept combustibil – banii se duc în produs, în echipă, vizibilitate şi în ducerea brandului şi a produsului către parteneri.“

    Sfatul expertului

     Invitat: Andrei Avădănei, director general Bit Sentinel, companie specializată în securitate cibernetică

    Recomandări pentru start-up-uri: Start-up-urile tech trebuie să îşi testeze mai întâi propriul produs. Pentru un pachet complet de securitate IT trebuie să aibă un buget anual minim de circa 5.000 euro.

    „Cred că orice companie, indiferent de dimensiunea ei, trebuie să înceapă pro­cesul de maturizare pe cyber se­curity pornind de la un audit gap – deci practic să vadă care sunt lipsurile infra­structurii, ce dispozitive au conectate la internet şi ce aplicaţii sunt în reţea, iar de acolo să construiască peste. Este important să îşi cunoască vulnera­bilităţile pentru a avea ce remedia. Spre exemplu, în cazul companiilor mici, cel puţin în zona aplicaţiilor digitale de tip SaaS, una dintre metodele cele mai bune pentru a face această analiză este efectiv testarea aplicaţiei.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Daniel Stan, cofondator şi CEO Femyo

    Ce face? Platformă cu ajutorul căreia medicii de familie sau cabinetele mici îşi pot reduce bătaia de cap cu telefoanele de programări şi de teleconsultaţii la telefon.

    „În 5 ani ne dorim să ajugem la un număr substanţial de medici în platformă, 30.000 de medici, pentru a ne oferi acces la 40 – 50 de milioane de pacienţi. Evident, piaţa românească este mică şi niciun start-up din medicină nu cred că se gândeşte doar la piaţa românească.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Generaţia de milionari creată de Uipath – compania gigant născută în cartierul Delea Veche din Bucureşti, începe să îşi facă simţită prezenţa pe piaţa locală

    Generaţia de milionari creată de Uipath – gigantul din industria roboţilor software născut în cartierul Delea Veche din Bucureşti, începe să îşi facă simţită prezenţa pe piaţa locală  Hi-Tech. Vlad Ionescu, unul dintre oamenii cunoscuţi din echipa de conducere a UiPath nu a plecat din companie doar pentru a contribui la dezvoltarea unui nou start-up, ci are în plan să pună bani şi
    într-un nou fond de capital de risc. Este doar începutul unui val de investiţii în ecosistemul local de start-up-uri tech care va fi susţinut de listarea la bursă a UiPath în SUA.

    Sper ca în câteva luni să discutăm mai multe despre un proiect de venture capital în care cel mai probabil o să fiu implicat. Cred că ar fi cazul să apară şi alte fonduri de investiţii pe plan local. Acum există într-adevăr fonduri de investiţii pe plan local, şi investitori, şi soluţii de crowdfunding, doar că încă este foarte mult loc pe piaţă. Cred că este foarte important şi segmentul pe care vrei să îl adresezi în viaţa unui start-up. Dacă ne uităm chiar la o ţară vecină cum este Bulgaria, acolo deja sunt fonduri care sunt la a treia versiune a fondului, adică ridică fondul nr. trei şi sunt mult mai avansate. Acolo există un fond de 80 de milioane de euro aflat a treia rundă şi alt fond de 50 de milioane de euro, aflat cred că tot la a treia rundă şi asta într-o ţară mult mai mică. Nici ei nu acoperă doar Bulgaria, dar este clar că Europa de Est este subfinanţată comparativ cu alte regiuni”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Vlad Ionescu, fost membru în echipa de conducere a UiPath, cel mai valoros start-up creat în România, şi actualul director de marketing al start-up-ului Tokinomo.

    El s-a alăturat echipei UiPath în 2015, chiar atunci când proiectul a pivotat spre tehnologia RPA (robotic process automation), fiind astfel implicat în tot procesul de ascensiune al companiei – de la primele investiţii primite până la atingerea nivelului de unicorn. „Am avut şansa să lucrez şi să învăţ de la oameni foarte talentaţi şi speciali. Eu am venit la UiPath în vara lui 2015, adică acum aproximativ 6 ani, la invitaţia unui foarte bun prieten care lucra acolo. Era o companie mică, era înainte de investiţia care ne-a dus atunci la o evaluare de 6 milioane dolari, deci prima investiţie de tip seed – runda în care au participat EarlyBird, Credo Venture şi Seedcamp. Era o companie mică, însă cu ambiţii foarte mari. A fost o perioadă foarte interesantă. Echipa încerca să atragă talent şi eu la rândul meu am adus un bun prieten în companie şi cumva echipa s-a construit în jurul unor valori şi culturi comune”, a relatat el, adăugând că a învăţat foarte multe lucruri din experienţa UiPath.

    „Am învăţat foarte mult, pe lângă lucruri care ţin de marketing. Este vorba despre cum să construieşti o companie, cum să dezvolţi departamente, cum să atragi talente, de ce este important să ai un plan de stock options şi cum să motivezi echipa prin acest plan. Cum să gândeşti mare şi să faci planuri strategice.” Vlad Ionescu s-a ocupat încă la început de zona de marketing în cadrul UiPath, atunci când mai avea doar încă doi colegi în departament. Ulterior, odată cu creşterea companiei, departamentul de marketing a ajuns să aibă circa 150 de persoane, iar în ultimii ani el s-a ocupat în principal de partea de marketing automation. „Eu am venit în etapa de early stage a companiei când la marketing eram 2-3 persoane chiar în perioada de început. La momentul respectiv era mai mult vorba de tactici de genul guerrillla marketing – aveam bugete foarte mici şi trebuia să aducem rezultate disproporţionate faţă de bugetele pe care le foloseam. Ne-am axat mult pe content marketing şi pe SEO, social media. În etapele următoare, departamentul a crescut foarte mult, de la câţiva oameni am ajuns la un department de 150 de personae şi de la bugete lunare de mii sau zeci de mii de euro la bugete anuale de câteva zeci de milioane de euro. Asta s-a întâmplat în 5-6 ani”, a precizat el.

    Tokinomo

    Proiect: Tokinomo

    Ce face? Soluţie care ajută retailerii să-şi crească vânzările la raft

    Finanţare atrasă: 700.000 euro

    Necesar actual de finanţare: 1,5 mil. euro

    Evaluare proiect: 12 mil. euro

    Invitaţi: Vlad Ionescu, director de marketing Tokinomo

    După ce a petrecut mai bine de cinci ani în cadrul unicornului UiPath, Vlad Ionescu a decis în vara anului trecut să plece şi să se implice într-un nou proiect de tehnologie de pe piaţa locală. De ce a ales însă să părăsească echipa UiPath?

    „Mă gândeam mai mult timp la varianta asta. Structura sistemului de stock options într-un start-up este construit aşa, cumva pe patru ani – cam atât se presupune că poţi da randament maxim şi fără să ajungi la burn-out (nu era cazul la mine). UiPath este o companie matură acum şi impactul/aportul pe care puteam să îl aduc eu în companie s-a schimbat de-a lungul timpului. De la câţiva oameni în marketing am ajuns la un departament mare şi rolul meu devenise mult mai specializat cu trecerea timpului. Iar eu personal sunt pasionat de start-up-urile early stage, care se află la început de drum, şi pentru care cred că pot aduce cea mai mare valoare cu cunoştinţele mele, să am cel mai mare impact – rezultate asimetrice cu nişte resurse limitate. La asta cred eu că mă pricep cel mai bine”, a răspuns el.  

    Deşi a părăsit echipa UiPath, Vlad Ionescu, milionar acum, a ales să îşi păstreze acţiunile deţinute la compania unicorn şi să investească în continuare în start-up-uri de tehnologie. „Am păstrat majoritatea acţiunilor în UiPath şi cred că le voi păstra pe termen lung, chiar şi după IPO. UiPath este o companie valoroasă pe termen lung şi în afară de nevoile de lichiditate nu aş avea niciun motiv să vând”, a punctat el, menţionând că este pasionat de investiţii în start-up-uri. „M-am alăturat asociaţiei TechAngels din România şi am investit în mai multe start-up-uri locale – TypingDNA, TPS Engage, EmailTree şi Tokinomo.”

    El nu a vrut să ofere detalii despre suma totală investită până acum în proiecte de tehnologie, însă a precizat că a investit suficient până acum. De altfel, start-up-ul în care acum este director de marketing este totodată şi una dintre investiţiile lui – Tokinomo. Start-up-ul a dezvoltat o soluţie ce ajută retailerii să-şi crească vânzările la raft, iar până acum Tokinomo a reuşit să ia până acum o investiţie de 0,7 mil. euro, la care a contribuit şi Vlad Ionescu, aceasta fiind de altfel şi modalitatea prin care a ajuns în contact cu fondatorii start-up-ului.

    „Am cunoscut echipa Tokinomo printr-o investiţie la runda anterioară de tip seed şi mi-a plăcut foarte mult echipa – am lucrat împreună de dinainte să devin chief marketing officer, am făcut brainstorming, am făcut strategii şi planuri şi după multe astfel de ore petrecute împreună mi-am dat seama că îmi place să lucrez pentru ei şi asta a contat cel mai mult şi bineînţeles potenţialul pe care îl văd în companie.”

    1. STAILER.ro

    Proiect: Stailer.ro

    Ce face? Platformă pentru programări şi atragere de clienţi noi pentru saloanele de înfrumuseţare şi stilişti

    Investiţie iniţială: 150.000 euro

    Necesar actual de finanţare: 500.000 euro

    Evaluare proiect: 5 mil. euro

    Invitat: Andrei Ursachi, cofondator şi CEO Stailer.ro

    2. IZIDOC

    Proiect: IziDoc

    Ce face? Platformă online prin care companiile pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament pentru servicii stomatologice

    Investiţie iniţială: 70.000 euro

    Necesar actual de finanţare: 150.000-200.000 euro

    Invitat: Diana Enăchescu, fondator şi CEO al IziDoc

    3. SECURIFAI

    Proiect: SecurifAI

    Ce face? Soluţie software care analizează cu ajutorul inteligenţei artificiale înregistrările de la camerele de supraveghere

    Investiţie iniţială: 200.000 euro

    Finanţare totală atrasă: 425.000 euro

    Invitat: Andrei Gogan, cofondator, director general: SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Afacerea cu taxiuri care pune stăpânire pe toată România. Cum a reuşit o companie româneasca de taxi să se bata cu giganţii veniţi din afară

    Piaţa de taximetrie, care i-a făcut milionari pe mai mulţi antreprenori locali din industria tech, părea deja un domeniu acaparat de platformele străine de RIDE-HAILING precum Uber, Bolt sau Free Now – compania deţinută de grupul Daimler şi BMW care a cumpărat aplicaţia locală de taxi Clever Taxi, şi mai nou şi de soluţii de car-sharing cum ar fi Spark, CItyLink sau Teleport. Totuşi, o companie locală atacă această nişă cu o nouă aplicaţie de taxi: GoCab.

    La sfârşitul acestui an vom atinge un număr de cel puţin 15.000-20.000 de şoferi de taxi parteneri – lucrăm exclusiv cu firme şi şoferi de taxi. Ne propunem să ajungem în toate colţurile României şi putem face acest lucru. Anul acesta vom ajunge în cel puţin 60 de oraşe din România. Vom acoperi practic reşedinţele de judeţ şi alte localităţi din eşalonul doi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Sorin Muşat, preşedintele Consiliului de Administraţie al GoCab Software.

    Proiectul GoCab a început în 2019 în cadrul companiei Romlogic Tehnology SA, care a dezvoltat un taximetru inteligent ce încorporează toate instrumentele de care are nevoie un şofer de taxi pentru a-şi desfăşura activitatea – taximetru, dispecer, navigator GPS, sistem de voce walkie-talkie. „Ideea a fost ca un şofer sau companie de taxi să poată să vadă absolut totul transparent folosind un hardware plus un software dedicate pentru această activitate de taximetrie”, a punctat el.

    Aşadar, GoCab a venit cu soluţia software în completarea hardware-ului dezvoltat de Romlogic, proiectul fiind acum operat separat prin intermediul companiei GoCab Software. Practic, platforma software GoCab este împărţită între aplicaţia mobilă pentru utilizatorii finali – clienţii de taxi, aplicaţia mobilă pentru şoferii de taxi şi soluţia web-dispatch pentru dispeceratele de taxi.

    Prin intermediul aplicaţiei GoCab pentru utilizatorii finali, pasagerii pot comanda online, simplu şi rapid un taxi din orice oraş al ţării, iar procesul de utilizare este intuitiv. Aplicaţia oferă transparenţă în ceea ce priveşte preţul călătoriei şi flexibilitate privind modalităţile de plată: cu cardul direct în aplicaţie, cu cardul fizic, cash sau prin voucherele oferite gratuit de dezvoltatorii aplicaţiei. În plus, toţi şoferii sunt verificaţi, iar călătoriile sunt geo-urmărite pentru un plus de siguranţă. Pentru primii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii de 1,5 milioane euro, urmând să acceseze ulterior şi o finanţare care să susţină dezvoltarea accelerată propusă şi atingerea obiectivelor pe termen mediu.

    „Vizăm ca la sfârşitul anului 2021 sau începutul primului semestru din 2022 să ne listăm pe Bursă. Dorim să atragem cât mai mulţi investitori. Avem un plan foarte bine stabilit pentru următorii doi ani şi din estimările noastre, după cum monitorizăm indicatorii de performanţă, estimăm că aplicaţia GoCab va valora cel puţin 10 milioane euro”, a subliniat Sorin Muşat, precizând că acum valoarea proiectului GoCab este estimată la circa 1,5 – 2 milioane euro.

    GoCab

    Proiect: GoCab

    Ce face? Platformă software ce conectează pasagerii cu şoferii autorizaţi de taxi, fie că aceştia activează în mod independent  fie că sunt afiliaţi unui dispecerat

    Buget de investiţii: 1,5 mil. euro

    Evaluare curentă: 1,5 – 2 mil euro

    Ţintă evaluare 2023: minim 10 mil. euro

    Invitat: Sorin Muşat, preşedinte CA GoCab Software

    Aplicaţia GoCab a fost lansată în mai 2020, iar de atunci şi până în prezent, numărul de curse înregistrate a depăşit 500.000, iar ţinta companiei este de a ajunge la 5 milioane de curse procesate la finalul acestui an. „Este într-adevăr puţin, însă pandemia şi-a spus cuvântul. Probabil că piaţa este undeva la 30% din ce a fost înainte  de declanşarea pandemiei. Estimăm că la finalul anului, când viaţa aşa cum o ştiam înainte de pandemie va fi aproape de normal, vom avea peste 5 milioane de curse procesate prin intermediul GoCab, mai ales că vom accelera dezvoltarea şi vom fi prezenţi în majoritatea oraşelor din România”, a menţionat Sorin Muşat.

    Deocamdată, compania GoCab nu a început să monetizeze aplicaţia, aceasta fiind oferită gratuit şoferilor şi companiilor de taxi. Modelul de business se bazează însă pe subscripţii, atât din partea şoferilor, cât şi a companiilor de taxi, pentru utilizatorii finali, aplicaţia fiind gratuită.

    „Şoferii de taxi vor plăti un abonament – va fi un efort financiar foarte scăzut, având în vedere că GoCab va încheia anumite parteneriate cu firme terţe prin care aceştia vor avea o serie de avantaje financiare astfel încât abonamentul în sine să nu fie o presiune foarte mare pentru ei”, a precizat el, adăugând că firmele de taxi din localităţi şi zone mai puţin dezvoltate, care nu au avut resursele necesare pentru a investi în propria aplicaţie, pot beneficia de o platformă completă contra unui abonament modic astfel încât toţi colaboratorii acelui dispecerat să poată lucra după ultimele standarde.

    În prezent, aplicaţia GoCab este folosită de un număr între 60.000 – 80.000 de utilizatori activi, iar ţinta companiei este de a ajunge la cel puţin 3 milioane de utilizatori în următorii ani. Apoi, după consolidarea pe plan local, GoCab Software are în plan să iasă în străinătate cu o soluţie complexă. „Romlogic produce un taximetru inteligent pentru firmele de taxi, noutatea fiind că este complet digital. Fiind un aparat fiscal, acesta se pliază pe toate normele în materie de aparate fiscale din România – va comunica la ANAF toate raportările. Împreună cu aplicaţia GoCab care rulează în paralel pe acest dispozitiv, considerăm că avem o soluţie optimă şi putem ataca orice piaţă din străinătate.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

    1. Questo

    Proiect: Questo

    Ce face? Aplicaţie mobilă cu jocuri de explorare a oraşului care le permit turiştilor şi localnicilor să descopere un oraş pe cont propriu

    Finanţări totale atrase: 2 mil. euro

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO Questo (stânga)

    2. ProfiCircle

    Proiect: ProfiCircle

    Ce face? platformă marketplace B2B pentru sisteme de depozitare şi echipamente comerciale

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Finanţare atrasă: 300.000 de euro

    Invitat: Cristian Guşă, cofondator şi CTO ProfiCircle

    3. Tassis

    Proiect: Tassis

    Ce face? Aplicaţie de pontaj online şi management al timpului care le oferă firmelor mici posibilitatea de a fi la fel de eficiente ca firmele mari

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Invitaţi: Radu Miloş, fondator şi CTO Elysian Software

    4. Key Way Group

    Proiect: Key Way Group

    Ce face? Dezvoltă sub brandul CAPEX.com o platformă de tranzacţionare pentru instrumente financiare bazate pe contracte pentru diferenţă (CFD-uri)

    Finanţare totală atrasă: 10 mil. dolari

    Invitaţi: Octavian Pătraşcu, fondator şi  CEO Key Way Group, un start-up fintech care a dezvoltat o platformă de tranzacţionare, a luat finanţări de 10 mil. dolari şi acum discută o nouă rundă pentru expansiune

    5. GiftShare

    Proiect: GiftShare

    Ce face? Platformă online de tip market-place pentru carduri cadou

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Necesar de finanţare: 150.000 de euro

    Invitaţi: Adina Carapencea, cofondatoare GiftShare.ro

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum poţi să-ţi faci reclamă stradală în New York cu bani puţini. Soluţia găsită de o echipă de români

    Pentru multe businessuri, să îşi facă reclamă pe unul dintre panourile stradale din Times Square, New York, era un vis pentru când vor ajunge la venituri de milioane şi milioane, mai ales dacă nu erau afaceri americane. O echipă de români a gândit o soluţie care să îi permită oricărui business, indiferent de dimensiune şi de resursele financiare, să îşi afişeze reclama pe orice panou stradal din lume, la costuri foarte accesibile. Acum, soluţia, numită TPS Engage, valorează peste 12 milioane de euro şi este prezentă în peste 35 de ţări din întreaga lume. Ba chiar a făcut valuri în toată povestea cu GameStop din SUA.

    „Ce ne dorim să facem prin marketplace-ul TPS Engage este să democratizăm accesul oricărui tip de business, mic sau mare, la canalul out-of-home digital, fie că vorbim despre ecrane outdoor sau indoor. Una dintre noutăţile pe care le aduce platforma noastră este că le oferim posibilitatea publicitarilor să cumpere acest spaţiu media standardizat la nivel de oră pe oricare dintre ecranele care sunt conectate în platforma noastră în momentul respectiv. În cadrul unei ore, fiecare îşi poate alege un număr fix de spoturi care să ruleze în acea periodă şi practic modelul contribuie la eliminarea bufetelor minime care erau cerute în trecut de oricare reţea pentru a facilita accesul publicitarilor în acest spaţiu de comunicare”, a explicat Sergiu Gruiţă, director comercial TPS Engage, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Mai exact, înainte un brand avea nevoie de câteva mii sau zeci de mii de dolari pentru a-şi afişa reclama pe un ecran din Times Square într-o campanie de digital out-of-home, iar acum, prin intermediul TPS Engage, acestea îşi pot cumpăra expunere la nivel de oră la preţuri de 280 de dolari pentru spaţiu pe unul dintre cele mai mari ecrane din Times Square. „Acesta este un buget pe care şi-l poate permite orice tip de advertiser şi de aici vine şi noutatea – democratizarea acestui serviciu către orice business care acum îşi face reclamă online pe Facebook sau Google şi care era limitat din punctul de vedere al bugetelor să intre în acest spaţiu de comunicare”, a completat el.

    Povestea start-up-ului TPS Engage a început în 2012, însă de la idee până la o soluţie comercială lansată oficial pe piaţă au mai trecut circa 5-6 ani. Investiţia iniţială pentru demarea proiectului s-a situat la circa 200.000 dolari – fonduri proprii ale fondatorilor.

    „Proiectul a început ca şi idee prin 2012 şi a plecat de la o necesitate – aveam nevoie să promovăm o companie şi era extrem de dificil să ajungem pe panouri publicitare stradale. Ne-am uitat un pic mai mult la piaţă şi am zis să încercăm să democratizăm cumva accesul la panourile acestea pentru că este una dintre ultimele industrii de publicitate în care contează cât de mare eşti şi cât de mulţi bani ai ca să poţi să ajungi acolo”, a punctat Bogdan Savonea, cofondator şi CEO TPS Engage.

    După o perioadă de proiecte pilot şi teste, TPS Engage a lansat în 2017 prima iteraţie a softului, iar în 2018 platforma a fost lansată commercial, start-up-ul atrăgând atunci şi o finanţare pre-seed de la Techstars în valoare de 120.000 dolari.

    „Platforma este pe piaţă la nivel comercial de circa trei ani – timp de un an înainte a fost o versiune în care aveau acces doar anumiţi clienţi, nu era publică. Industria de publicitate stradală încă este o industrie depăşită la nivel tehnologic la nivel global, nu doar în România. Noi stăm totuşi destul de bine. Pentru a dezvolta o platformă deschisă pentru toată lumea, care să poată fi folosită de oricine şi de oriunde de pe planetă, este nevoie de mai multă muncă decât pentru a face o platformă de cumpărat reclamă online”, a precizat el.

    Platforma TPS Engage se adresează businessurilor mici, mijlocii, independente sau agenţiilor de digital care în mod tradiţional nu folosesc publicitatea stradală din cauza costurilor ridicate.

    „Prin prisma utilizării, este un process self-service, adică se creează un cont şi de acolo mai departe se caută ecranele pe care le vrea fiecare, se creează campania, se urcă media, se setează dacă să fie media contextuală sau nu, se plăteşte şi acesta este finalul procesului”, a menţionat Bogdan Savonea, adăugând că folosirea platformei este gratuită pentru toată lumea. „Se plăteşte doar când se cumpără media, iar în spate există înţelegerile pe care noi le avem cu proprietarii sau operatorii panourilor.”

    Acum, start-up-ul lucrează cu aproximativ 250.000 de ecrane prezente în circa 35 de pieţe din lume, ecranele fiind deţinute de aproximativ 200 de reţele diferite. „Dacă vorbim de parteneri, în plus faţă de cei care deţin aceste ecrane, avem parteneriate extinse şi în zona de date care sunt folosite atât pentru îmbunătăţirea targetării campaniilor respective pe panotajul stradal, cât şi pentru măsurarea eficienţei acestora”, a completat Sergiu Gruiţă.

    Extinderea internaţională a TPS Engage a venit cu o creştere importantă a veniturilor care anul trecut au depăşit pragul de un milion de dolari.

    „Avem pieţe prioritare ca SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia. Din punctul de vedere al cotei de piaţă, în România am ajuns la 30% din totalul pieţei de outdoor şi indoor digitale, pondere care este în creştere an de an. Veniturile, dacă ne raportăm la 2020 faţă de 2019, au avut o evoluţie pozitivă”, a spus directorul comercial al TPS Engage.

    În a doua jumătate a acestui an, start-up-ul vrea să aloce mai multe resurse pentru extinderea pe piaţa din SUA.

    Sergiu Gruiţă, director comercial TPS Engage: „Produsul nostru este disponibil în varianta comercială de circa trei ani. În 2018 ne-am concentrat foarte mult pe o etapă de testare şi învăţare în care am încercat să îmbunătăţim constant produsul şi să rafinăm aceste instrumente pe piaţa locală, urmând ca în următorii doi ani să intrăm într-o fază de dezvoltare accelerată care ne-a permis să ajungem la etapa în care suntem acum.”

    „Obiectivul nostru, de fiecare dată când ne extindem pe o piaţă nouă, este ca gradual să ajungem să acoperim circa 80-90% din inventarul de ecrane disponibile în piaţa respectivă”, a subliniat el. Anul acesta, start-up-ul mizează pe venituri de peste 5 mil. dolari.

    Clienţii TPS Engage provin din verticale multiple – de la restaurante, firme de software până la firme de e-commerce ş.a.m.d. „Vorbim de orice tip de client care îşi face reclamă în online, fie că vorbim de clienţi de mici dimensiuni care investesc în medie 500 dolari în zona de panotaj digital stradal, fie că vorbim de clienţi mari pentru care valoarea medie a unei comenzi începe de la 50.000-60.000 dolari”, a punctat Sergiu Gruiţă. Printre brandurile mari cu care lucrează TPS Engage se numără P&G, Uber Eats, Samsung sau Coca-Cola.

    Una dintre funcţionalităţile inovative ale platformei TPS Engage este cea care permite adaptarea conţinutului publicitar în funcţie de diferite surse de date sau realităţi din faţa oricărui ecran selectat. „Ce înseamnă acest lucru? Dacă vrei să ai un conţinut care rulează când plouă afară şi unul care rulează când e soare şi unul care rulează când trece un anumit model de maşină, poţi seta toate aceste vizualuri în platformă şi se pot adăuga surse de date care vor declanşa schimbarea conţinutului automat”, a explicat Bogdan Savonea.

    Costurile reduse pentru afişarea conţinutului publicitar pe ecrane stradale şi funcţionalităţile multiple au permis ca TPS Engage să se remarce în povestea GameStop din SUA în care investitorii de pe bursă au pariat pe scăderea acţiunilor lanţului american de magazine, iar investitorii privaţi s-au aliat pe platforma Reddit pentru a răspunde practicii considerate imorale. Matei Psatta, cofondator al TPS Engage a decis să cumpere spaţiul publicitar de pe un panou din Times Square şi să afişeze un vizual cu GameStop care a devenit viral în scurt timp. Totul cu doar cu 18 dolari.

    1. TPS Engage

    Proiect: TPS Engage

    Ce face? Platformă pentru publicitate indoor şi outdoor prin intermediul căreia orice business, indiferent de tipul şi mărimea acestuia, îşi poate permite să îşi afişeze reclamele pe panourile stradale sau din centrele comerciale

    Investiţie iniţială: 200.000 dolari

    Finanţare atrasă: 1 mil. dolari

    Venituri 2020: peste 1 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: peste 5 mil. dolari

    Evaluare proiect: 12 mil. euro

    Invitaţi: Bogdan Savonea, cofondator şi CEO TPS Engage şi Sergiu Gruiţă, director comercial TPS Engage

    „De circa 6-7 luni am tot testat diverse metode de promovare neconvenţională. Matei era foarte pasional în legătură cu întreaga situţie şi era implicat în grupul acela de pe Reddit, aşa că a zis să vadă cum merge o oră pe acel ecran din Times Square anunţul referitor la GameStop. Şi a mers bine”, a precizat cofondatorul şi CEO-ul TPS Engage.

    În prezent, echipa TPS Engage este formată din 14 persoane împărţite între birourile din New York, Bucureşti, Dubai şi Seul.

    „Vom mai creşte echipa şi sperăm ca la final de an să ajungem la o echipă de peste 50-60 de persoane la nivel global, din care circa jumătate va fi în România. Tot businessul european va fi gestionat din România.”

    Pentru a se putea extinde în continuare la nivel global, start-up-ul mai are nevoie de investiţii, iar în prezent se află în curs de a obţine o finanţare de tip serie A care va creşte substanţial evaluarea firmei. În urmă cu un an, TPS Engage a reuşit să obţină o investiţie de tip seed de un milion de dolari de la fondul american Cadron Capital Partners, start-up-ul fiind evaluat atunci  la circa 12 milioane dolari. „În următoarele trei luni vom închide o nouă rundă de finanţare de tip serie A. În primul rând este o rundă de achiziţie de piaţă, va fi folosită cu precădere în SUA – 70%, Europa de Vest – 20% şi Asia – 10%. Au început să fie foarte multe cereri din zona Asia şi Australia. O parte bună din finanţare va fi folosită în dezvoltarea birourilor de programare din România”, a menţionat Bogdan Savonea. În următorii 2-3 ani, start-up-ul şi-a propus să ajungă într-o poziţie dominantă pe ceea ce înseamnă programmatic şi micro buying, strict pe zona de outdoor.  „Principalul nostru scop în următorii 2-3 ani este să creştem cota de piaţă pe care o avem pe programmatic outdoor la nivel global. Dacă în 2019, piaţa de programmatic era cam 1% din outdoor, se preconizeze o creştere masivă în 2020, dar a venit virusul. Anul acesta cu siguranţă va fi o creştere pentru că există cerere pentru ecrane digitale mult mai personalizat”, a conchis el.

    2. 3minutesjob.com

    Proiect: 3minutesjob.com

    Ce face? Platformă care conectează angajatorii cu utilizatorii de 18-25 de ani care îşi caută un job cu ajutorul a 3 clipuri video de câte un minut

    Necesar de finanţare: 180.000 euro

    Invitat: Andrea Adamo, fondator 3minutesjob.com

    3. BOOKR

    Proiect: BOOKR

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru realizarea şi gestionarea programărilor dedicată clienţilor şi businesurilor din industria de servicii

    Ţintă venituri 2021: 100.000 euro

    Invitat: Andrei Covaciu, fondator şi CEO BOOKR

    4. FintechOS

    Proiect: FintechOS

    Ce face? Dezvoltă soluţii de transformare digitală pentru industria financiară

    Finanţare totală atrasă: 16 mil. euro

    Venituri 2020: 7,5 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: peste 15 mil. dolari

    Invitaţi: Sergiu Neguţ, cofondator FintechOS

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation