BusinessMagazin

Tag: Washington

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • Washingtonul dezvăluie fotografii care ar arăta o conexiune între Moscova şi separatiştii ucraineni

     Unele dintre aceste imagini au fost furnizate de ucraineni, altele au fost publicate în presa internaţională sau recuperate de pe Twitter, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Unele arată persoane şi “indicii ale unei conexiuni între Rusia şi o parte dintre militanţii înarmaţi din estul Ucrainei”, potrivit ei.

    O serie de fotografii furnizate de Kiev prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) arată o imagine realizată în Georgia în 2008 a unui militar cu barbă roşcată, purtând insigna unei unităţi a forţelor speciale ruse.

    Acelaşi bărbat, cu barba ceva mai albă, apare pe o altă fotografie realizată în timpul ocupării unui comisariat din oraşul Kramatorsk de către militanţi separatişti. “Aceeaşi persoană a fost văzută şi la Slaviansk, la 14 aprilie 2014”, afirmă legenda unei a treia fotografii în care se vede un bărbat în uniformă, cu ţigara în gură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Londra şi Washingtonul pregătesc noi sancţiuni împotriva Moscovei

     Cei doi lideri au discutat la telefon despre acordul privind detensionarea situaţiei din Ucraina, încheiat la Geneva, apreciind că acesta este “un pas pozitiv”, dar au subliniat că prevederile acordului trebuie să fie puse în aplicare “rapid”.

    “Premierul (britanic) şi preşedintele (american) au convenit, de asemenea, că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să continue pregătirea unor eventuale sancţiuni suplimentare, pentru a fi pregătite să reacţioneze rapid, dacă acordul nu va fi aplicat”, a anunţat Biroul premierului David Cameron, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washingtonul pregăteşte “în mod activ” noi SANCŢIUNI împotriva Moscovei

     “Pregătim în mod activ noi sancţiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului american, Jay Carney, tensionând şi mai mult situaţia după declaraţiile de marţi ale Departamentului de Stat, care a anunţat că Washingtonul ia în considerare măsuri “adiţionale” împotriva Rusiei.

    Totodată, potrivit lui Carney, Statele Unite speră că Rusia, cu ocazia reuniunii de la Geneva, va da dovadă de intenţia de a reduce tensiunile din estul Ucrainei, unde activiştii proruşi înfruntă autorităţile de la Kiev.

    Purtătorul de cuvânt a adăugat că Moscova trebuie, de asemenea, să recunoască faptul că Ucraina şi-a asumat angajamentul de a iniţia reforme constituţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 au discutat despre “nevoile de finanţare” ale Ucrainei

     La finalul unei reuniuni “informale şi scurte”, miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale din statele membre G7 – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – au anunţat că au trecut în revistă “evoluţiile importante şi recente ale economiei mondiale”, inclusiv în Ucraina.

    Riscând probleme financiare grave, ţara a cerut ajutorul comunităţii internaţionale. La sfârşitul lui martie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a dat acordul pentru un împrumut în valoare de 14 până la 18 miliarde de dolari, care va fi completat prin finanţări la nivel bilateral.

    Criza din Ucraina, pe care Moscova a ameninţat-o joi cu tăierea gazelor naturale, se află în centrul unor discuţii ale marilor creditori la nivel mondial, reuniţi în cadrul Adunării Generale a FMI şi Băncii Mondiale (BM) la Washington.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 se reunesc la Washington pe tema impactului crizei din Ucraina

     La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

    Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.

    Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dmitro Firtaş, acuzat în SUA de dare de mită pentru un proiect minier indian. Washingtonul vrea să-l judece pe oligarhul ucrainean pentru corupţie

     Firtaş (48 de ani) susţine că dosarul penal este motivat politic, transmite Bloomberg.

    Potrivit procurorilor americani, omul de afaceri ucrainean ar fi complotat, împreună cu alte cinci persoane, pentru plata unor mite în valoare totală de 18,5 milioane de dolari către oficiali indieni pentru a facilita proiectul, care ar fi generat vânzări de produse din titaniu către mai multe firme, inclusiv o societate americană cu sediul în statul Illinois. Compania americană presupus implicată în dosar nu a fost identificată.

    “Firtaş a fost coordonatorul acestui demers”, a declarat într-un comunicat procurorul Zachary Fardon din Chicago, Illinois. Oficialul a precizat că Firaş controlează conglomeratul internaţional Group DF.

    Firtaş se află în Austria, unde încearcă să blocheze extrădarea în Statele Unite. El a fost reţinut în luna martie la Viena, la câteva zile înaintea referendumului prin care Crimeea a optat pentru aderarea la Federaţia Rusă, şi eliberat ulterior pe o cauţiune în valoare de 125 milioane euro. Miliardarul este urmărit penal în SUA începând de anul trecut, însă acuzaţiile au fost făcute publice miercuri seară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul alunecării de teren din statul american Washington a ajuns la 24 de morţi şi 176 de dispăruţi

     Două corpuri au fost scoase dintre dărâmături, iar alte opt au fost localizate, adăugându-se celor 14 identificate anterior, a declarat pentru presă Travis Hots, comandantul pompierilor din comitatul Snohomish.

    Comunitatea rurală de la Oso, la aproximativ 100 de kilometri nord-est de Seattle, a fost devastată sâmbătă de un torent de noroi, în urma alunecării versantului unui deal într-un curs de apă din apropiere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Visa şi MasterCard au oprit serviciile pentru clienţii băncilor ruseşti, în urma sancţiunilor SUA

     Banca Rossia, vizată de sancţiunile americane, a anunţat vineri, într-un comunicat, că Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi către clienţii băncii. Măsura afectează şi divizia Sobinbank a băncii.

    Banca SMP, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, ale căror nume au fost incluse pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, a anunţat la rândul ei că operaţiunile cu carduri Visa şi MasterCard ale clienţilor săi au fost blocate.

    Concret, aceşti clienţi nu pot retrage bani cu cardurile şi nu le pot folosi nici la cumpărături.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro