BusinessMagazin

Tag: Viena

  • In ce oras este cel mai bine sa locuiesti?

    “De regula topurile atrag atentia oamenilor”, spune Peter
    Meyers, care administreaza topurile Relocate America, un site
    informational care a numit Huntsville cel mai bun oras
    american.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Alina Dumitru, din nou campioana europeana la judo

    Romania se descurca foarte bine la Campionatele Europene de judo
    de la Viena, acolo unde, joi, in prima zi a competitiei, si-a
    trecut in palmares doua medalii de aur.

    Alina Dumitru, campioana olimpica de la Beijing, si-a respectat
    blazonul si a mers perfect pana in finala unde s-a intalnit cu Eva
    Csernoviczki, din Ungaria, o adversara pe care o mai intalnise de
    noua ori pana la finala, si in fata careia pierduse o singura
    data.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Topul oraselor europene cu cele mai mari salarii pentru executivii de top

    De ce pleaca executivii romani sa lucreze in strainatate? Florin
    Petrescu, 32 de ani, fostul director de resurse umane al Citibank
    pentru Romania si Bulgaria, a fost promovat anul trecut in functia
    de Regional HR Business Partner in cadrul biroului regional al
    bancii din Londra, functie din care raspunde pentru tarile din
    Europa de Est si Orientul Mijlociu pe segmentul de consumer si
    commercial banking.

    “Sa lucrezi intr-un birou regional este o experienta foarte
    importanta pentru dezvoltarea profesionala, intrucat Londra ofera
    oportunitati de neegalat intre tarile din regiune. De asemenea,
    este un oras cosmopolit cu o foarte mare diversitate de
    nationalitati. Un factor important in decizia de a lucra aici este
    acela ca in mijlocul unei asemenea oaze de diversitate nu te simti
    deloc strain”, spune Petrescu.


    Cititi mai multe     despre cele mai ofertante orase pentru
    executivii de top pe
    www.zf.ro

  • Cum a ajuns Fondul Proprietatea pe Bursa de la Viena fara ca macar sa stie

    Desi Fondul Proprietatea (FP) nu este prima actiune romaneasca
    folosita drept activ suport pentru un “warrant”, pe pietele externe
    fiind folosite drept activ suport actiunile Biofarm sau Petrom,
    produsul structurat emis de Wood&Co este primul care a adus
    indirect titlurile FP pe o piata reglementata asa cum este cea a
    Bursei de la Viena. Mai mult, prin pretul de tranzactionare al
    certificatului de tip “warrant”, care are “in spate” un pachet de
    500.000 actiuni FP, se poate calcula in mod transparent pretul unei
    actiuni FP.

    “Nu cred ca acest certificat aduce mai mult bine, ci mai mult
    rau pentru Fondul Proprietatea. Pretul certificatului nu reflecta
    valoarea Fondului Proprietatea, ci este doar un generator de
    lichiditati pentru brokerii de la Wood. Mai mult, pretul
    certificatului include si riscul emitentului-Wood&Co care nu
    are nicio legatura cu Fondul Proprietatea. Pe de alta parte, este
    insa o idee buna de business pentru firma de brokeraj”, a spus
    Nicolae Ivan, reprezentantul fondului american de investitii
    Cartesian care detine un pachet de 2,77% din Fondul
    Proprietatea.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Fondul Proprietatea a fost cotat pe Bursa din Viena

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plaja din centrul orasului

    De anul trecut, cand criza nici macar nu isi aratase coltii pe de-a intregul, vocabularul de turist a fost imbogatit cu un nou termen – “staycation”, adica moda descoperirii orasului de bastina cu ochi de turist. Odata ce ideea ca este “cool” sa iti descoperi orasul natal in aceasta perioada de recesiune a inceput sa fie promovata pe toate canalele media, varianta vacantei cu plimbari pe langa casa a fost aleasa de multi dintre cei afectati de criza.

    Pentru ca majoritatea asociaza vacanta de vara cu o evadare pe o plaja, printre cei mai castigati au fost operatorii de plaje urbane din marile capitale ale Europei, care raporteaza cresteri semnificative ale numarului de localnici ce apeleaza la serviciile lor. Plajele din orase precum Viena, Paris, Berlin sau Bruxelles, care nu au fost binecuvantate cu iesire la mare, mizeaza in acest an pe un avantaj la care un (fost) turist cu bugetul limitat nu poate rezista – reduceri de pret si uneori chiar gratuitate. La aceasta se adauga nisipul fin adus de pe litoral, vedere la apa, sporturi de vara, ore de fitness sau bronz urban, adica aproape orice gasesti intr-o statiune de pe Coasta de Azur sau Costa del Sol – mai putin marea.

    Astfel de plaje se gasesc aproape in fiecare mare oras al Europei. Praga si Budapesta au propriile plaje construite artificial de-a lungul fluviilor ce le traverseaza, iar Amsterdamul isi incurajeaza localnicii care nu isi permit o excursie la mare sa se bronzeze pe acoperisul muzeului de stiinta (NEMO). Berlinul se lauda, la randul sau, cu oaze de nisip urbane, iar orase mai mici, precum Köln, Rotterdam, Utrecht, Toulouse sau Bordeaux, au preluat din mers tendinta. Viena si Parisul au dezvoltat insa o adevarata industrie in jurul conceptului de plaja urbana. “In fiecare weekend de vara, aproximativ 300.000 de oameni isi petrec timpul pe Donauinsel (Insula Dunarii, situata in centrul Vienei si care desparte fluviul propriu-zis de canalul Neue Donau, fiind gandita initial pentru a proteja orasul de inundatii, n.red.), foarte multi fiind localnici. Un turist petrece in Viena in medie 2 zile jumatate si este in general atras de obiectivele din centru, asa ca localnicii predomina aici”, explica pentru BUSINESS Magazin Gabriele Lenger, director pentru Romania in cadrul Oficiului National de Turism al Austriei. Amatorii de plaja in mijlocul capitalei austriece au de ales intre Insula Dunarii sau amplasamentele mai noi construite de-a lungul canalului fluvial. “Insula Dunarii, o fasie lunga de 21 de kilometri si lata de maxim 210 metri, atrage in fiecare an inotatori, pasionati de navigatie, windsurferi.

    Exista aici nenumarate gradini, pajisti, terase sau promenade cu baruri si restaurante chiar pe malul Dunarii”, spune Lenger. Tot aici se organizeaza si cea mai mare petrecere in aer liber din Europa, Festivalul Danube Island, care a atras anul acesta, la finalul lunii iunie, trei milioane de vizitatori pe durata a trei zile. Desi insula este deschisa tot anul, sezonul propriu-zis incepe din mai si se termina in octombrie. Iar accesul este gratuit. Un fenomen despre care Lenger spune ca a inceput in urma cu zece ani in Viena este cel al plajelor construite de-a lungul canalului Dunarii, unde, desi nu se poate inota, exista nisip si terase teleportate parca de pe litoral.

    Cei care au introdus moda plajelor in Viena au fost investitorii de la Summerstage, care au mizat pe delicatese locale, concerte, volei pe plaja sau trambuline. S-a deschis apoi Badeschiff, un complex construit pe un fost vas container transformat in centru de divertisment, in apropiere de Schwedenplatz (una dintre cele mai populare zone de divertisment din Viena). In timpul anului, aici functioneaza un restaurant cu bar si club, dar vara totul se transforma intr-o scena pentru o petrecere urbana pe plaja, unde pe deasupra se poate inota intr-o piscina construita chiar pe canal.

  • Cine se lupta pentru metroul bucurestean

    Sunt sanse mici ca Alstom sa primeasca contractul pentru noile garnituri de metrou in defavoarea Bombardier, care a furnizat in total mai bine de jumatate din cele 450 de vagoane de metrou cat totalizeaza parcul actual al Metrorex. Cel putin asa au afirmat (cu jumatate de gura, e drept) majoritatea reprezentantilor romani din industrie aflati saptamana trecuta la targul de la Viena. Dar chiar si in lipsa unui precedent, varianta unor vagoane Alstom in Drumul Taberei nu este exclusa, sustin impaciuitor aceleasi voci.

    Este posibil ca Metrorex sa prefere, ca si alte companii de metrouri din lume, sa nu fie dependent de un singur furnizor de trenuri. Desi, in aceste vremuri incerte, costurile mai mici (pe care le-ar asigura un parc de metrouri unitar) vor fi intotdeauna de preferat. Cert este ca va mai trece minim un an de la data atriburirii contractului pana cand noile vagoane, fie ele Alstom sau Bombardier, vor opri in Drumul Taberei. Intre Bombardier si Alstom este o competitie veche in ceea ce priveste metroul bucurestean. Bombardier a inceput in 2000 livrarea de vagoane catre Metrorex si dotarea metroului bucurestean cu echipamente de semnalizare si control al traficului.

    De atunci si pana in prezent, Bombardier Transportation a livrat pe piata romaneasca 264 vagoane de metrou in valoare de aproximativ 400 de milioane de euro (incluzand aici si contractele de semnalizare pentru magistralele 1, 2 si 3). Principalul sau concurent, grupul francez Alstom, a obtinut in schimb contractul de mentenanta a trenurilor, a statiilor de metrou si a antreprizelor. Contractul a fost incheiat cu Metrorex in 2003 pe o durata de 15 ani si are o valoare de 240 milioane de euro. Ca si rivalii de la Bombardier, francezii asteapta ca autoritatile sa se decida in privinta datei la care va fi organizata licitatia pentru urmatorul proiect al Metrorex – linia de metrou Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon.

    Metrorex si-a anuntat deja intentia de atribuire a contractului in valoare de 1,62 miliarde lei fara TVA (aproximativ 400 milioane de euro fara TVA) referitor la lucrarile pe Magistrala V, achizitionarea de metrouri noi si alte investitii. Alaturi de Siemens Transportation, cei doi producatori mai asteapta – tot de ani buni – si alte licitatii. Cel mai vizate dintre acestea sunt situate ceva mai sus si mai departe de Bucuresti – retelele de tramvai din principalele orase de provincie. Francezii de la Alstom Transport, cu afaceri de circa 40 milioane de euro in Romania anul trecut, s-au aratat interesati de piata locala de tramvaie, care ar trebui sa atinga valoarea de 2,5 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani.

    “Exista cateva intentii in Timisoara, Arad si Cluj, dar nimic nu e concret deocamdata. Totul depinde de cat de repede vom identifica (impreuna cu municipalitatile) solutii de finantare”, spune Gabriel Stanciu, director general Alstom Transport Romania. Pe piata locala este loc pentru 1.000 de tramvaie (atat pentru noul parc, cat si pentru inlocuirea celui vechi), din care jumatate incap doar in Bucuresti. Principala problema din calea acestor investitii o constituie finantarea, dar si dificultatea cu care se organizeaza licitatiile pentru livrarea de echipamente de transport public in Romania. “Au fost anuntate licitatii la Bucuresti si Timisoara pentru cate 100, respectiv 50 de tramvaie. Estimativ. Nimic nu este clar in aceste orase pentru ca nu exista fonduri atrase”, explica, din partea unui alt producator international prezent pe piata locala, Gabriel Stanciu, directorul diviziei de material rulant al Siemens.

    Siemens a livrat deja catre municipalitatea orasului Oradea un lot de 10 tramvaie, in cadrul unui contract de 26 de milioane de euro (care implica si mentenanta flotei in urmatorii 4 ani) si asteapta organizarea de noi licitatii. La randul sau, Bombardier si-a declarat intentia de a livra 150 de tramvaie pe plan local in urmatorii 2-3 ani si a pus ochii deja pe patru orase din tara: Timisoara, Arad, Bucuresti si Iasi. Pe langa acestea, comania canadiana intentioneaza sa participe si la licitatiile CFR Calatori si Marfa. Cel mai probabil, odata licitatiile castigate, dezvoltarea proiectelor de catre Bombardier (fie ele pentru tramvaie, metrou sau CFR) se va face in parteneriat cu un producator local, cum a fost cazul trenurilor livrate pana acum pentru M1, M2 si M3, a caror asamblarea fost realizata la fabrica Electroputere Craiova.

    “Nu poate fi vorba prea curand de o unitate proprie de productie in Romania, chiar daca unitatile de productie deja existente in lume sunt pline”, a declarat Grego Peters, presedintele diviziei de material rulant usor al Bombardier. “Cu sase ani in urma am trecut printr-un proces amplu de extindere si am construit foarte multe fabrici, iar acum avem grija sa nu comitem aceeasi greseala.” Dupa o crestere organica de circa 25% anul trecut, Bombardier estimeaza in acest an un salt al business-ului de o cifra, care va trebui acoperit dintr-o capacitate suplimentara de productie, pentru care compania a si deschis o unitate in timp record, in India.

  • Romani, ocupati Viena!

    Criza de lichiditate si scaderile puternice ale cotatiilor la Bursa de la Bucuresti i-au facut pe investitori sa se gandeasca la alternative. O destinatie la indemana pentru investitorii romani aflati in cautare de plasamente pe pietele externe este Bursa din Viena, pentru ca aici au posibilitatea de a cumpara actiuni la unele dintre cele mai mari companii din economia romaneasca, beneficiind insa de o lichiditate de cateva zeci de ori mai mare decat cea de la Bursa de Valori din Bucuresti.

    La momentul actual, un numar destul de redus de societati de brokeraj autohtone le ofera clientilor posibilitatea de a tranzactiona la Bursa din Viena, dar interesul in crestere al investitorilor romani pentru aceasta piata ar putea determina mai multi brokeri sa faca acest pas. “Decizia de a tranzactiona la Bursa din Viena a fost generata de faptul ca unii dintre cei mai mari emitenti de acolo, cum ar fi OMV, Erste Bank si Wienerberger, au activitati in Romania. In plus, intentia noastra a fost sa oferim o gama mai larga de produse structurate”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care a devenit primul intermediar roman acceptat ca membru al Bursei din Viena. Serviciul de tranzactionare la Bursa din Viena este deja disponibil prin reteaua de brokeri a BT Securities, insa reprezentantul societatii spune ca e devreme sa faca o estimare a volumului de tranzactii pe care le va derula pe aceasta piata.

    Raiffeisen Capital & Investment (RCI), societatea de brokeraj a Raiffeisen Bank, ofera de mai multa vreme clientilor posibilitatea de a tranzactiona la Bursa din Viena prin intermediul subsidiarelor grupului-mama. “Oferim acest serviciu de mai multa vreme, insa in ultima perioada volumele au crescut. Avem multi clienti care tranzactioneaza actiuni la Viena. Ei prefera in special actiuni ale companiilor cu prezenta in Romania, cum sunt bancile si companiile petroliere”, explica Dana Mirela Ionescu, presedintele RCI. Ce se poate cumpara la Bursa din Viena? Printre altele, aici sunt listati cativa dintre liderii unor sectoare importante de activitate din Romania, cum ar fi grupul petrolier OMV, actionarul majoritar al celei mai mari companii romanesti, Petrom, Erste Bank, care detine cea mai mare banca romaneasca – BCR, sau Vienna Insurance Group (VIG), liderul pietei asigurarilor. Tot la Viena mai sunt tranzactionate actiunile Raiffeisen International, actionarul majoritar al Raiffeisen Bank, sau titlurile fondului de investitii Immoeast, cel mai mare investitor imobiliar de pe piata.
    Aceste companii au o expunere semnificativa la potentialul de crestere, dar si la riscurile economiei romanesti, dar au un risc de piata mai redus decat companiile listate la Bursa de la Bucuresti.

    Petrom, de exemplu, contribuie cu 60% la productia de hidrocarburi a grupului OMV si cu circa 30% la profitul operational al acestuia. Rezervele de titei ale Petrom reprezinta unul dintre motoarele de baza de crestere a OMV, in conditiile cresterii pretului barilului pe piata internationala. Asa se face ca multi dintre analistii bancilor de investitii straine au recomandat in ultimul an cumpararea actiunilor OMV, despre care spun ca incorporeaza si potentialul de crestere a Petrom.

    Pe de alta parte, din punctul de vedere al evolutiei bursiere, OMV are cateva avantaje, cum ar fi un free-float (actiuni libere la tranzactionare) de peste 50%, fata de 8% in cazul Petrom, o lichiditate medie zilnica de peste 35 de milioane de euro, fata de mai putin de 1 milion de euro in cazul Petrom, precum si o capitalizare de 15,5 miliarde de euro, aproape dubla fata de cea a companiei romanesti.

    Sectorul asigurarilor este, de asemenea, mai bine reprezentat la Bursa din Viena, unde sunt listate Vienna Insurance Group (VIG) si Uniqa, doi dintre principalii jucatori de pe piata. VIG a devenit cel mai mare asigurator de pe piata romaneasca dupa ce a preluat in acest an BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata, care completeaza portofoliul alcatuit din Omniasig, Asirom, Omniasig Life si Agras. La Viena, VIG are o capitalizare de peste 6 miliarde de euro si tranzactiile zilnice depasesc 9 milioane de euro.

    In sectorul constructiilor, investitorii romani pot gasi la Viena companii precum Strabag, una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa Centrala si de Est, cu o capitalizare de peste 5,5 miliarde de euro. Strabag este unul dintre cei mai mari administratori de drumuri din Romania, cu afaceri de peste 35 de milioane de euro, detinand si pachetul majoritar de actiuni ale hotelului de cinci stele Marriott din Bucuresti. Tot din segmentul constructiilor, la Bursa din Viena mai este listat si producatorul de caramizi si placi ceramice Wienerberger, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata romaneasca de materiale de constructii.

    Wienerberger detine trei fabrici in Romania, avand afaceri de circa 50 mil. euro pe piata locala la nivelul anului 2006. Unul dintre cele mai bine reprezentate la Bursa din Viena este sectorul imobiliar, care aproape lipseste la Bursa de la Bucuresti, desi a inregistrat una dintre cele mai accelerate cresteri raportata la ansamblul economiei. Pe piata austriaca sunt listate cateva dintre fondurile si companiile imobiliare cu investitii importante in Romania, cum sunt Immoeast, Immofinanz si CA Immo. Immoeast, unul dintre cele mai mari fonduri imobiliare din Europa Centrala si de Est, detine un portofoliu de 460 de proprietati in valoare de peste 11 miliarde de euro, potrivit raportarilor de la inceputul anului. In Romania, fondul controleaza 125 de proprietati in valoare de peste 3,3 miliarde de euro. Cu o capitalizare de 5,2 miliarde de euro, fondul a fost puternic lovit de corectiile din acest an, care au afectat mai ales companiile din sectorarele financiar si imobiliar.

  • 155 miliarde euro capitalizare pentru Wiener Borse

    "Volumul mediu lunar tranzactionat a evoluat satisfacator si anul acesta, inregistrand o crestere de 39&, de la 10,5 miliarde euro in 2006 la 14,6 miliarde euro in prezent", a declarat Michael Buhl, CEO al bursei vieneze. Valoarea zilnica de tranzactionare a bursei din Viena se ridica astfel la circa 700 milioane euro.

     

    Numarul bancilor de investitii care tranzactioneaza direct la bursa austriaca l-a depasit pentru prima oara pe cel al companiilor de investitii autriece, conform datelor bursei. "Ponderea volumelor tranzactionated e catre companiille internationale a crescut in continuu i decursul ultimilor ani, de la 16,6% din total in 2002 pana la 64,5% in decembrie 2007", spune Heinrich Schaller, membru al Consiliului de Administratie.

     

    Pentru anul urmator, oficialii bursei au anuntat intensificarea proiectelor de cooperare din regiunea Europei Centrale, de Est si de Sud-Est. Cele mai recente actiuni in acest sens sunt semnarea unui nou acord de cooperare cu Bursa din Kazachstan si cu Depozitarul Central si bursa PFTS din Ucraina. De asemenea, portofoliul de indici ai Wiener Borse a ajuns la un total de 30, noua indici fiind lansati anul acesta.

  • Nou indice vienez cu emitenti romani

    CECE MID, a carui tranzactionare a inceput pe 11 decembrie, cuprinde titluri cotate la Bucuresti, Praga, Varsovia, Budapesta, Belgrad, Sofia, Ljubljana si Zagreb, cu un numar maxim  de sase membri din fiecare tara, conform comunicatului bursei vieneze. Ponderea maxima posibila a unei piete in structura indicelui este de 40%, iar a unui singur emitent de 10%.

    Indicele reprezinta un pret al actiunii ponderat cu capitalizarea titlurilor libere la tranzactionare (cresterea sau scaderea unei cotatii este ponderata in functie de numarul actiunilor tranzactionabile). CECE MID poate fi folosit si ca activ suport pentru produse structurate sau derivate, valoarea indicelui fiind stabilita la 1.000 de puncte pentru data de 3 ianuarie 2005.

    Bursa de la Viena calculeaza in prezent 30 de indici nationali, regionali si sectoriali din tarile ECESE.